Curs 5.

Cercetarea organizaţională
 Adevărat sau fals?

• Angajaţii care sunt mulţumiţi de slujbele lor tind să obţină un nivel

mai ridicat de performanţă.

• Inteligenţa emoţională prezice performanţa la locul de muncă,

indiferent de profesie.

• Cu cât un angajat este mai plictisit, cu atât nivelul de stres este mai
ridicat.

• Creşterea salariului creste nivelul de motivaţie intrinsecă.

• Feedback-ul negativ este asociat cu scăderea angajamentului
organizaţional.

• Atractivitatea fizică poate determina succesul în carieră.

• Cu cât numărul membrilor dintr-un grup este mai mare, cu atât

calitatea deciziilor luate este mai ridicată.
 Paradoxal...

• Brainstorming-ul individual, în prezenţa celorlaţi, este mai eficient în

generarea de idei creative (Paulus şi Dzindolet, 1993).
– Brainstorming-ul colectiv: în generarea de soluţii.

• Munca neprovocatoare este mai predictivă pentru reacţii de stres decât

supraîncărcarea cu sarcini (Deeker şi Borgen, 1993 apud Vercellino,
2008).
• Nu există diferenţe de gen legate de experimentarea intensităţii conflictului
muncă-familie (Byron, 2005)

• A fi lider presupune deţinerea unor competenţe, dar este şi determinată

genetic (gena rs4950: gena leaderilor) (De Neve, Mikhaylov, Dawes,
Christakis şi Fowler, 2013)
http://www.ioatwork.com/
Lionel Dagot (2007):
Experimente de psihologie
organizationala.
Optimizarea relatiilor la
locul de munca.
 Ce determină opiniile incorecte?
Johns (1998)
• Suprageneralizare: experienţa personală dintr-o organizaţie este identică
cu experienţa altora
– “oamenii sunt oameni peste tot”

• Ştiinţa de popularizare: avânt puternic al cărţilor şi articolelor de

management
– “Atinge Maiestria în Leadership”, “Secretul Succesului la Birou”,
“Manager de un minut”.
– succesul lor: idei supersimplificate, imprecise; nu furnizează ceea ce
este adevărat, ci ceea ce cititorul crede că este adevărat.
 – Ex: creşterile salariale conduc la creşterea productivităţii prin
intermediul creşterii satisfacţiei.

• Judecăţile de valoare: influenţează perspectivele noastre; favorizăm ceea

ce este “bun”, fără să raportăm la context.
– este bine să oferi cât mai multă autonomie în sarcină angajaţilor.
– este bine să introducem un sistem motivaţional bazat pe oferirea de
bonusuri.
• Obiectivele oricarei ştiinţe (Malim, Birch, Wadeley, 1999):

• Descriere
– Ce competenţe deţine un lider de succes?

• Întelegere
– Care este specificul muncii emotionale?

• Predicţie
– Care sunt factorii care prezic stresul ocupaţional?

• Control
– Cum putem menţine nivelul de fluctuaţie de personal constant?
 Munca emoţională

https://www.theatlantic.com/business/archive/2016/01/gender-
emotional-labor/427083/
Cercetarea în aria industrial-organizaţională
(Spector, 2008)
• Scop de cercetare:
– Rezolvarea unei probleme organizationale (care sunt cauzele
fluctuatiei de personal?)
– Răspuns la o întrebare ştiinţifică (oferirea de flexibilitate creste
satisfactia in munca?)
– Explorare a unor fenomene organizaţionale (cauze; efecte; mod de
manifestare) (de ce se implica angajatii in comportamente
contraproductive?)
– Testare a teoriei (modelul Solicitari-Resurse ale Postului si Burnout-
ul)
• Concepte cheie:
– Variabile (independenta, dependenta, confundata/ mascata).
– Esantion/ lot (vs. populatie)
– Cadru de cercetare (teren vs. laborator)
– Generalizare a rezultatelor
– Control
– Randomizare
Comportamente contraproductive: “set de acte distincte care au caracteristici comune:
sunt intenţionate (nu accidentale) şi dăunează ori au intenţia de a face rău organizaţiei
şi/sau actorilor organizaţionali – clienţi, colegi şi supervizori” (Spector şi Fox, 2005
apud Sulea, 2008).

http://www.assignmentpoint.com/business/organizational-
behavior/counterproductive-work-behavior.html
• Cyberloafing: “any
voluntary act of
employees’ using their
companies’ Internet access
during office hours to surf
non-job related Web sites
for personal purposes and
to check personal e-mail”
(Lim & Teo, 2006, p. 243)

http://mashable.com/2010/05/25/google-pac-man/#0FlMkT6GlSqu
 Procesul de cercetare

•Pasul 1: Adresează o întrebare

•Pasul 2: Generează ipoteze

•Pasul 3: Elaborează design-ul studiului

•Pasul 4: Colectează datele

•Pasul 5: Analizează datele (descriptiv

•Pasul 6: Interpretează şi comunică rezultatele

 Pasul 1: Adresează o întrebare

•Exemple:
– Ce determină absenteismul angajaţilor?
– Au femeile şi bărbaţii stiluri diferite de conducere?
– Care sunt factorii care conduc la un nivel ridicat de satisfacţie în
muncă?

•Scop

•– Identificarea unei soluţii la o provocare practică (cercetare aplicată)

•– Identificarea unor principii generale, testare a teoriei etc (cercetare

fundamentală)
 Pasul 2: Generarea ipotezelor

•Operaţionalizarea întrebărilor (asigurarea caracterului testabil)

•Identificarea variabilelor relevante
•Specificarea naturii relaţiei dintre variabile

•Ex: cu cât nivelul de stres este mai ridicat, cu atât nivelul de absenteism al
angajaţilor este mai înalt.
• Variabila

• Orice condiţie sau caracteristică ce diferă în funcţie de angajaţi sau

situaţiile de muncă.

– Inteligenţa
– Performanţa
– Salariul
– Autonomia
– Stilul de conducere
– Nivelul de stres experimentat
 Pasul 3: Design-ul studiului

• Design: structura unui studiu ştiinţific (Spector, 2008)

• 1. Cantitativ vs. Calitativ

• 2. Laborator vs. Teren

• 3. Experimental vs. Non-experimental

Cantitativ vs. calitativ in cercetare (lliescu, 2010)

• ”Orice cercetare ajunge în cele din urmă la o bază

calitativă”
(Donald Campbell)

vs.

• ”Nu există de fapt date calitative. În ultimă instanţă totul

este ori 1 ori 0” (Fred Kerlinger)
 Iliescu (2010, pp. 9-10)
Calitativ
•Scopul este o descriere completă,
detaliată.
•Cercetătorii nu cunosc dinainte decât
orientativ ce caută, deseori explorează.
•Designul de cercetare se dezvoltă şi se
modifică în timp ce studiul se
desfăşoara.
•Cercetătorul însuşi este instrumentul
de culegere a datelor.
•Scopul este contextualizarea,
interpretarea, înţelegerea punctelor de
vedere exprimate de cei implicaţi.
•Cercetătorul este implicat, empatic,
încărcat de valori.
Cantitativ
•Scopul este acela de a clasifica, de a
număra, de a construi modele statistice.
•Cercetătorii ştiu cu exactitate dinainte
de caută şi formulează ipoteze explicite
despre respectivul lucru.
•Designul de cercetare este stabilit
dinainte şi urmat cu rigurozitate.
•Cercetătorul se consideră pe sine
subiectiv şi utilizează instrumente
obiective (chestionare, aparatură etc)
•Datele se concretizează în numere.
•Scopul este generalizarea, predicţia şi
explicaţia cauzală.
•Cercetătorul este detaşat, imparţial,
obiectiv şi liber de valori.
 Design de cercetare

• Design: structura unui studiu ştiinţific (Spector, 2008)

– Experiment (determina condiţiile de muncă productivitatea?)

– Cvasi-experiment (care este relaţia dintre utilizarea abilităţilor de

networking şi promovarea managerilor?)
• Design tip sondaj (survey)

– Cross-sectional (aici şi acum) (un nivel ridicat de stres este asociat

cu un nivel scăzut al performanţei?)

– Longitudinal (în timp; determinare) (determină stresul

experimentat în prezent intenţia viitoare de a părăsi organizaţia?)

• Design observaţional (ce activităţi desfăşoară managerii de succes?)

• Studiu calitativ (cum este experimentată pierderea locului de muncă de

către angajatii in varsta?)
 Pasul 4: culegerea datelor

• Metode

• – Anchetă pe bază de interviu

• – Anchetă pe bază de chestionar
• – Observaţie
• – Experiment
• - Teste
• - Analiza documentelor
 Pasul 5: Analizează datele

• Cercetarile organizaţionale se bazează pe metode statistice avansate

• Statistica: descriptivă vs. inferenţială

• Descriptivă (rolul sau este de a descrie variabilele-medie, mediana,

analiza procentuala etc)

– Indicatori ai tendinţei centrale

• Medie, Mediană şi Modul
– Indicatori ai variabilităţii
• Varianţă şi abatere standard
• Indicatori ai formei distribuţiei
• Statistica inferenţială (Spector, 2008)

• Stabilirea de inferenţe/ concluzii privind relaţiile dintre variabile

– Prag de semnificaţie statistică, bazat pe probabilitate; .05 prag de

semnificatie prin convenţie

• Meta-analiza
– Cumularea rezultatelor obtinute in cadrul mai multor studii
 Pasul 6. Comunicarea rezultatelor

– La nivel ştiinţific: conferinţe, articole în reviste de specialitate

– La nivel aplicativ: rapoarte, white papers etc