COMPOZIŢIA ORGANICĂ A

CELULEI
Elaborat:Oselschi Pavel
Grupa:C-128
Colegiu Politehnic Bălți
 Celula
Glucidele Proteinele
Monozaharidele proteine simple (albumine,
globuline, histone, prolamine
ş.a.), alcătuite doar din
aminoacizi
Oligozaharidele,
proteine complexe (numite
şi proteide), care pe lângă
Polizaharidele aminoacizi conţin şi aşa-
numitele grupe prostetice
Lipidele
Lipidele neutre sunt cele mai simple şi
mai răspândite lipide în organismele vii.
Ele sunt solide (la animale), şi lichide (la
plante)
Cerurile formează stratul protector de
pe suprafaţa frunzelor, fructelor, lânei
animalelor, penelor păsărilor, cuticulei
insectelor, făcându-le impermeabile
pentru apă
Steridele se întâlnesc în produsele de
origine animală.
Fosfolipidele conţin radicali de acid
fosforic şi constituie scheletul tuturor
membranelor biologice.
 GLUCIDELE
Schema structurii
• Glucidele, numite şi zaharide, monomerilor şi polimerilor Funcţiile biologice ale glucidelor:
sunt hidraţi de carbon,
carbohidraţi,
• Monozaharidele sunt substanţe
incolore, cristaline, uşor solubile – energetică. Glucoza este sursa principală de
în apă, cu gust dulce. energie în celule. La scindarea unui gram de
• Oligozaharidele, numite şi diza glucide se eliberează 17,6 kJ;
haridele, rezultă din unirea a – structurală. Celuloza este componentul
două monozaharide. Cele mai peretelui celular al celulei vegetate, chitina –
răspândite oligozaharide sunt:
al cuticulei artropodelor şi peretelui celular al
zaharoza, care constă din
glucoză şi fructoză, maltoza – ciupercilor;
din două molecule de glucoză
– sintetică. Pentozele participă la sinteza
Schema structurii glucidelor
• Polizaharidele sunt formate din acizilor nucleici, la fotosinteză.
mai multe molecule de
monozaharide. Nu se dizolvă în
apă şi nu au gust dulce

• Proteinele sunt polimeri ai
căror monomeri sunt
aminoacizii – compuşi organici
ce conţin două grupe
funcţionale: aminică şi
carboxil Aminoacizii se
unesc prin legături peptidice
formate între aceste grupe.
PROTEINELE
Se disting patru niveluri de organizare spaţială a proteinelor
– structura primară redă succesiunea aminoacizilor în lanţul peptidic şi
se prezintă sub formă de catenă liniară. Este unică pentru orice proteină
– structura secundară reflectă forma spaţială a lanţului polipeptidic,
care la unele proteine poate avea forma de spirală la altele – plisată
Este asigurată de legăturile de hidrogen dinte grupele aminică şi carboxi
– structura terţiară redă forma spaţială a structurii secundare.
– structura cuaternară este caracteristică pentru proteinele cu structură
complexă, formate din două sau mai multe globule

Schema structurii
proteinelo

Nivelurile de organizare spaţială a proteinelor: 1 – primară; 2 –

secundară; 3 – terţiară; 4 – cuaternară; 5 – forma plisată.

• Lipidele sunt compuşi
organici insolubili în apă şi
solubili în solvenţii organici
(eter, cloroform, benzen
ş.a.). Prezente în toate
tipurile de celule,
conţinutul lor variază de la
2-3% până la 50-90% în
seminţe şi ţesutul adipos la
animale. Majoritatea
lipidelor rezultă din unirea
acizilor graşi cu glicerina
Schema structurii lipidelor
LIPIDELE
Funcţiile biologice ale lipidelor:
– structurală. Fosfolipidele cu proteinele formează
membranele biologice;
– energetică. La oxidarea 1g de lipide se degajă 38,9 kJ,
de aceea organismele îşi fac rezerve de energie şi sub
formă de lipide;
– de protecţie şi termoizolare. Acumulându-se în ţesutul
adipos subcutanat şi în jurul unor organe, stratul de grăsime
le protejează de leziuni mecanice. Datorită conductibilităţii
termice joase, stratul de grăsime previne pierderile de
căldură;
– reglatoare. Mulţi hormoni sunt derivaţi ai lipidelor;
– metabolică. Acizii biliari participă la emulgarea
grăsimilor, vitamina D – la metabolismul calciului.
SFÂRȘIT
Elaborat:Oselschi Pavel