Studiu de caz

XI B
Lungu Ionut
Lungu Gabriel
Trif Horatiu
Crecan Alex
Tise Darius
Chiorean Andrei
• Definirea conceptelor de latinitate si dacism
• Dacii si Latinii
• Cultura
• Zeii
• Originea limbii romane
• Influentele altor limbi asupra limbii romane
• Sustinatori ai latinitatii
• Sustinatori ai dacismului
• Concluzie
• Bibliografie
Latinitate este un termen care denumeşte acţiunea de
impunere a limbii latine şi a civilizaţiei latine în urma
cuceririi Daciei de către romani.
Ideea de latinitate începe să fie afirmată la noi de
generaţia cronicarilor secolelor XVI-XVII (Grigore
Ureche,Miron Costin,)
Dacismul este un current în istografie,afirmat la jumătatea
secolului al XIX-lea,prin absolutizarea (mitizarea)
contribuţiei dacilor la formarea poporului roman.
Latinitatea şi dacismul sunt concepte care desemnează
două curente de idei ce străbat cultura şi literatura română.
 • Latinii
• Erau o populaţie italică
antică din Latium Vetus
(Vechiul Latium), care a
migrat în această regiune
în secolele al VIII-lea sau
alIX-lea î.Hr. din nord.
Deşi locuiau în oraşe-
state independente, latinii
aveau aceeaşi limbă
(latina), aceeaşi religie şi
un puternic simţ al înrudirii
exprimat prin mitul că toţi
erau descendenţii lui
Latinus,socrul luiAeneas
• Dacii
• Erau un popor de oameni
vrednici şi pricepuţi, dar
mai cu seamă erau
îndrazneţi şi viteji. Îşi
iubeau ţara şi o apărau cu
straşnicie de duşmani şi
în aşa fel se purtau, că o
lume întreagă se minuna
de ei.Ca nişte lei se
năpusteau asupra
duşmanului pentru că
dacii nu se
temeau de moarte.
LATINI DACI
• Cultura romana a fost una infloritoare , nefiind intrecuta in
decursul anilor.
Principala activitate era agricultura , pamantul fiind
cultivat atat pe suprafete mici de tarani , cat si pe
suprafete mari de boieri.
• Romanizarea a inceput in anul 106 , in momentul cuceririi
Daciei. Aceasta s-a facut cu ajutorul armatei romane , dar
si datorita numerosilor colonisti trimisi de Traian pe
teritoriul Daciei.
S-au construit numeroase asezari langa vechile zone
dacice , dezvoltandu-se o infloritoare activitate
economica.
 DACI
• Zalmoxis - zeul suprem,zeul tărâmului de dincolo, al morților și al viilor.
• Gebeleizis - sau Nebeleizis, zeul fulgerului, tunetului, ploii.
• Bendis - zeiță din zona dunăreană, probabil o zeiță a Lunii, a pădurilor și a
farmecelor, zeița dragostei și a maternității.
• Derzelas - zeul traco-dac al sănătății,e numit și "Zeul cel Mare".
• Dionysos - zeul trac și grec al vegetației, al pomiculturii, al vinului, al extazului
și fertilității.
• Kotys - zeița-mamă în mitologia traco-dacă.
• Pleistoros -zeul războiului.
• Sabazios - avea atributul htonic al șarpelui, fiind în același timp patronul solar
al cailor
• Semele - o zeitate phrigiană care apare și în mitologia greacă
• Ispir- zeul puterii.
• Palty-zeul frumusetii , fiul Afroditei.
• Aesculapius, Zeul medicilor
• Apollo, zeu al artelor, muzicii, hranei
• Bacchus, zeul vinului
• Bona Dea, zeița fertilității, tămăduirii, fecioarelor și femeilor
• Ceres, zeița agriculturii, plante de cultură, ca și a căsătoriei și a morții
• Diana, zeița lunii, mai târziu a vânătorii
• Hercules, acceptat in Olymp ca erou
• Ianus, zeul cu două fețe, al începutului și al sfârșitului
• Jupiter, zeul fulgerului și al tunetului, tatăl zeilor
• Iunona, zeița nașterilor, căsătoriei
• Mars, zeul războiului,
• Mercurius, zeul negustorilor, hoților, solul (mesagerul) zeilor
• Minerva, zeița meșteșugarilor, breslelor, poeților și învățătorilor.
• Neptunus, zeul mărilor
• Pluto, zeul infernului
• Proserpina, zeița fertilității
• Quirinus, zeul izvoarelor
• Saturnus, zeul agriculturii
• Tellus, zeița pământului
• Uranus, zeul cerului
• Venus, zeița vegetației, primăverii, mai târziu a dragostei și
frumuseții.
• Vesta, zeița protectoare a focului din cămin si a căminului
• Vulcanus, zeul focului
• Originea limbii române este legata de originea poporului si a unitatii
limbii române în diverse zone în care se vorbeste pâna astazi. Limba
româna s-a format din limba latina populara adusa în Dacia si dezvoltata
pâna în zilele noastre.
• Latina s-a impus în Dacia în urma colonizarii, dupa cucerirea Daciei de
catre romani în urma razboiului din 105-106. Latina s-a impus rapid
deoarece romanizarea a fost un proces intens, viu, dinamic; bastinasii
erau interesati sa învete acest idiom pentru ca limba latina era limba
oficiala. Romanii erau interesati ca localnicii sa stie limba latina pentru a
putea stapâni.
• Limba dacilor nu s-a pastrat. Nu stim cum vorbeau dacii. A fost
descoperita o inscriptie în 1912 pe inelul de la Iezerov (inel cu un disc);
pe patru rânduri sunt 76 de litere grecesti; nu sunt semne între cuvinte;
nu stim de unde începe si unde se sfârseste cuvântul.
S-a pastrat din daca o lista de nume de plante, nume de persoane,
nume de locuri, nume de ape (Dunare, Arges, Buzau, Prut, Nistru, etc).
 INFLUENTE

VECHI TARZII
Slava Neogreaca
Maghiara Turca
Greaca
• Grigore Ureche
• 1590-1647

• Miron Costin
• 30 martie 1663 - 1691
Este primul care
demonstrează
latinitatea limbii române,
într-un capitol din
lucrarea , „Letopiseţul
Ţării Moldovei”,
consacrat special
acestei probleme,
intitulat „Pentru limba
noastră
moldovenească”
• pentru care conchide cu
mândrie că „ de la Rîm
(Roma) ne tragem”; “şi cu
ale lor cuvinte ni-i
amestecat graiul”. Pentru
a-şi convinge cititorii de
acest adevăr, el dă o
probă de etimologii latine :
„...de la rîmleni, ce le
zicem latini, pâine, ei
zic panis, găină...ei zic
galina, muierea...mulier
[...]şi altele multe din
limba latină, că de n-am
socoti pre amănuntul,
toatele-am înţelege.”
• Miron Costin, carturar
si om politic,
reprezentant ilustru al
umanismului
romanesc din epoca
de aur a culturii
medievale nationale.
Se trăgea dintr-o
familie de boieri
munteni.
• “Noi dzicem (zicem)
Dumnadzau sau Dzau , al
mieu (meu) meus , omul
homo. Iar nice unili cuvinte
nu suntu sa nu fie
potrivnice cu latineste sau
la inceput sau la mijloc sau
la sfarsit iar unele stau
neclintite cumu-i barba –
barba, luna – luna, vinum –
vinul,
panis –paine,
manus – menea(maini),
culter – cutit.”(din
letopisetul
• Cu timpul s-a schimbat
graiul si s-a amestecat cu
sloveneasca cu dateasca.
• Lucian Blaga
9 Mai 1895 – 6 Mai 1961

• Mihai Eminescu
15 ian 1850 – 15 iun 1889
Lucian Blaga,prin
articolul „Revolta
fondului nostru
nelatin”din revista
”Zamolxe”. ”Avem însă
şi un bogat fond slavo-
trac, exuberant şi vital,
care, oricât ne-am
împotrivi, se desprinde
uneori din corola
necunoscutului răsărind
puternic în conştiinţe.”
„Memento mori”( „Nu
uita că vei muri”)

“Stau tăcuţi ostaşii

Romei, ridicând
fruntea lor lată,
Strălucitele lor coifuri,
la stâncimea detunată,
[…] Dintre stânce
arcuite în gigantice
portale Oastea zeilor
Daciei în lungi şiruri
au ieşit”
• În timp, limbile se modifică, iar când se
acumulează modificari ale limbii, astfel încât
varianta de origine nu mai e înţeleasă de
vorbitori, se poate vorbi de o limbă nouă. Deci
limba română vorbită azi este rezultatul
modificării limbii latine vulgare în decursul anilor
ce au trecut, este o limba vie ce va suferi
modificări şi în anii ce vor urma, dar originea sa
va rămâne întotdeauna limba latină populară
• https://cuvantultinerilor.ro/didactic/latinitate-si-dacism-referat/
• https://www.slideshare.net/silivestrucatalin/studiu-de-caz-
latinitate-si-dacism
• Letopiseţul Ţării Moldovei - Grigore Ureche
• Letopisetul Tarii Moldovei. De Neamul Moldovenilor
- Miron costin
• Articolul „Revolta fondului nostru nelatin”din revista
”Zamolxe” - Lucian Blaga
• Poezia Memento mori - Mihai Eminescu