ANALIZA MIŞCĂRII UMANE

Aspecte:
 TEMPORALE
 KINEMATICE
 KINETICE
 NEURO-MUSCULARE (EMG)
Scop:
 determinarea încărcării structurilor anatomice
(ţesuturi, oase, ligamente,etc.);
 evaluarea funcţionării muşchilor;
 studierea strategiilor motorii din activităţi diverse
(mers, alergare, prinderea, manipularea sau ridicarea
obiectelor, etc.)
 fazele mersului

Analiza
temporală

evenimentele mersului
 sprijin (stance)
fazele mersului

balans (swing)

Analiza
temporală

atacul calcanean
(foot-strike)
evenimentele mersului
desprindere
(toe-off)
 Parametrii analizei temporale

•Timpul păşirii - timpul de execuţie a doi

paşi consecutivi

•Rata păşirii – ritmul a doi paşi consecutivi

Analiza •Cadenţa păşirii – rata păşirii într-un interval

de timp
temporală
Instrumente de analiza temporala

 fotocelule, cronometre, temporizatoare

 camere de filmat, camere video,camere în IR

 metronom
 Parametrii analizei kinematice

 deplasări liniare şi unghiulare

 viteze liniare si unghiulare
 acceleraţii liniare si unghiulare
Analiza
kinematică

Instrumente de analiza kinematică

• rigla,banda gradată, metode optice (pozitiile liniare)

• protractor, inclinometru, goniometru (poziţii unghiulare)

• accelerometrie, analiză video (acceleratiile liniare)

• analiza video (acceleraţiile unghiulare)
Analiza
kinetică
 KINETICA
Obiectiv:
Analiza şi evaluarea forţelor ce cauzează
sau restricţionează mişcarea;

se poate realiza Interne : Externe :

la nivelul
- forţe din muşchi, ligamente, - reacţiunea solului;
-frecări din articulaţii, muşchi - forţele exercitate de alte corpuri
- rezistenţa vântului, apei,etc.

- ansamblul corpului uman;

- subansambluri anatomice multiarticulare (m. inferioare, m. superioare, etc)
- subansambluri articulare (şold, genunchi, gleznă,coloană vertebrală, etc)
- elemente anatomice singulare (patela, tibie, femur, menisc, etc.)

lucru mecanic, putere, transferul energetic

Parametrii analizei kinetice

reacţiuni (GRF)
GRF

forţe articulare

momente

lucru mecanic
Analiza
kinetică transfer energetic
 ANALIZA MIŞCĂRII
Parametrii măsurabili
- durata deplasării pe o distanţă dată
(cronometre, fotocelule,etc)
- lungimea pasului (ruleta, rigla,etc)
- fazele păşirii (microswitch-uri, etc.)
- masa corporală, înăţimea,etc.
- forţele aplicate solului (GRF)
- unghiurile articulare (goniometre)
- acceleraţii liniare (accelerometre)
- viteze unghiulare (giroscoape)
- coordonatele de poziţie (3D sau 2D)
ale reperelor anatomice (video,etc)
- semnalele mioelectrice
Parametrii calculabili
- vitezele (spaţiu/timp)
- fazele temporale relative
(durata fazei/durata păşirii x 100%)
- centrele de masă
- centrul de presiune
- orientarea segmentelor (unghiurile segmentale)
- unghiurile articulare
- viteze şi acceleraţii liniare şi unghiulare
- momentele forţelor şi puterile
- energia mecanică

Parametrii estimaţi:
- parametrii antropometrici
- centrele instantanee de rotaţie
- axele de rotaţie
- lungimea muşchilor şi braţul de acţiune
- forţele musculare
- forţele din ligamente
 KINETICA
Altă definiţie: studiul relaţiei existente între forţele ce
acţionează pe un corp şi mişcarea acestuia

Se impune rezolvarea a două tipuri de probleme:

• estimarea mişcării când se cunosc forţele ce o determină

DINAMICA
forţe Ecuaţii de mişcare kinematica DIRECTĂ

• determinarea forţelor ce determină o mişcare cunoscută

forţe Ecuaţii de mişcare kinematică DINAMICA

INVERSĂ
 ANALIZA MIŞCĂRII

Studiul sistemului locomotor din punct de

vedere Kinetic
se bazeaza pe metoda “Dinamicii Inverse” care
presupune aflarea forţelor şi momentelor ce
determina miscarea din:
• kinematica
• parametrii segmentelor corporale
(centre de masa, momente de inertie,etc)
 KINETICA

Date kinematice
Forţe articulare

Momentele nete
Date kinetice articulare

Date Energia cinetică

antropometrice şi potenţială

DINAMICA INVERSĂ
MODELAREA ÎN BIOMECANICĂ
Şold
Şold Şold

Genunchi
Genunchi Genunchi

Gleznă
Gleznă Gleznă

MODELUL CU
MODELE ANATOMICE
SEGMENTE ARTICULATE
 MODELAREA ÎN BIOMECANICĂ

IPOTEZE:

1. Masa segmentelor este concentrată în centru de masă (=CG)

2. Centrul de masă al fiecărui segment este fix în timpul mişcării
3. Articulaţiile sunt de tip balama sau sferice
4. Momentele de inerţie (I prox, Idistal, Icg) = constante
5. Lungimea segmentelor = constantă
MODELAREA ÎN BIOMECANICĂ

IPOTEZE:
M1, I1
l1p

1. Masele M1, M2, M3 ale segmentelor sunt

l1
l1d concentrate în centru de masă (=CG)

2. Lungimile fiecărui segment şi distanţele de la

M2, I2
capetele proximal şi distal la CG sunt constante
l2

3. Momentele de inerţie (I prox, Idistal, Icg) = const.

M3, I3

l3
MODELAREA ÎN BIOMECANICĂ
FORŢELE ce acţionează pe modelul cu segmente articulate:

• Forţe de greutate G = mg

• Forţe de reacţiune şi forţele externe (de la traductoare)

Obs: forţele distribuie pe o zonă corporală (ex. GRF măsurată cu
platforma de forţă) se reprezintă acţionând în centrul de presiune

• Forţe din muşchi şi ligamente: se determină din forţa

şi momentul net din articulaţie

• Forţele din articulaţii şi forţele Os-Os

 MODELAREA ÎN BIOMECANICĂ
FORŢELE pe modelul cu segmente articulate:
- forţe interne
- forţe externe

• Forţe de greutate G = mg G

Forţe externe
• Forţe de reacţiune şi
forţele externe : GRF Forţe interne
 MODELAREA ÎN BIOMECANICĂ
Modelul static – analiza statică
- ia în consideraţie poziţiile segmentelor
- nu ţine cont de acceleraţiile liniare şi unghiulare
- Acceleraţiile liniare şi unghiulare se presupun că sunt egale cu zero
- Forţele şi momentele asociate cu acceleraţia sunt zero

Model dinamic – analiza dinamică

- ia în consideraţie poziţiile segmentelor
- ţine cont de acceleraţiile liniare şi unghiulare
- acceleraţiile liniare şi unghiulare se presupun că nu sunt egale cu zero
- Forţele şi momentele asociate cu acceleraţia nu sunt zero
 Ecuaţiile generale de mişcare –
diagrama corpului liber
OBS: studiul mişcării se realizează în plan sagital, deci 2D

ANALIZA DINAMICĂ ANALIZA STATICĂ

 Fx  ma x  Fx 0
 F y  m a y  Fy 0
 MCM  I   M CM  MC. proximal  M C.distal  0
 Diagrama corpului liber

DEFINIŢIE:

Permite determinarea forţelor intene prin

descompunerea modelului anatomic reprezentat ca
model cu segmente articulate în segmentele
componente asupra cărora acţionează forţe externe
şi interne măsurate sau determinate pe baza datelor
antropometrice
Diagrama corpului liber
Ry1
1
M1,I1

Ry2
2
2 Rx2
Rx2
Ry2
M2,I2

Rx1 Ry3
3

3
Rx1
Ry3
M3,I3
GRF
 Diagrama corpului liber
Parametrii cunoscuţi:
Ryp proximal • forţele, RXd, RYd: măsurate
(platforme de forţă)
Rxp
• greutatea/masa, m a segmentului
d2 Mp (din tabele)
• CG:din tabele
ay a • unghiul  (video)

α • acceleraţiile liniare: aX, aY (video)

d1 ax
m,I • acceleraţiile unghiulară:  (video)
• momentul de inerţie, I (tabele)
G=mg
• lungimile d1 şi d2 (tabele/ măsurate)
Rxd Ө
Parametrii necunoscuţi:
distal Md
RXp, Ryp – reacţiunile din capătul proximal
Ryd Mp – momentul din capătul proximal
 Diagrama corpului liber
Parametrii necunoscuţi:
Ryp proximal RXp, Ryp – reacţiunile din capătul proximal
Rxp Mp – momentul din capătul proximal
Mp
d2
 Fx  ma x Rxp  R  max
ay a
xd

ε Rxp  Rxd  m  a x  F y  m a y Ryp  R  m g  ma y

yd
d1 ax
m,I
G=mg  MCM  I  - momente +
Rxd Ө
-Rxd(d1sin)+Ryd(d1cos)+
distal Md Ryp(d2cos)-Rxp(d2sin)-M = I
Ryd
 Etapele realizării analizei kinetice

1. se porneste de la modelul
anatomic al segmentului de
analizat (ex. membrul inferior)
Etapele realizării analizei kinetice

2.se descompune
modelul anatomic la
nivelul articulaţiilor
dintre segmente

3.se realizează diagrame

pentru fiecare segment
 Etapele realizării analizei kinetice

4. Se aplica legile lui Newton

5. Se incepe analiza cu
segmentul distal
(ex. Mâna sau laba
piciorului)
 Etapele realizării analizei kinetice
6. Se adaugă pe diagramă forţele şi momentele
cunoscute:

greutatea (W)
Forţa de reacţiune
a solului (Fg=GRF)
Etapele realizării analizei kinetice
7. Se aplică în capătul distal al segmentului
următor (ex.gamba),reacţiuni egale dar de semn
opus cu cele calculate în articulaţia proximală a
segmentului anterior.

8. Se continuă cu capătul
proximal al acestui segment
din lantul cinematic al
membrului analizat (ex.
Capătul dinspre genunchi al
gambei)
 9. Calculul pornit de la segmentul distal înaintează spre
segmentul proximal prin intermediul reacţiunilor
transmiţându-se efectele forţelor şi momentelor existente

10. Se repetă până când toate

segmentele au fost luate în calcul
(până la segmentul proximal –braţ, Fnetă Fy
şold – inclusiv)
Mnet
11. Se determină forţa şi Fz
momentul net din articulaţia
distală (ex. şold) prin compunerea

proiecţiilor Fx şi Fy

12. Se determină orientarea forţei

nete din articulaţia distală (ex.
şold) calculând : tgӨ= Fx/Fy
PLATFORME DE FORŢĂ
 PLATFORME DE FORŢĂ
Platforme metalice(a,b) sau din sticlă (c) în care sunt
montate traductoare de forţă;
Traductoarele de forţă îşi modifică rezistenţa electrică
proporţional cu sarcina aplicată;

b.

a. c..
PLATFORME DE FORŢĂ

Permit măsurarea

forţelor
momentelor

pe cele trei direcţii.

 TRADUCTOARE DE FORŢĂ
Traductorul
F • Mărci tensometrice
•Traductoare capacitive U F
unidirecţionale •Materiale piezoelectrice
•Materiale piezorezistive:
F l R

bi-direcţionale
multidirecţionale

multi-direcţionale
 PLATFORME DE FORŢĂ
Aplicaţii
Măsurarea forţei de reacţiune a solului, necesară în:
– Evaluarea locomoţiei;
– Rezolvarea problemelor de dinamică inversă;
 PLATFORME DE FORŢĂ
Aplicaţii
Măsurarea forţei de reacţiune a solului, necesară în:
– Evaluarea locomoţiei;
– Rezolvarea problemelor de dinamică inversă;
Determinarea poziţiei centrului de presiune,
necesar în:
–Evaluarea echilibrului;
–Determinarea COP în timpul mersului;
 PLATFORME DE FORŢĂ
Aplicaţii
Măsurarea forţei de reacţiune a solului, necesară în:
– Evaluarea locomoţiei;
– Rezolvarea problemelor de dinamică inversă;
Determinarea poziţiei centrului de
presiune necesar în::
–Evaluarea echilibrului;
–Determinarea COP în timpul mersului;
Măsurarea forţelor de impact:
–Aterizare, cădere, lovire;
–Determinarea COP în timpul mersului;
 PLATFORME DE FORŢĂ
Aplicaţii
Măsurarea forţei de reacţiune a solului, necesară în:
– Evaluarea locomoţiei;
– Rezolvarea problemelor de dinamică inversă;
Determinarea poziţiei centrului de
presiune necesar în::
–Evaluarea echilibrului;
–Determinarea COP în timpul mersului;
Măsurarea forţelor de impact:
–Aterizare, cădere, lovire;
–Determinarea COP în timpul mersului;
Măsurarea înălţimii săriturilor;
 PLATFORME DE FORŢĂ
Aplicaţii
Măsurarea forţei de reacţiune a solului, necesară în:
– Evaluarea locomoţiei;
– Rezolvarea problemelor de dinamică inversă;
Determinarea poziţiei centrului de
presiune necesar în::
–Evaluarea echilibrului;
–Determinarea COP în timpul mersului;
Măsurarea forţelor de impact:
–Aterizare, cădere, lovire;
–Determinarea COP în timpul mersului;
Măsurarea înălţimii săriturilor;
Evaluarea transferurilor de putere.
PLATFORME DE FORŢĂ
Firme producătoare
 PLATFORME DE FORŢĂ
TIPURI
– Plăci metalice susţinute pe 4 traductoare triaxiale - Fig.a
– Plăci metalice montate pe pilon central – Fig.b

Fig.a Fig.a
PLATFORME DE FORŢĂ

Centrul de presiune
PLATFORME DE FORŢĂ

Centrul de presiune
PLATFORME DE FORŢĂ
Centrul de presiune
PLATFORME DE FORŢĂ
Centrul de presiune
 PLATFORME DE FORŢĂ

Calculul
centrului
de
presiune X  F  F   F  F 
x 1  x0 xz 00 0z

2  Fy 

Z  F  F   F  F 
z 1  0z xz 00 x0

2  Fy 
 PLATFORME DE FORŢĂ
exemplu de calcul

Problemă
Fy =200N
F00 = 50N
Fx0 = 50N
Fxz = 50N
F0z = 50N X  F  F   F  F 
x 1  x0 xz 00 0z

X= 100cm 2  Fy 
Z= 100cm Z  F  F   F  F 
COP=? z 1  0z xz 00 x0

2  Fy 
 X  F  F   F  F 
x 1  x0 xz 00 0z

2  Fy 

100  50 N  50 N   50 N  50 N 

x 1 
2  200 N
x  50cm

Z  F  F   F  F 
z 1  0z xz 00 x0

2  Fy 

100  50 N  50 N   50 N  50 N 

z 1 
2  200 N
z  50cm
 Platforma de forţă
Interpretarea rezultatelor

Fy
– Primul maxim –
accelerarea corpului
în sus
– Al doilea maxim –
push off
– Minim – descărcarea
de forţă prin flexarea
genunchiului
 Platforma de forţă
Interpretarea rezultatelor

Fy
– Primul maxim –
împingere spre înapoi
pe picior
– Al doilea maxim –
push off