Îngrijirea pacienților cu

Infarct Miocardic Acut

Notiuni de anatomie si fiziologie a
inimii

Inima este considerată ca organul central al aparatului

cardiovascular, a cărui funcționare asigură circulația sângelui, a limfei,
a lichidului interstițial.
Inima este un organ cavitar și musculos alcătuit din patru cavități:
două atrii si două ventricule. Intre atrii si ventricule se afla septul
atrioventricular.
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta
denumirea de pericard. Acesta inveleste si vasele mari care pornesc
din inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.
Noțiuni de anatomie și fiziologie a
inimii
 Miocardul este partea cea mai
groasa a peretelui cardiac si
este format din fibre musculare
striate cu caractere
speciale.Miocardul atriilor este
relativ subtire,fiind in
concordanta cu forta pe care
trebuie sa o dezvolte in circulatia
sangelui.In peretii
ventriculelor,care sunt mai
grosi,fibrele au o dispozitie mai
complexa.
 Endocardul sau tunica interna a
inimii captuseste cavitatile inimii,
prezentandu-se ca o membrana
foarte neteda si
transparenta,fara vase
Notiuni de anatomie si fiziologie a
inimii
 Vascularizația inimii este realizată de cele două artere coronare:
artera coronară stângă irigă atriul drept, două treimi din septul
interventricular, cea mai mare parte a ventriculului stâng şi o
porţiune mică a ventricului drept şi de artera coronară dreaptă, al
cărei teritoriu este atriul drept, o treime din septul interventricular şi o
porţiune mică din ventriculul stâng.
 Obstrucţia uneia din ramurile arterelor coronare determină ischemia
şi necroza teritoriului irigat de aceasta (infarct miocardic acut) .
După 30 minute de la ocluzia coronară totală se instalează necroza
miocardică. Ea progresează şi devine completă în următoarele 6-12
ore.
Definiție

Infarctul miocardic este o necroză ischemică a unei

porţiuni din muşchiul cardiac, consecinţă de cele mai
multe ori a ocluziei complete a unei artere coronare,
urmată de formarea unei cicatrici fibroase în cazurile
cu evoluţie favorabilă.
 Infarctul miocardic acut (IMA) este una din cele mai frecvente şi în
orice caz cea mai gravă boală cardiacă. Peste 25% din totalul
deceselor cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic acut.
Cauzele care duc la apariția I.M.A

 Infarctul miocardic acut se produce sub influența unor factori, și

anume:
a. Factori determinanți:
 În peste 90% din cazuri, infarctul miocardic acut este produs de
ateroscleroza coronariană
 Compresiunile și traumatismele arterelor coronare
b. Factori predispozanți:
 Vârsta
 Sexul
 Profesia
 Ereditatea
Cauzele care duc la apariția I.M.A

c. Factori favorizanți: d. Factori declanșatori:

 Hipertensiunea arterială  Tensiunea nervoasă
 Diabetul zaharat  Efortul fizic
 Toxice  Mesele copioase
 Hiperlipoproteinemia  Intervenţiile chirurgicale
 Obezitatea  Infecţiile acute ale tractului
respirator
 Sedentarismul
 Şocul hipovolemic
 Fumatul
 Factorii meteorologici
 Stresul
Cauzele care duc la apariția I.M.A

 Cea mai frecventă cauză a infarctului

miocardic este ateroscleroza
coronariană. Ateroscleroza coronariană
presupune îngustarea vasului prin
formarea plăcii de aterom (depuneri de
colesterol, calciu). Placa de aterom este
evolutivă. În momentul in care evolutia
placii se complica (ex. ruptura placii)
diametrul vasului se reduce drastic, pana
la obstructie totala, conducand in cele
din urma la moartea celulelor
miocardice.
 Factorii de risc care produc
ateroscleroza: hipertensiunea arteriala,
diabetul zaharat, ereditatea, sexul
masculin, hiperlipoproteinemia, fumatul,
stresul, obezitatea.
Manifestările de dependență în
I.M.A
 Cea mai frecventă manifestare este
durerea. Această durere de
intensitate mare, este resimțită ca o
apăsare, sau strângere puternică
sub formă de gheară, sau
ințepatură ca o lovitură de cuțit.
 Se localizează retrosternal sau
precordial.
 Durerea poate să iradieze in gât, in
mandibulă, pe membrul superior,
până la ultimele 2 degete.
 Durata durerii este de peste 30 de
minute, fără răspuns complet la
nitroglicerină. Cedeaza la opiacee.
Manifestările de dependență în
I.M.A
 Durerea este însoțită și de:
 Tulburări de ritm și frecvență cardiacă
 Usoară creștere a tensiunii arteriale, apoi hipotensiune arterială cu riscul
instalării șocului cardiogen
 Febră (38°C) la 12-24 de ore de la debut
 Paloare, senzație de moarte iminentă
 Greață, vărsături, distensie abdominală, sughiț, senzație de plenitudine
epigastrică
 Tegumente reci, umede
 Puls rapid, filiform
 Oligurie gravă
 Stare generală alterată
Educație sanitară

 Măsuri de profilaxie primară:

 Evitarea obiceiurilor dăunătoare: fumat, cafea, alcool;
 Combaterea sedentarismului;
 Combaterea obezității;
 Instituirea unui regim alimentar adecvat pentru prevenirea infarctului;
 Evitarea stresurilor emotive;
 Evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor individului legate de menținerea
sănătății și recuperare
Educație sanitară

 Măsuri de profilaxie secundară:

 Pregătirea și asigurarea informațiilor necesare;
 Pacienții vor fi educați pentru a evita mesele
copioase, eforturile fizice, expunerea la frig;
 Conștientizarea în efectuarea terapiei corecte
a bolilor asociate;
 Educarea indivizilor de a se prezenta la
controlul medical de specialitate la orice
modificare survenită în evoluția afecțiunii;
 Respectarea tratamentului și a măsurilor
terapeutice instituite
Explorări paraclinice
 EKG oferă informații privitoare la topografia și extinderea infarctului
și are, în acest fel, valoare prognostică. Monitorizarea EKG
decelează tulburările de ritm și conducere din infarct, de cele mai
multe ori grave și cu potențial letal.
Explorări funcționale

 ischemia: constă în modificarea undei T, aceasta

apărând negativă ascuţită şi cu ramurile egale
 curentul de leziune: modifică segmentul ST determinând
o supradenivelare convexă în sus
 necroza: apariţia unei unde Q zisă “de necroză”, largă
de cel puţin 0,04 secunde, când lipseşte unda R, apare
un complex QS.
 Cele trei semne: ischemia, leziunea şi necroza se
asociază în proporţii variabile în funcţie de vârsta
infarctului.
Explorări funcționale

 Markeri biologici de necroză miocardică:

 Troponinele serice
 Creatinfosfokinază, izoenzima MB
 Mioglobina
 LDH
 TGO
Rolul asistentei medicale
 Rolul propriu:
 În urgență:
 Prevenirea morții subite: poziție
decubit dorsal, interzicerea
oricărei mișcări
 Transportul de urgență într-o
unitate spitalicească
 Supravegherea pulsului și a T.A.
 Oxigenoterapie
 În spital:
 Pregătirea truselor de
urgență, perfuzie și respirație
artificială
 Stabilirea unei căi de acces
 Asigurarea condițiilor de
mediu: salon aerisit, curat, cu
temperatura optima
 Intalarea pacientului în pat:
poziție comodă se face de
către cadrele medicale-
pacientul nu are voie să
depună efort
Rolul asistentei medicale

 Rolul propriu:
 Supravegherea funcțiilor vitale: măsurarea T.A. , puls și respirație de câte ori
este nevoie, efectuarea ECG
 Supravegherea funcțiilor vegetative: măsurarea temperaturii, diureza și
materiile fecale
 Asigurarea igienei: toaleta parțială sau generală la pat, fără a ridica pacientul
 Administrarea regimului alimentar: hiposodat, hipocaloric, fără alimente
care îngreunează tranzitul sau produc gaze; exemple: pireuri, supe, ouă moi,
ceaiuri, sucuri neacidulate
 La indicația medicului, se mobilizează progresiv pacientul
 Crearea unui mediu psihologic favorabil: se interzic vizitele lungi, se
evită comunicarea veștilor proaste
Rolul asistentei medicale

 Rolul propriu:
 Mobilizarea pacientului:
 Ziua 1-4: mișcari libere în pat, exerciții ale membrelor
 Ziua 5-8: deplasare liberă în salon, mers progresiv pe coridor, asistat
 Ziua 9-12: mers liber pe coridor, urcat 1-2 etaje, asistat
 Înainte de externare: test la efort-limitat de simptome
 la domiciliu-durata : 1-2 săptămâni (mers progresiv 30 minute, de 2-3 ori/zi,
actvități casnice ușoare)
Rolul asistentei medicale

 Rolul propriu:
 educație sanitară privind regimul de viață postinfarct:
 reluarea treptată și progresivă a efortului fizic: alimentația pasiva la pat,
igiena tegumentelor și mucoaselor, inițial la pat
 satisfacerea nevoilor la pat cu ploscă și urinar
 alimentația echilibrată, adecvată factorilor de risc
 kinetoterapie în servicii specializate
 tratament balnear
 control medical periodic
Rolul asistentei medicale

 Rolul delegat:
 Sedarea durerii:
 Morfină 10-20mg asociată cu atropina 1mg s.c., i.m. sau 0,5mg pentru a
preveni hipotensiunea arterială și deprimarea ventilației pulmonare
 Mialgin 100mg s.c., i.m. Sau i.v. Diluat cu 10 ml ser fiziologic sau glucoza 10%
 Fortral 30mg i.v. sau i.m.
 Algocalmin, fenobarbital sau codeină când durerile sunt de intensitate mică
Mentinerea T.A. prin perfuzie intravenoasă cu glucoză 5%, dextran, Marisang și
HHC.
Corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic 1%.
Rolul asistentei medicale

 Rolul delegat:
 recoltarea probelor pentru examenele de laborator: dozări enzimatice,
fibrinogen, HLG, VSH, glicemie, acid uric, colesterol, deternări imunologice, timp
de protrombină, creatinfosfokinaza-MB, GOT
 combatarea anxietății: fenobarbital, diazepam, dar nu concomitent cu
opiaceele
 prevenirea complicațiilor tromboembolice: heparină (calciparină,
fraxiparină) 300-400mg/24h (1f=50mg), în doze administrate la 4-6h, apoi
trombostop 4-6tb/zi (sub controlul timpului Quick la 48h)
 administrarea trombolitice: streptokinază, anistrephase (administrirarea în
bolus sau perfuzie)
 prevenirea hiperexcitabilității miocardului: xilina 1% 200mg i.m. sau i.v.
(perfuzie i.v.)
Rolul asistentei medicale

 Rolul delegat:
 participarea la angioplastie coronariană parcutanată transluminală
(introducerea unui cateter cu balonaș în artera coronară pentru a-i
modifica lumenul); repaus 4-6h și supraveghere 24h
 în by-passul coronarian ce constă în ”șuntarea” zonei stenozate cu
ajutorul unei grefe vasculare este necesară supravegherea la ATI timp
de minim 24 h (complicații: HTA, hipotensiune, durere, respirație
superficială)
Complicații
 Tulburări de ritm cardiac: - ventriculare
- atriale

 Tulburări de conducere ale inimii: - atrioventricular

- intraventriculare

 Disfuncție de pompă: - insuficiență ventriculară stângă

- edem pulmonar acut
- sindrom de debit mic
- șoc cardiogen
Complicații

 Complicații mecanice: - ruptură de perete liber

- ruptură de sept
- ruptură/disfunție de aparat mitral
(triscupidian)
- anevrism ventricular

 Complicații tromboembolice: - sistemice

- pulmonare

 Ischemia postinfarct: - angina precoce sau tardivă

- ischemia silențioasă, spontană și provocată
- extensie și reicidivă de infarct