Tema: Cultura Egiptului Antic

Planul temei:
1. Caracteristica generală şi particularităţile culturii
Egiptului Antic
2. Religia, ştiinţa şi scrisul în Egiptul Antic.
3. Literatura egipteană antică.
4. Artele plastice.
a. Arhitectura
b. Sculptura şi pictura
 Bibliografie

1. Botez-Crainic Adriana, Istoria Artelor Plastice, vol.I, Bucureşti, 2004.

2. Deshayes Jean, Civilizaţiile vechiului Orient, Bucureşti, 1976.
3. Drimba Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.I, Bucureşti, 2001.
4. Drimba Ovidiu, Istoria literaturii universale, vol.I, Bucureşti, 1998.
5. Drioton Etien, Arta faraonilor, vol. I-II, Bucureşti, 1972.
6. Eliade Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase,
vol. I, Bucureşti 1991.
7. Enciclopedia civilizaţiei şi artei egiptene, Bucureşti, 1974.
8. Lalouette Cl., Civilizaţia Egiptului Antic, vol.I-II, Bucureşti 1987.
9. Культурология. История мировой культуры, Москва, 1998.
10.Матье М. Э., Культура древнего Египта, Москва, 1970.
 1. Caracteristica generală şi particularităţile culturii
Egiptului Antic.

Cronologia culturii şi civilizaţiei vechi egiptene.

I. Sfârşitul mileniului IV (3200-2780 î.e.n.) - perioada
Predinastică, capitala în Tinis
 II. Regatul Vechi - 2780-2280 î. e. n, capitala în Memphis.
1. Prima perioadă intermediară – 2280-2060 î.e.n.
 III. Regatul Mijlociu – 2060-1786 î.e.n.
2. A doua perioadă intermediară – 1786-1552 î.e.n.
 IV. Regatul Nou – 1552-1070 î.e.n., capitala în Amarna.
3. A treia perioadă intermediară 1070-711 î.e.n.
 V. Epoca târzie -711-332 î.e.n.
Particularităţile culturii Egiptului Antic:

1. Tradiţionalismul.
2. Monumentalismul.
3. Pragmatismul.
4. Originalitatea.
Panteonul egiptean antic .
Osiris - întruchiparea binelui, zeul vegetaţiei ce moare
şi renaşte
Isida (Isis) zeiţa rodniciei, apelor, vînturilor şi magiei
Horus – zeu solar, fiul lui Osiris şi al Isidei
Anubis – zeu funerar, a participat la îmbalsamarea lui
Osiris
Toth- zeul lunii, scribul şi consilierul zeilor, inventatorul
scrisului şi al cărţilor sacre
Maat- zeiţa adevărului, ordinii, justiţiei
Crocodilul şi hipopotamul - animalele sacre ale lui Seth
Spovedania negativă a răposaţilor la judecata lui Osiris

Mă închin ţie, mare zeu

iată că am venit la tine, ţi-am adus ceea ce este drept
Am izgonit pentru tine nedreptatea.
Nu am bătut oameni
Nu am căutat să cunosc ceea ce nu trebuie cunoscut
Nu am făcut vreo faptă rea
Nu am înfometat
Nu am luat laptele din gura copiilor mici
Nu am ucis

Cartea morţilor
Reforma religioasă. Amenopfis al IV-lea (1361-1340
î.e.n.)
Caracteristicile ştiinţei egiptene
1. caracterul empiric - bazat doar pe experienţă, fără substrat
teoretic
2. caracterul pragmatic – ia în considerare eficacitatea, utilitatea
practică

Matematica -operaţiile matematice simple,

-calcularea volumului şi suprafeţei,
Astronomia -creat calendarul din 365 zile,
-anul divizat în trei anotimpuri fiecare a cîte 4 luni,
-au întocmit un calendar al cerului înstelat, un catalog
al stelelor,
-cunoşteau 7 planete,
Medicina -medicina avea un caracter specializat,
-cunoşteau circuitul mare şi mic sanguin,
-aveau un performant instrumentar chirurgical,
-au scris tratate medicale: Tratat de oftalmologie,
Tratat de farmaceutică
Etapele evoluţiei scrisului vechi egiptean.

Scrierea hieroglifică – caractere sacre

Scrierea hieratică – scrierea folosită de preoţi
Scrierea demotică sau epistolografică – pentru
redactarea scrisorilor.
Scribul. Dinastia a V-a
Papirus
Jean - Francois Shampollion – savantul care a descifrat scrierea
hieroglifică
3. Literatura antică egipteană.

Genurile literare.

Imnurile: Marele imn către Aton, Imnul către Echnaton,

Literatura filosofico-morală: Discursul deznădăjduitului cu sufletul
său.
Literatura didactică: Învăţăturile lui Ptaho-Tep, Învăţăturile lui
Sinu-Het, Învăţătura lui Merikare, Satira maseriilor.
Povestirile: Povestea celor doi fraţi,
Arhitectura

Piramida lui Djoser (Sakkarah) Piramida lui Djoser (în secţiune)

Piramidele

Piramida Keops. Regatul vechi

Lucrul pe un şantier al Marii Piramide
Templul Karnak

Porţile de la intrare Curtea interioară

Templul Luxor
Vedere de ansamblu Vedere din interior
Templele funerare. Templul funerar al reginei Hatşepsut
Templul funerar al faraonului Ramses al II-lea. (dinastia XIX)
 Stilurile arhitectonice:

Stilul palmiform
Stilul lotiform
Stilul papiriform
Marele sfinx
Sfinxul
Obelisc (Luxor) Obelisc (Karnak)
Statuia faraonului Kefren
Statuia prinţesei Nofret
 Faraon Purtătoare de ofrande
Regina Nefertiti
Rahotep şi Nofret
Sculptura în relief

Scenă de ritual
Imnul lui Ekhnaton

“Cînd îţi trimiţi razele tale, tot pămîntul se bucură:

Oamenii se deşteaptă, odihniţi, şi se scoală,
Îşi spală braţele, îşi îmbracă veşmintele,
Şi braţele lor se înalţă să slăvească răsărirea ta
Corăbiile alunecă de-a lungul rîurilor
Drumurile ţării prind viaţă cînd te arăţi tu
Peştii apelor saltă deasupra apei în faţa ta
Razele tale pătrund ascunzişurile verzi ale mării”.