Consiliul Europei ajută la protejarea societăţilor împotriva ameninţărilor

criminalităţii informatice prin intermediul:

Convenţiei privind criminalitatea informatică şi

Protocolului său privind incriminarea actelor de
natură rasistă şi xenofobă comise prin sistemele
informatice

Comitetului Convenţiei privind criminalitatea

informatică

Programului de cooperare tehnică privind

criminalitatea informatică.
 Printre primele inițiative al Consiliului Europei în domeniul criminalităţii informatice au
fost legate indirect de protejarea vieţii private şi a datelor cu caracter personal prin
semnarea în 1981 a Convenţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
automată a datelor cu caracter personal
 În 1985, în cadrul Consiliului Europei, s-a decis numirea unui comitet de experţi, care să
analizeze aspectele legale ce ţin de infracţiunile legate de utilizarea calculatorului.
Comitetul a făcut o analiză a legislaţiilor naţionale, a dezbătut problema criminalităţii
informatice şi şi-a încheiat activitatea în anul 1989 întocmind un raport ce a fost adoptat
de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în septembrie 1989, document ce a luat
forma juridică a unei recomandări - Recomandarea nr.9 din 1989 care sugera statelor să ia
în considerare necesitatea modificării şi completării legislaţiilor penale naţionale cu
infracţiunile de natură informatică identificate de autorii raportului menţionat.
 Tot în cadrul Consiliului Europei în baza unui raport întocmit de Comitetul pentru mass-
media, Comitetul de Miniştri adopta la 18.01.1988 Recomandarea nr.2 din 1988 asupra
măsurilor vizând combaterea pirateriei în domeniul drepturilor de autor, reglementare care
statua faptul că autorii programelor software trebuie să se bucure de protecţia drepturilor
de copyright.
 După adoptarea Recomandării 9 din 1989, în 1991 Consiliul Europei să abordeze
problema aspectelor procedurale ce ţin de investigarea infracţiunilor informatice. În aprilie
1995, a fost adoptată Recomandărea nr.13 din 1995 referitoare la problemele de procedură
penale legate de tehnologia informaţiei.
La 23 noiembrie 2001 Consiliul Europei a adoptat Convenţia de la
Budapesta împotriva criminalităţii informatice. Acest tratat oferă
singurele orientări acceptate la nivel internaţional cu privire la modul
de protecţie a libertăţii, securităţii şi drepturile omului pe Internet.

Criminalitatea informatică - de la intruziunea ilegală în computere, la

interceptarea comunicaţiilor private, atacuri de tip DOS, furturi de
identitate şi fraude de identitate, sau exploatarea sexuală a copiilor -
afectează drepturile persoanelor din întreaga lume. Convenţia de la
Budapesta oferă guvernelor un ghid esenţial pentru protejarea
persoanelor fizice.
În Convenţie au fost concretizate eforturile comunităţii de a stabili:

faptele care trebuie să fie incriminate în legislaţiile

naţionale

normele procedurale aplicabile în domeniul

criminalităţii informatice

mijloacele de cooperare internaţională rapidă, care sunt

impuse de specificul infracţiunilor săvârşite prin
intermediul sistemelor informatice.
 Pentru o eficientă realizare a investigărilor internaţionale, a comunicărilor dintre
state, Convenţia a subliniat importanţa utilizării mijloacelor rapide de
comunicare şi a obligat părţile aderente să desemneze puncte de contact 24/7,
care să fie disponibile fară limită de timp.

 O altă recomandare cu efect obligatoriu reprezintă obligaţia statelor-părţi de a

colabora în cea mai mare măsură posibilă, în plus, constată faptul că ea nu se
aplică numai în cadrul cercetării infracţiunilor informatice, dar şi în orice
investigare unde trebuie să fie colectate probe probe în format electronic.

 O recomandare destul de importantă constituie conservarea rapidă a datelor

informatice menționate, inclusiv a datelor referitoare la trafic, stocate prin
intermediul unui sistem informatic, cu precădere atunci cînd există motive de a
crede că acestea sunt în mod special susceptibile de pierdere sau modificare.
Odată cu ratificarea Convenţiei privind criminalitatea informatică, Consiliul Europei
a venit cu unele recomandări ce au avut ca scop:

consolidarea capacității și abilităților

abordarea lipsurilor și deficiențelor
cadrului de reglementare
autorităților de asistență juridică
reciprocă, unităților specializate,
experților în criminalistică digitală prin
instruire și participarea în activități
regionale, internaționale și locale.

implicarea și consolidarea unor

menținerea și dezvoltarea în continuare
a unor instrumente și platforme online
pentru cooperarea internațională și
public-privată.
comunități profesioniste diverse,
inclusiv anchetatori financiari, experți
în securitate informatică, autorități
pentru protecția datelor și alți actori
relevanți ca răspuns la provocările
moderne ale criminalității informatice
și probelor electronice.
 Recomandările Consiliului Europei privind protecția drepturilor omului în serviciile Internet
 Posted on: 12 April 2012
 By: Redacția ApTI
 Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7
 Pe 4 aprilie 2012, Comitetul de Miniștri al Consiliul Europei a adoptat două recomandări referitoare la protecția drepturilor
omului, în special libertatea de exprimare, libertatea de asociere, accesul la informație și dreptul la viață privată în legătură
cu motoarele de căutare și rețelele sociale online.
 Prin aceste documente, Consiul Europei recomandă statelor membre să le solicite motoarelor de căutare să ofere mai multă
transparență cu privire la modul în care este oferit accesul la informație, în special în ceea ce privește criteriile utilizate
pentru a selecta, clasifica și îndepărta rezultatele căutărilor.
 Consilul Europei solicită, de asemenea, respectarea drepturilor utilizatorilor în cazul prelucrării datelor cu caracter
personal (în special în ceea ce privește modulele cookie, adresele IP și istoricul căutărilor efectuate de către utilizator),
precum și “încurajarea furnizorilor de motoare de căutare să facă o diferență clară între rezultatele căutărilor și orice formă
de comunicare comercială, publicitate sau rezultat sponsorizat, inclusiv oferte privind “propriul conținut””.
 Una dintre acțiunile recomandate vizează minimizarea colectării datelor cu caracter personal de către furnizorii de motoare
de căutare. “Adresele IP ale utilizatorilor nu trebuie stocate atunci când acest lucru nu este necesar pentu realizarea un
scop legitim și când aceleași rezultate pot fi obținute prin alte acțiuni, cum ar fi sondajele sau anonimizarea datelor cu
caracter personal. Trebuie încurajate, de asemenea, abordările inovatoare care promovează căutările anonime“. Consiliul
solicită ca perioada de reținere a datelor să fie proporțională, iar prelucrarea să se realizeze în “scopuri legitime și
specificate. Furnizorii de motoare de căutare trebuie să poată justifica colectarea și reținerea datelor cu caracter personal.
Aceste informații trebuie să fie publice și ușor accesibile.”
 Consiliul Europei recomandă, de asemenea, ca furnizorii de motoare de căutare să dezvolte instrumente care să le permită
utilizatorilor să “obtină acces, să corecteze și să șteargă datele care îi privesc și care au fost colectate pe parcusrul utilizării
serviciilor, inclusiv profilurile create, spre exemplu, în scopuri de marketing direct.”
 În ceea ce privește rețelele sociale, Consiliul Europei le solicită statelor să colaboreze cu operatorii pentru a crește gradul
de conștientizare a utilizatorilor cu privire la drepturile pe care le au și la posibilele riscuri, prin furnizarea de informații
clare care să-i ajute pe utilizatori să înțeleagă setările standard ale profilurilor pe care și le creează și să aleagă în cunoștință
de cauză cantitatea de informații referitoare la propria identitate pe care să le facă publice online.
 Statele membre sunt invitate să se abțină de la “acțiuni generale de blocare și filtrare a conținutului ofensiv sau dăunător,
care au impact asupra modului în care utilizatorii accesează informația”’. Se solicită, de asemenea, implementarea
Recomandării CM/Rec(2008)6 privind măsurile de promovare a respectării libertății de exprimare și informare cu privire
la filtrarea pe Internet, în scopul asigurării faptului că orice decizie de blocare sau ștergere de conținut este luată cu
respectarea acestor principii.”