Importanța fiziologică a

durerii în timpul nașterii

A efectuat: Silivestru Anastasia,

M1623
 Nașterea fiziologică
Travaliul sau nasterea reprezinta totalitatea fenomenelor
care conduc la expulzia fatului viabil si a anexelor sale in
afara filierei pelvigenitale. Dupa terminarea ciclului uterin
de dezvoltare a fatului apar contracpi ritmice ale
musculaturii, care contribuie la expulzia lui din cavitatea
uterului. Acest proces fiziologic al actului de nastere
survine in medie dupa 280 de zile (40 de saptamani, 10
luni obstetricale a cate 28 de zile fiecare) de la
fecundare, timp in care fatul devine viabil pentru
existenta lui in conditii extrauterine.
 Perioadele nașterii
In practica obstetricala sunt delimitate 3
perioade ale nasterii:
a) Prima perioada -perioada de dilatare -
incepe cu depistarea contractiilor uterine
regulate si se termina cu deschiderea
completa a colului uterin. Aceasta
perioada este cea mai lunga dintre toate
perioadele nasterii si are o durata de 8-10
ore la primipare si de 6-8 ore la multipare
 A doua perioada -perioada de expulzie -incepe
din momentui deschiderii complete a colului
uterin si se termina prin nasterea fatului.
Comparativ cu prima perioada, aceasta
perioada este scurta, cu o durata de 1-2 ore la
primipare si de la cateva minute (5-10) pana la 1
ora la multipare. Din punctui de vedere al
utilizarii energetice, perioada de expulzie
depaseste cu mult utilizarile energetice pe
parcursul intregii perioade de dilatare.
Perioada a treia - perioada de delivrenta a
placentei- incepe imediat dupa nasterea
fatului si se termina prin expulzia placentei
si a anexelor ei din cavitatea uterului.
Durata perioadei de delivrența este de la
10 pana la 30 de minute, neexistand
deosebiri intre primipare si multipare.
In prima perioada a nasterii - perioada de
dilatare - in urma contractibilitatii musculaturii
uterine se neutralizeaza ,,functia de inchidere" a
muschilor colului uterin, se produce o scurtare
treptata a colului, apoi stergerea lui pana la
gradul ce permite expulzia fatului din cavitatea
uterina. Procesele de stergere a colului si
deschiderea lui se infaptuiesc sub influența
forțelor de contractie – contracții ale musculaturii
netede a corpului uterin, ce se repeta periodic
(forte de deschidere), care la randul lor, sunt si
forta principala de expulzie (forte de expulzie).
Forțele de contracție sunt involuntare, se repeta periodic
la un anumit interval de timp, sunt dureroase, insa
intensitatea senzatiilor de durere si perceperea lor la
diferite parturiente are limite largi. Aceasta este in
stransa legatura cu deosebirile funcționale si tipologice
ale sistemului nervos al parturientei. La multe femei
senzatiile de durere sunt suportabile, altele insa sunt
supuse unor contractii deosebit de dureroase, insoțite de
multiple dereglari (greturi, voma, slabiciuni, excitatia
neuropsihica a parturientei, neliniste etc.). La unele
femei, nasterea evolueaza cu senzatii dureroase foarte
slabe ori in genere fara ele. Sindromul de dureri este mai
accentual spre sfarsitui perioadei de dilatare.
 Rolul durerii in timpul nașterii
 Pentru a intelege importanța durerii în
fiziologia normală a nașterii, e necesar de
o înțelegere mai profundă a tabloului
hormonal al travaliului. Trei hormoni joacă
roluri vitale în inițierea și progresul
travaliului și apoi facilitează recuperarea
mamei și ușurează tranziția copilului din
afara uterului:
1. Catecolamine
2. Oxitocină
3. Endorfine
Oxitocina este primul uterotonic implicat in
mecanismul travaliului, inainte de initierea
nasterii, în fluxul sangvin matern există
cantități mici de oxitocină. În timpul
travaliului ea este puternic eliberată de
hipofiza posterioară.
 Pe măsură ce crește nivelul de
oxitocină...
1. Contracțiile devin mai puternice și mai
dureroase.
2. Femeile schimbă instinctiv poziția și încearcă
să găsească confort într-o mare varietate de
moduri ca răspuns la durerea contracțiilor
3. Nivelurile ridicate de oxitocină și durerea care
le insoțește trimit un mesaj către creier și mai
mulți hormoni, de această data,endorfine,sunt
eliberati.
4. Endorfinele reduc percepția durerii,
atenuează nivelul de oxitocină ( dând
uterului și femeii pauze mici) și ajută
femeia să între intr-o stare aproape de vis

5. Endorfinele fac ca femeile să devine
mai intuitive, să fie încrezute și să intre
într-un ritm, pe măsură ce se confruntă cu
o contracție una după alta. Exact ceea ce
intentiona NATURA!
 Apoi...
La sfârșitul travaliului, este normal ca
femeile să simtă o anxietate însoțită de
contracțiile puternice. Această anxietate
bruscă stimulează eliberarea
catecolaminelor la mamă și la copil.
Creșterea dată, le ajută să fie mai atente,
mai concentrate și extrem de puternice pe
măsură ce împing copilul afară.
Dacă mama are un nivel ridicat de oxitocină,endorfine și
catecolamine, bebelușul se naște cu niveluri ridicate de
catecolamine și este luminos și atent. Nivelurile ridicate
de endorfine din laptele matern vor ajuta
tranziția/adaptarea bebelușului în primele ore și zile
după naștere.
Pielea de pe abdomen, capul și mișcările mâinilor
copilului va stimula corpul să continue să producă
oxitocină,care de acum are un alt rol, de a preveni
sângerările excesive materne.Nivelurile ridicate ale
tuturor aceste substante contribuie la sentimentele de
entuziasm, euforie și bucurie pe care femeia le descrie
ținând copilul imediat după naștere.
 Anestezia epidurală
Anestezia epidurala sau peridurala este o tehnica de
analgezie utilizata la nastere sau dupa operatia
cezariana. Este folosita la toate mamele care vor un
travaliu diferit de cel al mamelor noastre care au avut
dureri la nastere fara a avea posibilitatea vreunei
modalitati de ameliorare a durerii.
Consta in punctionarea spatiului peridural la nivelul
coloanei vertebrale lombare si montarea unui cateter pe
care se injecteaza substante anestezice sau combinatii
de substante, in diferite concentratii, cu administrare
continua sau in bolusuri, in functie de momentul
travaliului.
 Avantajele

•diminuarea durerii cu posibilitatea de

odihna a pacientei
• amintire mai putin traumatizante ale
nasterii
• in cazul unei necesitati de efectuare a
unei sectiuni cezariene se poate realiza
anestezia administrandu-se mai mult
medicament, permitandu-i astfel mamei sa
fie treaza pe parcursul operatiei.
 Dezavantaje
– cefalee severa <1% din paciente
-glob vezical sau dificultate la urinare
– risc ridicat ca medicul sa foloseasca
intrumente ca forceps, vacuum extractor
– suferinta fetala acuta (pentru care se
indica sectiune cezariana)
- amortirea jumatatii inferioare a corpului,
necesitand ajutor la mobilizare
-frisoane, dureri de spate, greata, febra
Odata cu injectarea epidurala poate aparea
hipotensiunea arteriala pasagera – care poate fi
redresata rapid prin perfuzarea gravidei cu ser
fiziologic/glucoza, administrare de oxigen si
monitorizarea atenta a statusului hemodinamic al
acesteia, prurit, frison.
In cazul in care este punctionata una din foitele
exterioare ce inveleste maduva, gravida poate prezenta
cefalee. In cazul in care injectarea se face intraarterial,
pot aparea soc, convulsii, stop cardiorespirator; aceasta
situatie este foarte rar intalnita, ea putand fi evitata prin
aspirarea pe cateter inaintea introducerii substantelor de
catre anestezist.
”Sunt femei care nasc fara calmante sau
epidurala si indura un travaliu foarte greu si sunt
femei care solicita de la inceputul travaliului o
epidurala pentru ca nu vor sa experimenteze
niciun fel de durere”.
! Un lucru este cert, durerile nasterii nu doboara.
O gravida sanatoasa, cu o sarcina normala,
supravegheata atent de medic nu pateste nimic
rau din cauza durerilor. Aceste dureri sunt de
moment si apoi trec pentru ca nu sunt
declansate de o afectiune,ci de o nastere.