Curs 1

Caz clinic

 Maria, 20 ani, a observat ca ori de cite ori bea lapte se

balonează, are diaree şi colici abdominale. Aceste
simptome nu le-a avut dintotdeauna, ci de vreo patru
ani. A observat ca a început să le manifeste după ce a
avut o parazitoză intestinală cu Giardia lamblia.

 Care este diagnosticul cel mai probabil?

 Explicaţi dpdv biochimic simptomatologia Mariei.

Digestia glucidelor
Zaharidaze de pe suprafaţa
membranei celulelor intestinale
Substratul Enzima Legǎtura Produşi
hidrolizatǎ
Amilozǎ exo 1,4-glucozidazǎ  1,4-glucozǎ glucozǎ
Maltozǎ Maltazǎ  1-4 glucozǎ glucozǎ
Izomaltozǎ Izomaltazǎ  1,6-glucozǎ glucozǎ
Zaharozǎ Zaharazǎ -glucozǎ Glucozǎ + fructozǎ
Trehalozǎ ,- trehalazǎ  1,1-glucozǎ glucozǎ
Lactozǎ Lactazǎ -galactozǎ Glucozǎ + galactozǎ
glucozilceramid -glucozidazǎ -glucozǎ Glucozǎ + ceramid
SOLUTIE CAZ CLINIC
Ce se intimpla cu lactoza in intestinul
unei persoane cu deficit de lactaza?

 Lactoza nu este hidrolizata in IS si ajunge intactă în colon.

Microorganismele din colon fermenteaza lactoza la acid lactic-
generează CH4, CO2 şi H2 (balonare)

 Monozaharidele acumulate + Acidul lactic = particule osmotic active –

atrag apa in lumenul tubului digestiv şi produc diaree.

 Acidul lactic- iritant pentru mucoasa- dureri

 Acidul lactic- creste permeabilitatea mucoasei: absorbtie dizaharide care

se elimina prin urina
Microscopie electronică Lactobacillus
(creaza un pH acid prin fermentarea glucozei la acid lactic)
Absorbţia glucidelor

 se face prin intermediul unor sisteme proteice de transport

localizate în membrana plasmaticǎ luminalǎ a enterocitelor
- sunt caracterizate prin: saturabilitate, inhibiţie
specificǎ de cǎtre unii compuşi, stereospecificitate, etc.
 Existǎ douǎ sisteme de transport ale monozaharidelor din
lumenul intestinal în celulele intestinale:
 un cotransportor proteic (I) pentru glucozǎ, galactozǎ şi
xilozǎ (monozaharide cu aceeaşi configuraţie la C2)
 un transportor proteic (II) pentru fructozǎ şi alte
monozaharide
Sistemul de cotransport (I) realizeazǎ un transport
simultan (simport), de ionii de Na+ şi oze.
 ABSORBŢIA GLUCOZEI- via TRANSPORT ACTIV

SIMPORT

DIFUZIUNE
FACILITATĂ
 Sistemul de transport II este tot o proteinǎ
din membrana plasmaticǎ a enterocitului (polul
apical) ce mediazǎ transportul fructozei. Aceastǎ
proteinǎ nu necesitǎ Na+, nici ATP.
Ieşirea fructozei din enterocit este mediatǎ de
aceeaşi proteinǎ (din membrana bazalǎ) ca şi
pentru glucozǎ şi galactozǎ.
Căi de metabolizare a
glucozei
 Faza anabolică-faza catabolică
FAZA ANABOLICĂ FAZA CATABOLICĂ

-bogăţie în substrat energogen (glucoză) -sărăcie în substrat energogen (glucoză)

-postprandial -interprandial, efort

-consumă glucoză drept combustibil (fac -consumă glucoză drept combustibil (fac
glicoliză) TOATE ţesuturile, atât ţesuturile glicoliză) DOAR ţesuturile glucodependente
glucodependente, cât şi ţesuturile (glucoză provine din glicogenoliză sau GNG)
glucoindependente - combustibilul principal: AG şi P

- guvernată de insulină - guvernată de glucagon, catecolamine

Ţesuturi glucodependente=
insulinoindependente
 SN
 Eritrocite
 Muschi in contractie
 Retina
 Cristalinul
 Rinichiul
Transportori care permit intrarea si iesirea glucozei
din celule
 Familia GLUT1 –GLUT5
 12 domenii transmembranare
Reglarea captării celulare a
glucozei
 Ţesuturi glucodependente (SN, eritrocite):
 GLUT-1 are afinitate mare (Km mic) pentru glucoză şi
este ÎNTOTDEAUNA saturat cu glucoză.
 Asigură permanent glucoză pentru SN şi eritrocite.
 Ficat:
 GLUT-2 are afinitate mică (Km mare) pentru glucoză,
dar capacitate mare.
 Captează glucoză postprandial direct proporţional cu glicemia
 Mm & ţesut adipos:
 GLUT-4 este sensibil la insulină
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
Căi de metabolizare a glucozei
GLICOLIZA

(calea Embden Meyerhof)

-calea centrală de degradare a glucozei-

1922 Premiul Nobel

pt cercetarea met. muscular
inclusiv descifrarea glicolizei

Otto Meyerhof
Caracteristicile glicolizei
 Faza anabolică
 Sediu: citoplasmă
 Proces puternic exergonic
 Rol: 1) furnizează ATP
2) furnizează intermediari pentru alte căi
metabolice, ex:
- Pyr pentru reacţia Pyr Deh
- glicerol fosfat pentru sinteza TG
 Etapele şi reacţiile glicolizei

Poate fi împǎrţitǎ în mod convenţional în 3 etape:

 iniţierea
 scindarea
 oxido-reducerea şi fosforilarea
 I) Etapa de iniţiere/consumatoare de ATP,cuprinde 3 reactii
chimice, implicǎ utilizarea a douǎ molecule de ATP pentru
fiecare moleculǎ de glucozǎ introdusǎ în proces.
 II) Etapa de scindare, cuprinde douǎ reacţii chimice prin care
fructozo-1,6 bisfosfat este transformat în douǎ molecule de
gliceraldehid 3 fosfat.
 III) Etapa de oxido-reducere, cuprinde cinci reacţii chimice (în
glicoliza aerobǎ) sau saşe (în glicoliza anaerobǎ). În aceastǎ
etapǎ douǎ molecule de gliceraldehid 3 fosfat sunt
transformate în douǎ molecule de lactat, cu producerea a 4
moli de ATP.
ETAPELE GLICOLIZEI
1) Etapa hexozelor
(transformare gluc în fr-1,6-diP)

2) Scindarea fr-1,6-diP în 2 trioze

3) Etapa triozelor
(oxidarea triozelor la Pyr cu
producerea de ATP)
Fosforilarea glucozei- prima etapă din glicoliză
necesară pentru rămanerea glucozei în celulă
HEXOKINAZA GLUCOKINAZA
Localizare Ţesuturi extrahepatice Ficat
KM KM mic (0.1mM) KM mare (10 mM)
= =
Afinitate mare pentru glucoză Afinitate mică pentru glucoză
R e g l a r e Este inhibată alosteric de NU este inhibată de gluc - 6 - P

a l o s t e r i c ă gluc-6-P şi AG Este inhibată de fructozo - 6 - P ş i

s t i m u l a t ă d e f r u c t o z o - 1 - P ( ! A T S )

R e g l a r e E s t e i n d u s ă d e i n s u l i n ă

c a n t i t a t i v ă

C o n d i ţ i i d e L u c r e a z ă ş i l a c o n c e n t r a ţ i i m i c i Lucrează D O A R l a c o n c e n t r a ţ i i

l u c r u de glucoză esenţial pentru ( m a r i d e g l u c o z ă ( c u m s u n t c e l e

ţesuturile glucodependente) p o s t p r a n d i a l e d i n c i r c u l a ţ i a

p o r t a l ă ) ; r o l î n d e p o z i t a r e a

g l u c o z e i c a g l i c o g e n h e p a t i c
Reglarea concentraţiei fructozo-2,6-
bisfosfatului în hepatocit
 Galactose 1- phosphate
uridyl transferase

Glucose 6-phosphate Glucose 1-phosphate

Şuntul 2,3-bisfosfoglicerat kinazei în
eritrocit
Glicoliza anaerobă
 Reglarea glicolizei
REGLARE CALITATIVĂ REGLARE
CANTI-
REGLARE ALOSTERICĂ REGLARE TATIVĂ
(control metabolic) COVALENTĂ
(control hormonal)
+ - + - + -
(defosfo)
GK/HK Gluc6P insulină glucagon insulină
(doar HK)
+ gluc *transloc.
FFK1 Fr2,6diP ATP, citrat insulină glucagon
AMP (indică AG sau
CC disponibili)
PyrK Fr1,6diP ATP insulina glucagon insulină
Feed- acetilCoA
forward+ acilCoA
(indică AG sau
CC disponibili)
Ala (indică
proteoliză mm)
Reglarea glicolizei
D Precursorii Acetil-CoA
E A
C P Glicogen Proteine Lipide (Trigliceride)
O
A I
X glicogenolizã
R R proteolizã
I lipolizã
B U Glucoza
D
O V
A glicolizã
Aminoacizi
X A
T
I T Acizi grasi liberi
I dezaminare
L U Piruvat
V si proteolizã
A L oxidare
Ă
R U beta-oxidare

E I
A Acetil-CoA
D
E A
C P
O
A I
X
R R
I
B U
D
O V
A
X A
T
I T
I
L U
V
A L
Ă
R U
E I
A
D Organizarea complexului
E A piruvat-dehidrogenazǎ
C P
O
A I
X
R R
I
B U
D
O V
A
X A
T
I T
I
L U
V
A L FILM:
Ă
R U
E I
A 1
D Transformarea piruvatului în acetil-CoA în
E A complexul piruvat-dehidrogenazǎ
C P
O
A I
X
R R
I
B U
D
O V
A
X A
T
I T
I
L U
V
A L
Ă
R U
E I
A
D Reglarea activitǎţii piruvat dehidrogenazei
E A
C P
O
A I
X
R R
I
B U
D
O V
A
X A
T
I T
I
L U
V
A L
Ă
R U
E I
A