CURS 1

GRIPA

Anul universitar 2015-2016

 Clasificare

Familia: Orthomyxoviridae

Virus ARN
Genuri: Influenza virus Influenza C virus

Tipuri: Tip A Tip B Tip C

Subtipuri H3N2
(doar tipul A): H2N2
H1N1
Om, porc,
Rezervor: cal, păsări, Om,
mamifere marine porc
(1). Treanor JJ. Orthomyxoviridae: Influenza virus In: Mandell. GL, Bennette JE., Dolin R, editors, Principles and Practice of
Infectious Diseases. London: Churchill Livingstone, 6th Edition:2006
(2). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES,
Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388
 Structura virusului gripal

Nucleocapsida:
Nucleoproteina (Ag specific de tip) Antigene
Matrix protein (ex: M1, M2) interne
Genom: 8 fragmente ARN

Anvelopa: dublu strat lipidic

Hemaglutinina (HA) H1-H16 Antigene de

suprafaţă
Neuraminidaza (NA) N1-N9

80 - 120 nm

(1). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor.
VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388
Virusuri gripale

Om Animale

H1, H2 şi H3 H1 - H16
N1 şi N2 N1 - N9
Transmitere aeriană Transmitere mai ales
fecal-orală
 Virusul gripal A vs B
De ce nu avem pandemii cu
virusul gripal B?
• Virusul gripal A - cel mai
răspândit la om, păsări şi • Virusul gripal B - afectează
animale predominant omul

• Are mare variabilitate genetică • Variabilitate genetică redusă

• Are numeroase subtipuri: 16 • Nu există subtipuri

HA, 9 NA

• Virulenţă mare
• Forme clinice mai puţin severe
• Responsabil de marile
epidemii / pandemii • Produce rareori epidemii

• Afectează toate grupele de

vârstă • Afectează predominant copiii
 Variabilitatea genetică
“Inteligenţa virusurilor gripale”

Antigene de suprafaţă modificate

Potenţială ameninţare

Shift antigenic
Drift antigenic (modificări majore)
(modificări minore)

Emergenţa tulpinii
Gripa sezonieră pandemice

Gripa
pandemică
De unde vin “noi” HA şi NA?
Mutaţii sau schimb de material genetic între virusuri
infectând aceeaşi celulă
 Pandemia
pan - „tot“, demos - "popor"
• Definiţie:
Pandemia este o epidemie care afectează un procent mare din
populaţie, din toate zonele lumii

• Caracteristici:
– Sunt produse numai de virusul gripal A
– Sunt declanşate de un “antigenic shift”
– Debutează de obicei ca o zoonoză, extinzându-se apoi la om
– Majoritatea populaţiei este naivă (nepregătită) imunologic
– Se extinde rapid pe tot globul
– Afectează 25-50% din populaţia mondială
– Afectează adulţii sănătoşi
– Determină o mortalitate înaltă
6
 Circulaţia virusului gripal A
în ultimul secol
H1N1
H1N1 H2N2 H3N2
Gripa Spaniolă Gripa Gripa
Asiatică Hong Kong

1918 1957 1968 1977

Rezervor de v. gripal A Drift Ag

? Shift Ag

16 subtipuri HA
9 subtipuri NA
H5N1-risc de pandemie
 FAZELE PANDEMIEI DE GRIPĂ
RISCUL de pandemie H5N1
Transmitere interumană ?
Posibilă... dar neconfirmată...

www.who.int
Noul virus gripal A 2009 H1N1
(origine porcină)
GJD Smith et al. Nature 459, 1122-1125 (2009)
 S-OIV este rezultatul reasortării:
 6 segmente virus triplu reasortat porcin (virus clasic
porcin, uman (H3N2), aviar)
 2 segmente (M1, NA) A/H1N1 eurasiatic

 Structura genomică S-OIV a circulat la porci cu ani

înainte de transferul virusului la om

 Locul apariţiei virusului reasortat porcin – cel mai

probabil Asia
 Transmitere

• Aerosoli
– 100,000 - 1,000,000
virioni/picătură

• 18-72 h incubaţie
 Complicaţiile gripei

Respiratorii Extrarespiratorii

• Crup (copii mici) • Miozită (rară, > la copii, > tipul

• Pneumonie gripală B)
• Infecţii bacteriene • Complicaţii cardiace
secundare • Encefalopatie
• Afectare hepatică şi SNC
– Streptococcus – Sindrom Reye
pneumoniae • Sistem nervos periferic
– Staphlyococcus – Sindrom Guillain-Barré
aureus
– Hemophilus influenzae
 Severitate

– Vârstele extreme

– Imunodeprimaţi

– Boli cardiace şi respiratorii

 Mortalitatea asociată gripei sezoniere
în funcţie de vârstă, 1990-2001
(Thompson, JAMA 2003)

120
R&C Deaths Per 100,000 Person Years

100 •90% din decesele prin gripa 98.3

apar la persoanele peste 65 ani

80

60 •Cauzele majore de deces

Pneumonia bacteriană
40 Insuficienţă cardiacă
20
7.5
0.6 0.4 0.5
0
< 1 Yrs 1 - 4 Yrs 5 - 49 Yrs 50 - 64 Yrs 65+ Yrs
Age Group
 PREVENŢIE
 generală
- anchete seroepidemiologice
- izolarea de virus
- protecţia grupurilor cu risc
- supraveghere epidem. tip “santinelă” – model OMS
- educaţie pentru cooperare populaţională
- relaţii cu structurile socio-economice
 specială
- Ig standard
- amantadină - A
- rimantadină - A
- antivirale - ribavirină - A+B
- zanamivir - A+B
- acyclovir - A+B
 specifică  vaccinare: România = 8 doze/1000 loc.
(1999/2000: SUA = 255; Franţa = 133; Polonia = 32;
Slovenia = 36 doze/1000 loc.)
 Vaccinarea reprezintă principala măsură în
prevenirea gripei şi reducerea impactului
epidemiilor (1)

(1). http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/print.html accessed on 05th April, 2006

Circulatia virusului A 2009 H1N1
 Vaccinul antigripal - Emisfera nordică

2015-2016 vaccin trivalent

A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus

A/Switzerland/9715293/2013 (H3N2)-like virus
B/Phuket/3073/2013-like virus

CDC si OMS recomanda utilizarea unui vaccin tetravalent la care s-a adaugat :

B/Brisbane/60/2008 – virus like (la fel ca si in 2013-2014 si in 2014-2015)

Gripă

Vaccinare
 Pe cine vaccinăm antigripal ?
Poziţia OMS
Grupe prioritare în vaccinarea antigripală:
• Persoane instituţionalizate

• Vârstnici, persoane cu vârste >6 luni cu afecţiuni cronice pulmonare sau

cardiovasculare, afecţiuni metabolice, renale sau imunodeficienţe

• Toate persoanele cu vârstă peste o anumită limită stabilită de autorităţile

naţionale, indiferent de factorii de risc

• Alte grupe: contacţi ai persoanelor cu risc crescut, gravide, personalul

medical, copii cu vârste între 6-23 luni
 Grupele populaţionale cu risc pentru
forme severe de gripă
• Vaccinare antigripală e principala măsură în prevenirea gripei şi complicaţiilor
severe ale acesteia. (1)
• The Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) recomandă vaccinarea
anuală pentru următoarele grupe(1) si extinderea perioadei de vaccinare la tot
sezonul gripal :
• Persoane cu risc crescut de apariţie a complicaţiilor şi formelor severe de gripă:
– Copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 6 luni si 18 ani
– Gravide
– Vârstnici >65 ani
– Persoane cu boli cronice: BPOC, astm, insuficienţă respiratorie cronică,
afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni renale
– Persoane cu boli metabolice: diabet zaharat
– Persoane cu hemoglobinopatii, imunodeficienţe ( inclusiv infecţia HIV), copii
aflaţi sub tratament cronic cu aspirină
• Persoane susceptibile de a transmite infecţia celor la risc:
– Contacţi familiali (inclusiv copii)
– Personalul medical

(1). CDC. Prevention and control of influenza. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR July 29, 2006;54: RR8.
 Vaccin antigripal

 Efecte adverse ale vaccinului:

 Frecvente (1-10%)
 Locale : durere. edem., eritem
 Generale : stare de rău, cefalee, febră, mialgii
 Rare
 Sindromul Guillain-Barré

 Contra-indicaţii :
 Alergie la ou
 Reacţie alergică severă la o vaccinare anterioară

• Sindromul Guillain - Barré = complicaţie excepţională a gripei sezoniere :

 Incidenţă obişnuită : 2,8 cazuri la 100.000 locuitori
 După gripa sezonieră : 4 - 7 cazuri la 100.000 de persoane cu gripă
 Excesul de risc atribuit vaccinării împotriva gripei sezoniere : 1 caz la un
milion de persoane vaccinate
 Eficacitatea vaccinării anti-gripale

• Meta-analiză (20 cohorte)

– Scăderea riscului de :
Afecţiuni respiratorii (- 56%)
Pneumonii (- 53%)
Spitalizare (- 50%)
Deces (- 68%)
– La persoanele de peste 65 ani
Scăderea riscului de :
Spitalizare pentru afecţiuni respiratorii (- 32%)
Pneumonie şi gripă (- 39%)
Insuficienţă cardiacă (- 27%)
Deces (- 50%)

Gross et al, Ann Intern Med 1995 - Couch et al, NEJM 2000
Eficacitatea vaccinării antigripale
Eficacitatea vaccinării antigripale
Combatere  lichidarea procesului epidemiologic

- anchete
- depistare
- declarare
- izolare
- contacţii: supraveghere 1-5 zile
- creşterea rezistenţei generale
- Ig, vaccinuri
- igienizare de toate tipurile
- educaţie
-investigaţii speciale: serologie, virologie, morbiditate,
complicaţii, decese etc.