Universitatea București

Facultatea de Geografie

Carpații Meridionali; Grupa Retezat

Dumitru Georgian
Grupa 302
 Cuprins

• Localizare
• Vecini/Limite
• Subunități
• Geologie
• Rețea hidrografică
• Soluri
• Climă
• Utilizarea terenului (vegetație)
• Faună
• Arii protejate
 Localizare

• Această grupă reprezintă secţiunea vestică a

Carpaţilor Meridionali.

Fig.1 Grupa Retezat în cadrul Carpaților Meridionali

 Vecini
Grupa Retezat-Godeanu este cuprinsă între valea Jiului (est) şi Culoarul Timiş-Cerna (vest). Nordul
este marcat de Carpaţii Occidentali, iar sudul de Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi.

Fig.2 Limtele Grupei Retezat-Godeanu

 Subunități

O serie de depresiuni intramontane mărginesc grupa: Depresiunea Petroşani (cu intercalaţii de cărbuni
superiori-huilă) pe râul Jiu, Depresiunea Haţeg (cu vestigiile capitalei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana şi cu
o importantă rezervaţie de zimbrii) pe râul Strei. Între Munţii Vâlcan şi Munţii Parâng s-a format defileul Jiului
Bumbeşti-Livezeni. În partea vestică se dispune culoarul tectonic Timiş-Cerna, iar în partea nordică culoarul
tectonic Bistra.
 Geologie

Grupa Retezat-Godeanu se impune, asemenea celorlaltor grupe meridionale, prin masivitate remarcată prin
frecvenţa vârfurilor ce depăşesc 2000 de m; altitudinea maximă este de 2509 m în vârful Peleaga.
Grupa are o alcătuire geologică predominant compusă din şisturi cristaline. Pe margini se află stive de calcare, ce au
permis formarea peşterilor (Peştera Topolniţa), cheilor (Cheile Jiului, Defileul Cernei), a versanţilor abrupţi sau a unor
suprafeţe suspendate. Acestea aparţin tipului de relief carstic.
La altitudini mai mari de 2000 m s-au format forme de relief glaciare: circuri şi văi glaciare. Separarea dintre
Carpaţii Meridionali şi cei Occidentali este pusă în evidenţă printr-un amplu culoar tectonic străbătut de râurile Timiş şi Cerna
(în vest) şi Culoarul Bistrei (în nord).
Partea centrală şi nordică este alcătuită din masive cristaline: Munţii Retezat, cu vârful Peleaga de 2509 m, pitoresc
şi deosebit datorită diversităţii formelor de relief şi biogeografice; Munţii Godeanu şi Munţii Ţarcu.
Partea sudică şi estică cuprinde masive mai joase predominant calcaroase: Munţii Vâlcan, Munţii Cernei şi Munţii
Mehedinţi.
 Rețea hidrografică

Grupa este limitată în est de râul Jiu, ce îşi formează un delileu între Bumbeşti şi Livezeni, iar Jiul de
Vest izvorăşte din M-ţii Godeanu. Din M-ţii Retezat se scurg prin Depres. Haţeg Streiul şi afluentul său, Râul
Mare. Din M-ţii Vâlcan spre Jiu porneşte Motru, din M-ţii Godeanu spre Dunăre, Cerna, iar din M-ţii
Ţarcu, Timişul.
În această grupă apar lacuri glaciare: L. Bucura (cel mai întins dintre lacurile glaciare), L. Zănoaga (cel
mai adânc), L. Lia, L. Ana, L. Florica, L. Viorica. Pe râurile grupei au fost amenajate lacuri de baraj
antropic: L. Valea lui Iovan pe Cerna, L. Gura Apei pe Râul Mare.
În proximitatea staţiunii Băile Herculane sunt ape termale cunoscute din perioada romană.
 Soluri

Partea superficială terestră se succede de

la clasa cambisolurilor; cu tipurile brun-
roşcate şi brune acide, la clasa
spodosolurilor; cu tipurile brun-acide
montane şi podzoluri.
Pe calcare s-au dezvoltat solurile terra
rossa.
 Clima

Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea

a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în
depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce
urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi
sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este submediteranean, afectat de austru primăvara şi vara.
 Vegetație

Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de fag şi pădurilor de conifere (cu pin, zadă,
molid şi brad). La altitudini mari dincolo de etajul subalpin (cu ienupăr şi jneapăn)
apare pajiştea alpină.
Aspecte ale vegetaţiei azonale submediteraneene completează bogăţia florei: castanul
comestibil, levănţica, liliacul sălabatic, iasomnia.
 Fauna

Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes cinegetic: ursul, căprioara,

cerbul, mistreţul, dar şi capra neagră, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele,
iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul,
fazanul, prepeliţa, acvila de munte, iar între peşti păstrăvul.
Pe lângă acestea se adaugă prezenţa broaştei ţestoase, scorpionului şi
a vulturului pleşuv, ca elemente faunistice submediteraneene.
 Arii protejate

Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc
național), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și
faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată
în sud-vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara.
 Arii protejate
Parcul Național Retezat este o arie protejată de
interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc
național), desemnată în scopul protejării biodiversității și
menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei
spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate
naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei
protejate. Aceasta este situată în sud-vestul țării, pe teritoriul
județului Hunedoara.