S.C. AQUAPROIECT S.A. Contract nr.

3628 Faza: STUDIU

Atelierul B.P.A.E. şi U.C.C. Acumularea GOLEŞTI. Analiza comportării
construcţiilor şi a echipamentelor
hidromecanice pentru anul 2009

- iunie 2010 -

PREZENTAREA SINTETICĂ A COMPORTĂRII

BARAJULUI GOLEŞTI

Acumularea Goleşti face parte din amenajarea complexă a râului Argeş, fiind
amplasată imediat aval de acumularea Piteşti (Prundu) şi imediat amonte de barajul
Zăvoiul Orbului. Are un volum la NNR (cota 253,00 mdMN) de 58 hm 3.
Acumularea este realizată de un stăvilar din beton cu Hmax = 32 m şi baraje din
umpluturi permeabile, cu înălţimea maximă de 31 m pe malul drept şi 22 m pe stângul,
etanşate cu mască din beton pe taluzul interior şi ecran Kelly în fundaţie. Lucrarea a intrat
în execuţie în anul 1978, punerea sub sarcină s-a făcut în 1983 şi, până în prezent, nu a
prezentat probleme deosebite de comportare. Principalele folosinţe sunt alimentarea cu
apă şi atenuarea viiturilor.
Barajul încadrat în clasa a II-a de importanţă, are debitul de calcul Q1% = 2180 m3/s,
şi cel de verificare Q0,1% = 3760 m3/s. Evacuarea debitelor mari este asigurată prin 6
descărcători de suprafaţă de 16 m deschidere fiecare, echipate cu stavile clapetă şi 12
goliri de fund (câte două pe fiecare deschidere) obturate cu vane segment.
Barajul Goleşti se încadrează în categoria de importanţă deosebită (B).
Comportarea lui este urmărită în conformitate cu un proiect de urmărire specială elaborat
odată cu proiectul general şi reactualizat pe parcursul exploatării (ultima reactualizare în
iulie 2003).
Barajul a fost expertizat în anul 2002 şi are autorizaţie de funcţionare în siguranţă
până în 2010.
Prezenta documentaţie examinează comportarea barajului în perioada ianuarie
2009-mai 2010. În perioada analizată solicitările au fost normale, similare cu cele
anterioare şi comportarea a fost corespunzătoare cu solicitările. Singurul eveniment
deosebit a fost închiderea unor drenaje de la stăvilarul de beton şi din această cauză s-a
acordat un interes deosebit efectului pe care această acţiune l-a avut asupra comportării.

I. Stăvilarul, sistemul de etanşare şi de drenaj

Stăvilarul are o înălţime de 32 m. El este format din 6 cuve separate prin pile, cu
lăţime de 19,50 m cuvele centrale şi de 21,25 m cuvele laterale. Spre versantul drept
stăvilarul se continuă cu Centrala Hidroelectrică.
Fundaţia este formată din depozite cuaternare recente (holocene) reprezentate prin
pietrişuri cu bolovăniş şi nisip, având grosimi cuprinse în general între 3 şi 9 m, uneori
chiar 11-12 m, acoperite de o cuvertură discontinuă de depuneri fine: argile prăfoase sau
nisipoase, nisipuri argiloase şi prăfoase sau nisipuri fine cu rar pietriş mic, pe grosimi ce
nu depăşesc în general 2 m. Sub depozitele holocene se află formaţiuni cuaternare mai
1
vechi, constituite din argile şi argile prăfoase cenuşii cu aspect marnos în care se găsesc
intercalaţii nisipoase.
Etanşarea fundaţiei stăvilarului s-a făcut cu un ecran Kelly cu adâncime de 13-15 m,
executat la limita amonte a radierului şi încastrat în primul strat de argile cu aspect
marnos. Sub acest strat există alte straturi permeabile în care sunt cantonate acvifere,
uneori cu caracter ascensional.
La data proiectării şi execuţiei barajului s-a considerat că pentru controlul eventualei
influenţe a acestor acvifere, în posibil contact cu acumularea, este utilă execuţia unor
foraje de drenaj de adâncime. Sistemul a fost practicat la majoritatea barajelor realizate în
acea perioadă.
La barajul Goleşti sistemul de drenaj debuşează în galeria situată în pintenul
amonte (cu radierul la cota 231,50 mdM) şi este format din următoarele şiruri de elemente
care se succed din amonte spre aval:
11 foraje de mare adâncime (proiectate h=35 m, realizate circa 25 m), executate
vertical din galerie, la circa 6 m aval de ecranul de etanşare (FA);
12 foraje de adâncime medie (h=13-15 m) executate vertical de pe talpa de fundaţie
la circa 12 m aval de ecranul de etanşare şi legate printr-o tubaţie de galerie (FA(m));
4 şiruri de dispozitive denumite în documentaţii: filtre (drenuri), amplasate pe talpa de
fundaţie; ca alcătuire aceste dispozitive sunt similare cu hidrometrele dar li s-a
atribuit prin exploatare un rol de drenaj (FL):
 un şir în pintenul amonte (în rând cu drenurile de mare adâncime); total 11
dispozitive,
 două şiruri între cei doi pinteni; total 24 dispozitive,
 ultimul în pintenul aval; total 12 dispozitive.
câte 9 hidrometre în secţiunile C şi E (în nişele pentru penduli); dispozitivele nu au
fost închise şi echipate cu manometre aşa că ele funcţionează în prezent ca drenuri.

II. Sistemul de urmărire a comportării stăvilarului

În afara solicitărilor exterioare, sistemul de urmărire de la stăvilar permite
determinarea prin măsurători a următoarelor elemente:
Debitul colectat de diferitele sisteme de drenaj; se măsoară atât debitele totale cât
şi ca debite individuale;
Presiunea apei în fundaţie măsurată cu celule de presiune interstiţială: au fost
echipate 6 secţiuni de măsură fiecare cu câte 4 celule, 2 chiar pe talpă şi două în
interiorul fundaţiei; secţiunile sunt notate cu litere, de la A la F, de la malul stâng la
dreptul;
Presiunea totală pe talpa de fundaţie: câte 4 celule de presiune totală în fiecare
dintre cele 6 secţiuni de măsură;
Deformaţii relative şi absolute ale structurii:
 2 penduli inverşi instalaţi în galeria de vizitare (cota 231,50) la o adâncime de
circa 25 m;
 14 cleme dilatometrice pentru urmărirea deplasărilor relative la evacuator
(instalate pe coronament), rost centrală, perete sprijin aval, perete staţie;
 măsurători geodezice planimetrice şi de tasare.

2
 III. Solicitările barajului
Pentru că efectul închiderii forajelor de adâncime va fi analizat în comparaţie cu
situaţia înregistrată în exploatarea anterioară, considerăm necesar să prezentăm succint
solicitările barajului în întreaga perioadă de exploatare.
Variaţia solicitărilor principale în întreaga perioadă de exploatare este prezentată în
graficul 1.
Nivelul normal de retenţie (253,00 mdM) este atins frecvent şi chiar depăşit la
viituri, dar fără variaţii importante. Nivelul maxim (circa 255,00) a fost atins în 1991, 1995
şi 2005. Variaţiile anuale de nivel au valori maxime de circa 10 m. S-au realizat goliri
complete ale acumulării în anii 1992 şi 2000.
Temperatura aerului are variaţiile sezoniere normale cu medii anuale cuprinse
între 10,2 şi 14,10C şi cu variaţii anuale ale mediilor lunare cuprinse între 21,8 şi 28,9 0C.
Precipitaţiile au avut valori anuale între 222 şi 1067 mm; valori lunare între 46 şi
237 mm şi o valoare zilnică maximă de 72 mm.

IV. Comportarea în cursul exploatării

Debitele drenate. Din cele trei şiruri de drenaje aportul principal se datorează, aşa
cum este normal, şirului amonte de drenaje de mare adâncime. Pe termen scurt se
constată o corelare cu nivelul (figura 1).
255 255
254 254
FA FA(m)
Nivel lac [mdM]

Nivel lac [mdM]

253 253
252 252
251 251
250 250
249 249
248 248
247 247
2000-01 2000-01
246 2003 246 2003
2008 2008
245 245 2009
244 244
60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Debit [l/min] Debit [l/min]

Figura 1. Corelaţia debitelor drenate cu nivelul în acumulare

FA - foraje de mare adâncime; FA(m) - foraje de adâncime medie

Pentru a vedea evoluţia acestor debite pe termen lung se prezintă în figura 2

variaţia în timp a valorilor medii anuale pentru nivelul în lac şi pentru debitele de la fiecare
categorie de drenuri. Folosirea valorilor medii prezintă avantajul atenuării atât a unor
influenţe secundare cât şi a unor erori de măsură. Corelaţia debitelor drenate cu nivelul în
acumulare pentru aceleaşi valori medii anuale este prezentată în figura 3.
Se observă că:
 Corelarea debitelor drenate cu nivelul este evidentă atât la forajele de mare adâncime
cât şi la cele de adâncime medie. La forajele de mare adâncime influenţa în debite se
resimte cu întârziere de 1-2 ani;
 Peste variaţiile corelabile cu nivelul se suprapun importante variaţii de debit care ar
putea fi datorate închiderii şi deschiderii repetate a drenajelor pentru măsurarea
presiunilor;
 Există o uşoară creştere în timp a debitelor drenate de forajele de mare adâncime;
 Există de asemenea o scădere a debitelor la drenajele filtre.
3
 Pentru a vedea efectul închiderii forajelor de mare adâncime asupra debitelor
drenate de celelalte sisteme de drenaj în tabelul 1 se prezintă media valorilor din ultimii 6
ani dinaintea închiderii drenajelor de mare adâncime precum şi media valorilor înregistrate
după închidere. Ultimul rând al tabelului reprezintă diferenţa corespunzătoare închiderii.

Tabelul 1. Influenţa închiderii forajelor de mare adâncime asupra debitelor drenate

NIV.LAC FA FA(m) FL FILam FILam-av FILav DH
PERIOADA
[mdM] Debite [l/min]
2004-09 252,46 121,25 12,78 2,18 1,12 0,66 0,40 0,20
DUPA INCHIDERE 252,44 0,00 18,72 2,48 1,23 0,97 0,29 0,21
DIFERENŢA -0,02 5,94 0,30 0,11 0,32 -0,11 0,01

Ambele perioade se caracterizează prin niveluri în acumulare apropiate şi variaţii

ale nivelului foarte mici. Închiderea drenajelor de mare adâncime a produs o creştere a
debitelor colectate de drenajele de adâncime medie (de la 12,78 la 18,72 l/min, creştere
50%) şi o variaţie nesemnificativă a debitelor la filtre.
254
Nivel acumulare [mdM]

253
252
251
250
249
248
Închiderea forajelor FA
247
246
Nivel acumulare
245
140
Debit FA [l/min]

120
100
80
60
40
20
Foraje de adâncime FA
0
Debit FA(m) [l/min]

25
20
15
10
5
Foraje de adâncime medie FA(m)
0
5
Debit FL [l/min]

4
3
2
1
Drenuri filtre FL
0
92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10

Figura 2. Evoluţia în timp a valorilor medii anuale pentru nivelul în acumulare

şi pentru debitele drenate de cele trei tipuri de drenuri

4
 254
2010 1995 2009 2009 1995 2009 1995
253 2004

Nivel acumulare [mdM]

252 2010 2010
2004
251
2003 1996
250
2001
2000 2000 2000
249
248
1994 1994 1994
247
246
1992 1992 1992
245
40 60 80 100 120 140 8 10 12 14 16 18 20 1 2 3 4 5
Debit FA [l/min] Debit FA(m) [l/min] Debit FL [l/min]

Figura 3. Corelaţia debitelor drenate cu nivelul în acumulare,

valori medii anuale pentru perioada 1992-2010

Subpresiunile pe talpa de fundaţie sunt măsurate cu celule de presiune

interstiţială. În ultimii ani măsurătorile arată o stabilizare a valorilor. Între 1995 şi 2008
subpresiunile pe talpa de fundaţie, luate ca media valorilor furnizate de diferitele celule, au
crescut foarte puţin (sub 1 mca). Subpresiunile din aval sunt ceva mai mari faţă de
subpresiunile din amonte, probabil datorită drenării mai puternice a zonei amonte.

Tabelul 2. Influenţa închiderii forajelor de mare adâncime asupra subpresiunilor

măsurate cu celule de presiune interstiţială
PROFIL SUMA/
PARAMETRU
F E D C B A MEDIA
Foraje de mare debit [l/min] 34,00 0,40 0,00 14,30 79,50 8,90 137,10
adâncime presiune [mca] 0,48 0,58 0,52 0,58 0,77 0,63 0,59
Sub pintenul amonte (CL2)
Înainte de inchidere 5,46 6,53 7,23 8,46 6,04 6,34 6,68
subpresiune [mca] Dupa închidere 5,98 7,52 7,60 9,73 7,28 8,30 7,74
diferenţa 0,52 0,99 0,37 1,27 1,24 1,96 1,06
Sub pintenul aval (CL3)
Înainte de inchidere 6,87 7,19 7,11 7,98 6,99 7,23
subpresiune [mca] Dupa închidere 7,33 7,64 7,63 8,84 7,81 7,85
diferenţa 0,46 0,45 0,52 0,86 0,82 0,62

În tabelul 2 se prezintă presiunile măsurate cu ajutorul celulelor de presiune

interstiţială pe talpa de fundaţie a stăvilarului, în cele 6 secţiuni de măsurare. Închiderea
forajelor de adâncime a condus la creşterea subpresiunilor cu cca. 1,00 mca sub pintenul
amonte şi cu cca. 0,60 mca sub pintenul aval.
În primele 2 linii ale tabelului 2 se prezintă atât debitele măsurate la drenajele de
mare adâncime înainte de închidere cât şi presiunile măsurate după închidere. Presiunile
măsurate după închidere la forajele de mare adâncime au o valoare medie de numai 0,6
mca. Se observă că există o oarecare corespondenţă între debitele drenate şi variaţia
subpresiunilor în sensul că spre malul stâng, unde am avut înainte cele mai mari debite,
avem după închidere cele mai mari creşteri ale subpresiunilor.

5
 Figura 4. Situaţia subpresiunilor pe talpa barajului după închiderea drenajelor de mare adâncime.

În figura 4 se prezintă diagrama de subpresiuni rezultată din măsurători în

comparaţie cu diagrama de calcul. Pentru diagrama de calcul au fost figurate două
variante:
1. Diagrama folosită la proiectare;
2. Diagrama de calcul după normativul sovietic.
Subpresiunile măsurate sunt inferioare oricărei variante de calcul.
Presiunile interstiţiale măsurate în fundaţie (celule montate în foraje) prezintă o
evoluţie similară cu subpresiunile (celule montate pe talpa barajului).
În tabelul 3 se prezintă presiunile măsurate cu celulele de presiune interstiţială
montate în fundaţie, în fiecare din secţiunile de măsurare. Închiderea forajelor de
adâncime a condus la creşterea presiunilor măsurate în fundaţie cu cca. 1,50 mca în
amonte şi cu cca. 0,80 mca în aval

Tabelul 3. Influenţa închiderii forajelor de mare adâncime asupra presiunilor din fundaţie
măsurate cu celulele de presiune interstiţială
PROFIL SUMA/
PARAMETRU
F E D C B A MEDIA
amonte (CL1)
Înainte de inchidere 6,13 4,61 5,73 6,36 5,71
subpresiune [mca] Dupa închidere 8,08 6,00 7,76 7,30 7,29
diferenţa 1,95 1,39 2,03 0,94 1,58
aval (CL4)
Înante de inchidere 8,10 7,55 4,20 7,39 4,81 7,27
subpresiune [mca] Dupa închidere 9,16 8,67 4,90 8,67 5,81 8,05
diferenţa 0,46 1,12 0,70 1,28 1,00 0,77

Presiunile totale au prezentat întotdeauna o puternică variaţie sezonieră care nu

se observă la presiunile interstiţiale. După închiderea forajelor de mare adâncime nu se
constată modificări sensibile, ceea ce demonstrează o influenţă redusă a subpresiunilor
asupra presiunilor totale (graficele 12-16).

6
 Deplasările măsurate la penduli arată variaţii sezoniere pe direcţia amonte aval.
Pe direcţia mal stâng-mal drept, pendulul dinspre centrală arată o tendinţă de deplasare
spre malul drept. Pe ambele direcţii există o deplasare remanentă. Deplasările cele mai
mari sunt înregistrate la pendulul dinspre centrală. Nu se constată modificări de
comportare după închiderea forajelor de mare adâncime.
Deplasările măsurate la clemele dilatometrice sunt în concordanţă cu cele de
mai sus. Există deplasări relative între centrală şi cuva VI a stăvilarului. Nici la aceste
măsurători nu se constată modificări de comportare după închiderea forajelor de mare
adâncime.
Urmărirea comportării barajelor din umpluturi.
Pentru întregul baraj nivelurile piezometrice au evoluţii similare cu cele înregistrate
în perioadele anterioare: niveluri coborâte, situate în materialul din fundaţie şi variaţii
dependente de nivelul în lac. Măsurătorile geodezice confirmă consumarea tasărilor.
Observaţiile vizuale nu semnalează apariţia de noi fenomene faţă de cele cunoscute
anterior: umectări la rosturile cuvelor, infiltraţii la rostul cuvei 4, imediat ce se depăşeşte
NNR.
Analiza echipamentului hidromecanic arată că acesta este funcţional.

V. Recomandări
1. Numărul mare de dispozitive pentru urmărirea comportării barajului, existente şi în
funcţiune, recomandă completările prevăzute în proiectul WATMAN şi introducerea la
barajul GOLEŞTI a programului integrat de urmărire şi analiză a comportării
construcţiilor hidrotehnice UCCWAT elaborat de către Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca;
2. Lucrările de stabilizare a albiei în sectorul Goleşti-Ogrezeni sunt necesare şi trebuiesc
promovate. Se recomandă de asemenea ca urmărirea eroziunilor să se facă prin
măsurători geodezice cu frecventa de 2 ani;
3. Măsurătorile efectuate în perioada analizată demonstrează corectitudinea măsurii de
închidere a forajelor de drenaj de mare adâncime. Subpresiunile de pe talpa
stăvilarului sunt mai mici decât cota aval, ceea ce demonstrează că sistemul de drenaj
existent pe talpă (strat drenant descărcat prin filtre în galerie) funcţionează şi este
eficient;
4. Este necesar să se ia măsuri pentru stoparea infiltraţiilor prin rosturile pilelor;
5. Pentru a putea avea o deplină siguranţă în urmărirea în continuare a comportării este
necesară o verificare în prealabil a dispozitivelor de măsură.

VI. Concluzii
Barajul a avut o comportare normală şi în consecinţă poate fi exploatat în continuare
fără restricţii, în conformitate cu instrucţiunile şi regulamentele existente.