LIMBAJ ŞI POLITICĂ.

ANALIZA
DISCURSULUI POLITIC
Curs 4 (26 nov. 2014)

Pathosul în discursul politic.

Evaluare şi emoţie
• - tradiţia; negarea (abordarea logicistă); recuperarea
contemporană
• - eficienţa
• - critica: deficit de raţionalitate, pseudoargumentare,
caracter incontrolabil (> manipulare)
• „The Emotions are all those feelings that so change
men as to affect their judgements, and that are also
attended by pain or pleasure. Such are anger, pity, fear
and the like, with their opposites. We must arrange what
we have to say about each of them under three heads.
Take, for instance, the emotion of anger: here we must
discover (1) what the state of mind of angry people is,
(2) who the people are with whom they usually get
angry, and (3) on what grounds they get angry with
them. It is not enough to know one or even two of these
points; unless we know all three, we shall be unable to
arouse anger in any one. The same is true of the other
emotions” (Aristotel, Retorica, II)
• - figurile retorice: interogaţia retorică, exclamaţia,
repetiţia, metafora etc.
• - pseudoargumente prin apelul la emoţii: ex.:
“argumentul” ad misericordiam
• - emoţii implicate şi în „argumentele” ad personam,
ad populum, ad baculum
• - Terminologie controversată: emoţie – sentiment –
afectivitate – pathos – stări psihologice
Abordări actuale
• Walton, Douglas N., 1992, The place of emotion in argument, The
Pennsylvania State University Press, University Park.
- emoţii justificate, legitime (de ex., in discursul epidictic); legate de
valori
- utilizarea lor poate fi supusă judecăţii critice
• Plantin, Christian, 2011, Les bons raisons des émotions. Principes
et méthode pour l’étude du discours émotionné, Berne, Peter Lang.
- metodă de analiză
• Ruth Amossy, 2006, L’argumentation dans le discours, Paris,
Armand Colin.

• Gabriela Stoica, 2012, Afect şi afectivitate. Conceptualizare şi

lexicalizare în româna veche, Bucureşti, EUB.
• Construcţia discursivă a emoţiilor utilizează o serie de
mijloace lingvistice:
• a) indici paralingvistici (gesturi, intonaţie, ton);
• b) indici lingvistici – exclamaţie, interjecţie, repetiţie
(mărci ale afectivităţii în
• limbaj); figuri retorice
• c) scenarii prototipic emoţionale;
• d) lexic evaluativ, cu conotaţii afective;
• e) lexic specializat al emoţiilor şi al afectelor: jale, durere,
amar, groază, veselie etc.
 lexicul emoţiilor – câmp semantic şi lexical: verbe,
substantive, adjective...
• - desemnare explicită / clişeizare / evocare /
atragere în sfera afectivă
• ex. a se bucura
• înfricoşător
• ameninţător
• incontrolabil
•
• - diferenţe – în funcţie de gradul de clişeizare (ex.: mă
bucur, îmi pare rău)
 inventar de emoţii
- orientare euforică / disforică (emoţii pozitive / negative)
frică, dezgust, repulsie, furie, tristeţe, dezamăgire, regret,
ruşine....
bucurie, veselie, mândrie, iubire, simpatie, satisfacţie,
recunoştinţă...
surpriză, uimire, milă...

Explicit / implicit; direct / indirect – limită incertă

- emoţii desemnate, descrise / sugerate, reconstruite
(A) Emoţii exprimate/descrise explicit
- enunţuri emoţionale
 experimentatorul (Plantin: “loc psihologic”, subiect al
emoţiei)
locutorul – destinatarul – pers. III (altă persoană) –
impersonal
- lexicul emoţional

(B) Emoţii exprimate / descrise implicit

- indici emoţionali, figuri retorice
- scenarii emoţionale; teme ale implicării, empatiei (copii,
bătrâni, moarte, boală etc.)
Grilă de analiză
1. – identificarea emoţiilor
2. – dominanta (pozitiv/negativ)
3. – Scopul
4. – Realizarea explicită/implicită
- experimentator
- lexic
- alţi indici
- figuri
- scenariu
5. – Evaluare
- cantitatea
- coerenţa; relaţia cu argumentele raţionale
- intensitatea; adecvarea la situaţie şi la interlocutor
•  Ex. 1
• Declaraţia politică este intitulată "Europa nu crede în
lacrimi". (E.V. Frâncu, 22.06.2009)
• (...)
• O lume întreagă a putut să observe cum, în spaţiul
geografic al unei culturi milenare, într-o lume ce se
doreşte continuatoarea de succes a celei ce a strălucit în
rândul civilizaţiilor antice şi renascentiste, un om a
agonizat mai bine de 30 de minute fără să primească de
la semenii lui minimul de ajutor ce l-ar fi salvat sau
măcar ar fi putut să-l salveze.
• ________________________________________
• Am putea condamna indiferenţa criminală a acelor indivizi care,
prin inacţiunea lor evident penală, l-au lăsat să moară pe cel ce,
aflat în justificată criză de inspiraţie, a strigat după ajutor în limba
română, dar cel mai importat este să analizăm cazul, devenit deja
fenomen, şi să înţelegem cum s-a ajuns aici, ca un om să fie lăsat
să moară pe străzile unei ţări membre a Uniunii Europene doar
pentru că era român.
• Ar trebui să avem curajul să recunoaştem că această stare de fapt
nu este expresia fricii populaţiei indigene de a-şi pierde locurile de
muncă în favoarea mai puţin pretenţioşilor români.
• În Italia, ca şi în Irlanda, românii coexistă alături de multe alte
minorităţi etnice, provenite de pe cel puţin patru continente în
căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite decât cele din ţările
de origine.
• Aversiunea crescândă a autohtonilor occidentali faţă de români are
la bază diferenţa uriaşă dintre modul de viaţă occidental, bazat pe
respectarea cvasigeneralizată şi necondiţionată a legii, şi cel adus
de români dintr-un spaţiu în care legea, în general, şi normele de
convieţuire, în special, nu valorează mai nimic.
• Aceasta, şi nu alta, este adevărata cauză a frustrărilor cărora trebuie
să le facem faţă atunci când ieşim din România prin porţile sale
vestice.
• Tot aceasta ar putea deveni cauza irosirii şansei istorice de a înceta
să mai doinim eterna jale şi de a ne integra definitiv în sistemul
socio-economic cel mai performant al mileniului - Uniunea
Europeană.
Aplicarea grilei de analiză
1. – identificarea emoţiilor - milă, indignare
2. – dominanta (pozitiv/negativ) - negativ
3. – Scopul - mobilizare proeuropeană (!)
4. – Realizarea explicită/implicită
- experimentator – nu
- lexic - lacrimi, semeni, a agoniza
- indici -
- figuri – antiteză, hiperbolă
- scenariu – da (suferinţă, neputinţă, indiferenţă)
5. – Evaluare
- cantitatea - mare
- coerenţa; relaţia cu argumentele raţionale - slabă
- intensitatea - mare
- adecvarea la situaţie şi la interlocutor - redusă
•  Ex. 2
• "Lacrimi îngheţate" (T. Ciuhodaru, 14.02.2014)
• Oamenii aceia au murit cu zile, iar acum propaganda regimului
spune că erau aproape morţi când au aterizat forţat sau că mureau
oricum, cu sau fără hipotermie.
• Ce scuză ieftină! De aparatele SRI de localizare nu spune nimeni
ceva! Dacă ar fi fost un mare mahăr politic sau de alt tip, ar fi trimis
până şi armata salvării naţionale elicoptere. Avionul din hangar,
paraşutişti, şenilate, tancuri de munte, păşitori pentru poteci înguste,
Arafat ar fi venit în 30 de minute la Cluj şi nu ar fi dat sms, ci
telefoane, iar acolo ar fi fost medici specialişti şi nu studenţi de anul
IV sau rezidenţi de anul doi.
•  EX.3
• Dorel Covaci - declaraţie politică: "Preferăm oare să
cântăm, chiar şi cu lacrimi în ochi, «Oda bucuriei»,
când avem minunata noastră baladă a lui Ciprian
Porumbescu?".26.03.2013
• Etichetele de ţară şi popor corupt, hoţ şi totalitar, larg
mediatizate de agenţiile de ştiri internaţionale, au un
efect devastator, atât în ceea ce priveşte strategiile şi
obiectivele noastre de politică externă, cât şi asupra
vieţii de zi cu zi a semenilor noştri, obligaţi să trăiască şi
să muncească dincolo de graniţele acestei ţări.
România nu este un paradis, dar nu putem accepta să
fim mereu arătaţi cu degetul ca nişte lichele, care
urmăresc în mod oportunist să forţeze uşile Europei în
căutare de furtişaguri.