Embriogeneza

Etapa prenatală a ontogenezei

Proontogeneza

Gametogeneza = formarea celulelor sexuale mature în

organismul părinților însămînțarea= depunerea spermei în căile genitale
spermatogeneza- proces continuu, la pubertate feminine
ovogeneza – proces discontinuu, ciclic, începe înainte de
naștere (2mil) și pînă la menopauză

Premorfogeneza
zigotogeneza= prin fecundarea gametului feminin segmentarea zigotului în primele 5 zile de viață intrauterină,
de către spermatozoid (termotactism, cu menținerea formei sale exterioare și a volumui, în timp ce
parcurge stadiul de morulă și devine blastocist
chemotactism)

Embriogeneza (sapt.4-8) - este definită prin stadiile de dezvoltare Carnegie, dintre care primul corespunde fecundației, iar stadiul 23
corespunde sfirsitul dezvoltarii embrionare, la vîrsta de 56 de zile din momentul fecundației

blastocist unilaminar - zilele 3-4, odata cu pătrunderea în
cavitatea uterină, apariția cavității blastocistului, a
embrioblastului și trofoblastului
blastocist bilaminar - prezintă discul bilaminar, primordiul
cavității amniotice și sacului vitelin primar
blastocist trilaminar- zilele 12-13, cînd primordiul cavității
amniotice devine amnion primar, apare țesutul mezenchimal
extraembrionar, pediculul de fixație și se termină procesul de
implantație
gastrulatia- săpt.3, caracterizată prin ample migrări celulare
cu formarea foițelor embrionare (disc embrionar trilaminar)
neurulatia- săpt.4, marcată prin apariția schiței primelor
organe cu topografie aproape difinitivată și a organelor
dispuse axial (sistemul nervos)
embrion - săpt.4-8 cu formă caracteristică, obținută prin
încurbarea discului embrionar; există primordiile tuturor
organelor dezvoltate pe seama celor 3 foițe embrionare, cu
regiunile cefalică, caudală, ventrală și dorsală
 Gametogeneza este un proces biologic complex prin care se formează spermatozoidul şi ovocitul (gameţi = gr. Gamete, soţie;
Gametes, soţ), care conţin un număr haploid de cromozomi și se desfăşoară în interiorul gonadei (ovar/testicul).

Celulele germinale primordiale (primare) apar în săptămâna 3 de dezvoltare, în mezodermul splanhnic extraembrionar săptămâna 6 de dezvoltare
colonizează creasta genitală gonadă se pot asocia cu celule somatice specifice, cu funcţie de susţinere, hrănire şi protecţie (celulele foliculare -
la femei şi celulele Sertoli la bărbat) + se comportă ca celule stem germinale proliferează până în săptămâna a 21-a de dezvoltare
Spermatogeneza - de la pubertate (13 – 16 ani) până la bătrâneţe – durează 62 zile

la niv. strat bazal

garnitură diploidă 44 + XY sau 44 + XX
Spermatogeneza este controlată de : hipotalamus Gn-RH, adenohipofiză FSH şi LH, testiculul endocrin.
Săpt. 6a i.u. LH → celulele interstițiale (Leydig) → hormoni androgeni (testosteron şi
dehidroepiandrosteron) necesar iniţierii şi menţinerii spermatogenezei.
cele mai mari cel.
1. Testosteronul → diferențierea masculină a gonadei.
2. Testosteronul şi dehidroepiandrosteronul (DHEA) → virilizarea genitală a fătului de sex masculin
24 de zile (fuziunea pe inia mediană, formarea uretrei peniene și a scrotului, îngroșarea și alungirea penisului)
3. Dehidroepiandrosteronul → produs de glandele suprarenale (90%), gonade (10%) și creier →
intermediar metabolic în biosinteza de androgeni si estrogeni steroizi sexuali + capacitate de a se fixa
pe o serie de receptori de suprafață nucleari și celulari.
FSH → celulele de susținere (Sertoli) →

migrează în lumenul 1. ABP - Androgen Binding Protein din zona interstiţială a testiculului spre epiteliul seminifer →
tubului seminife transferaţi în citoplasmă şi nucleul spermatogoniilor → fenomene de diviziune, maturare şi
16 zile
diferenţiere caracteristice spermatogenezei.
2. săpt. a 7 i.u. hormonul anti - Müllerian (AMH) → atrofia canalelor paramezonefrotice Müller.
100mil/zi Celulele germinale →„inhibină” → prin feed-back scade secreţia în exces de FSH
 Ovogeneza este un proces discontinuu, ciclic, care începe înainte de naştere şi continuă până la menopauză (încetarea ciclului ovarian şi
uterin)
În ovarul fătului de sex feminin, la naştere, persistă aproximativ 2 000 000 ovocite primare adăpostite în tot atâţia foliculi ovarieni. La
pubertate folicul ovarian primar. Lunar maturarea unui folicul ovarian și ovulația
Începe în ovar şi se termină în afara gonadei feminine.

Săpt. 6 i.u → cordoanele din zona corticală a ovarului se fragmentează în multiple formaţiuni =
foliculi ovarieni primordiali → în interiorul fiecărui se află una sau mai multe celule germinale
reia prima diviziune a meiozei, în
primordiale cu garnitură diploidă → mitoză → ovogoniilor primare → ovogoniilor secundare,
orele premergătoare ovulaţiei în luna 5 i.u sunt aprox. 7 mil. → La sfârşitul lunii 5 unele ovogonii secundare degenerează, iar
în folicul Graaf
altele îşi măresc volumul → în lunile 7 – 8 se transformă în ovocite primare (celule diploid)
1. înainte de naştere intră în prima diviziune a meiozei, dar se blochează în stadiul profazei, se
secretă oocyte maturation inhibitor – OMI, care menţine blocajul până la adolescenţă (11 –
19 ani)
în tuba uterină
celulă nefuncţională
2. la pubertate cca 40 000 ovocite primare

fecundare 3. ajung la maturaţie aproximativ 400 ovocite în fiecare ovar

Bloc. în metafaza
 Fecundația - durează aproximativ 24 ore, încep în primele 12 ore după ovulaţie, la nivelul ampulei tubare
Se realizează: activarea ovocitului secundar şi finalizarea diviziunii sale meiotice; refacerea garniturii cromozomale diploide a zigotului; transmiterea caracterelor
ereditare materne şi paterne; menţinerea heterogenităţii speciei; stabilirea sexului genetic; iniţierea segmentării zigotului.

Însămânţarea Reacţia acrozomală

• internă și monospermă suficientă
• spermiile pătrund rapid în canalul
cervical, unde sunt înconjurate de
mucusul cervical,iar sub influenţa
estrogenilor creşte procentul de
apă în secreţia mucoasei
cervicale.
Hidratare - o mai bună
penetrabilitate a spermiilor şi o rată
crescută a fecundării.
Mucusul cervical - barieră împotriva
spermiilor anormal constituite, cu
profil hidrodinamic modificat,
avantajând spermiile viguroase,
mobile.
Capacitaţia= un proces indispensabil fecundării, prin
care spermiile proaspăt ejaculate se activează la • Spermii + celulele coronei
contactul cu secreţiile din uter şi tuba uterină şi devin radiata Eliberarea enzimelor din
capabile să înainteze prin tuba uterină. interiorul acrozomului:
hialuronidaza; acrozina; lizina
• Durează aproximativ 7 ore, cu modificări membr. (liza zonei pellucida) →
plasmatică, pierdere de proteine și colesterol
favorizează procesul de
• Dintre 170 – 300 milioane de spermii ejaculate,
fecundare.
2000 ‒ 3000 reuşesc să ajungă în tuba uterină.
• Pe acrozomul spermiei se fixează proteine seminale • Porţiunea internă a membranei
şi glicoproteina numită „factor de decapacitare” acrozomului formează un tubul
• Secreţiile glandelor uterine şi tubare îndepărtează acrozomal → nucleul spermiei
proteinele seminale şi „factorul de decapacitare”. pătrunde în ovul.
• termotaxis – diferența de 2° C între istmul tubei şi
ampula tubei uterine, orientează spermiilor către • Reglate prin variaţia concentraţiei
regiunea ampulei uterine, unde are loc fecundarea citoplasmatice a ionilor de calciu,
• chemotaxis prostaglandine, progesteron
 Segmentaţia (Fissio) = diviziuni mitotice repetate ale zigotului, care încep imediat după terminarea fecundării şi
au ca rezultat creşterea rapidă a numărului de celule. Pe măsură ce segmentaţia avansează, cu fiecare nouă diviziune,
numărul de celule nou formate (blastomere) creşte iar talia acestor celule scade. Segmentaţia încetează când indicele
nucleo-citoplasmatic devine unitar.

• este totală, întregul ou fiind implicat în diviziunea mitotică;

• are loc prin planuri de clivaj perpendiculare;
• este aproape egală, blastomerele obţinute având dimensiuni aproape egale, deşi unele sunt mai mici (micromere) iar altele mai mari (macromere);

30 ore – prima mitoză 72 ore = 12-16 blastomere Ziua 3-4 morula pătrunde în cavitatea uterină

La 96 ore prezintă 58 blastomere din care 5 macromere situate central formând embrioblastul şi restul micromere situate periferic alcătuind trofoblastul.
În a 4-a zi de la fecundare în interiorul morulei se evidenţiază o cavitate unică, blastocelul, embrioblastul fiind împins la unul din poli. Aceste modificări duc la apariţia blastocistului.
Celulele sale vor forma pe viitor două grupe: învelişul periferic (trofoblastul) care va da naştere structurilor nutritive, inclusiv placentei, şi masa internă, (butonul embrionar sau
embrioblastul) care constituie viitorul embrion.
 Blastocistul

Cu avtivitate proliferativă înaltă.

Ectoderm primar
Endoderm primar

Sacul vitelin primar

diferenţierea ţesutului mezenchimal şi migrarea

• Blastocistul unilaminar pluteşte liber în cavitatea uterină timp de Blastocistul bilaminar - 0,1 ‒ 0,2 mm
aproximativ două zile, căutându-şi locul ideal de implantare Săptămâna a 2- a dezvoltării este caracterizată prin
următoarele procese majore :
• Zona pellucida degenerează treptat şi dispare în ziua a 5-a - transformarea embrioblastului (buton embrionar) în disc
permite mărirea rapidă de volum a blastocistului şi alipirea embrionar bilaminar
blastocistului (contactul direct) la endometrul uterin - apariţia structurilor extraembrionare (primordiul cavităţii
amniotice şi sacul vitelin primar);
• Ziua 7 - trofoblastul de la nivelul polului embrionar (partea cu care s-a - continuarea diferenţierii trofoblastului în
făcut implantarea în mucoasa uterină) proliferează și se diferenţiază în sinciţiotrofoblast şi citotrofoblast
două straturi: - Citotrofoblastul = strat de celule mononucleate, cu
- un strat intern, denumit citotrofoblast: mitoze frecvente, prin care se obţin noi celule, care
- o masă celulară multinucleată, situată extern, denumită sinciţiotrofoblast. migrează în sinciţiotrofoblast masă celulară
multinucleată,ce produce hormonul gonadotrop corionic
În partea opusă implantării trofoblastul rămâne deocamdată nediferenţiat. (hCG). De la autotrof la heterotrof, pe baza eroziei
endometrului transformat decidual sfârşitul nidaţiei;
Blastocistului trilaminar z.12-14 după
fecundaţie;
- se diferenţiază mezodermul
extraembrionar (ț.mezenchemal): somatic
care se continuă pe suprafaţa amnionului și
splanhnic care înveleşte sacul vitelin
- în ziua a 12-a - în interiorul magmei
reticulate apar spaţii mari (lacune) care
fuzionează alcătuind o cavitate unică
numită cavitatea corială (celom
extraembrionar care persista pînă în s.9)
- mezodermul extraembrionar somatic +
citotrofoblastul şi sinciţiotrofoblastul =
corionul
 Gastrulaţia - săptămâna a 3-a (a 5-a de la prima zi a ultimului ciclu
menstrual)

În timpul gastrulaţiei au loc următoarele evenimente:

-apariţia liniei primitive (Linea primitiva) cu identificarea: axa cranio-caudală; polul cranial şi polul caudal; faţa ventrală
şi faţa dorsală a embrionului; marginile dreaptă şi stângă
-formarea notocordului (Notochorda) care: conferă planul simetriei bilaterale; defineşte axul primordial al corpului
(axul longitudinal) şi îi conferă rigiditate; constituie un schelet axial provizoriu al embrionului uman; indică locul de
amplasare al viitoarelor corpuri vertebrale; funcţionează ca inductor primar.
- celulele mezenchimale de la nivelul liniei primitive migrează astfel ca între ectoderm şi endoderm, din centru către
periferia discului embrionar trilaminar să se formeze mezodermul intraembrionar; diferențiere mezoderm cardiogen
- diferenţierea primordiile de organe din cele trei foiţe embrionare : ectoderm, mezoderm, endoderm intraembrionar.
 Neurulația
• Neurulaţia este un proces indus de
notocord, sub influenţa căruia din La extremitatea cefalică a tubului neural se schiţează trei vezicule
ectodermul embrionar se formează: cerebrale:
placa neurală, şanţul neural, crestele
neurale, tubul neural.
• Canalul neural dă naştere sistemului
ventriculilor cerebrali (în interiorul
veziculelor cerebrale) şi canalului
ependimar (în interiorul măduvei
spinării).
• Din crestele neurale iau naştere:
ganglionii senzitivi ai nervilor
cranieni (fără n. VIII-a); g. vegetativi,
g.spinali; muşchiul neted al irisului,
leptomeningele; celula glială
Schwann; medulosuprarenală;
melanoblastele;
• Neurulaţia se încheie la sfârşitul
săptămânii a 4-a a dezvoltării, odată
cu închiderea neuroporului posterior
al tubului neural.
 Perioada embrionară (s.4-8)
stadii Carnegie (după O’Rahilly R., Müller F.)