Calculul parametrilor de

performanta termica globala a

anvelopei cladirilor
 Provocari ale implementarii CPE
in Romania
 Combaterea schimbărilor climatice

 Limitarea vulnerabilităţii UE la importul de hidrocarburi

 Promovarea creşterii economice şi a noi locuri de muncă prin

asigurarea energiei cu preţuri suportabile

 20% reducere GES în 2020 faţă de 1990

 20% reducere în consumul de energie până în 2020, prin
eficienţă energetică şi economică
 20% din consumul global de energie să fie din SRE, până în
2020 (>10% bio-combustibili).
cca. 40% din consumul de energie este în sectorul clădirilor
Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
Statele membre garantează că:
 Până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri cu
consum de energie aproape egal cu zero și
 După 31 decembrie 2018, autoritățile publice care ocupă și dețin
o clădire nouă vor garanta că aceasta este o clădire cu consum
de energie aproape egal cu zero.

 Definirea unor masuri prin care cladirile vechi sunt renovate astfel incat
sa aibe un consum de energie aproape egal cu zero.

Statele membre elaborează planuri naţionale pentru creşterea

numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape
egal cu zero.
 CE propune obiectivele nationale
pentru 2020.

 SECTORUL PUBLIC - Rol exemplificator in eficienta

energetica
 Cerinte de EE din ce in ce mai ridicate la achizitia de
bunuri, servicii si lucrari. Incepand cu 2019, cladirile
publice noi vor fi "aproape zero energie"
 Incepand cu 2021, toate cladirile noi vor fi "aproape zero
energie"
 Autoritatile publice vor trebui sa-si dubleze ritmul de
renovare a cladirilor publice, asigurandu-se ca se vor situa
in 10% cele mai eficiente energetic cladiri din tara.
 Certificatele de performanta energetica - deosebit de utile
la renovari
 Initiative pentru orase inteligente
CLADIRI EFICIENTE ENERGETIC
-potential de reducere cu 50-75%
(consuma 40% din energia
primara a UE)
Impact – sectorul cladiri
 40% consum final de energie
 36% din emisiile de CO2

Costurile asociate
masurilor de incurajare
a eficientei energetice
=

cheltuieli

investitii inteligente
Capacitatea României
 Cadrul legislativ
 Instituţii
 Strategii şi politici
 Planuri de acţiune

 Punerea în practică
 Monitorizare
 Feedback
Puncte slabe:

 Nerespectarea legii 372 de catre unele autorităţi

locale (solicitarea de CPE, certificarea clădirilor publice)

 Lipsa unei baze de date funcţionale

 Lipsa diseminării legislaţiei de profil în mediul rural

 Vulnerabilitatea la reclamaţii/credibilitate prin lipsa unui
sistem de verificare a proiectelor de audit energetic

 Lipsa programelor de calcul recunoscute / autorizate

 Licitaţiile publice cu unic criteriu “preţul cel mai scăzut”

Situatia existenta in Romania

•Cladirile din Romania consuma 36% din energia finala a tarii si produc
cca. 56,1 x 10 6 tone de CO2ech.
• Sectorul cladirilor este dominat de cladiri rezidentiale (95%), dintre care
52% au fost construite inainte de 1970.
•Cladirile rezidentiale au performante termice modeste, consumand pentru
incalzire intre 137 si 220 kWh/m2an.
•Cele mai multe sisteme de producere/transport si distributie a energiei
termice sunt ineficiente (eficienta la nivelul tarii: 43%)
•Subventii acordate de stat furnizorilor de energie termica de cca. 1.37
miliarde lei/an (320 millioane €) – anulate din aug. 2011
•Subventiile acordate ca ajutoare pentru incalzire de cca. 930 milioane lei
/an (220 milioane €), pentru cca. 200.000 familii (16% populatie) –
extinse din aug. 2011 la 330.000 familii cu venituri peste 786 lei/pers
(26% populatie).
Costurile pentru energia termică pe durata de
viaţă, funcţie de grosimea izolaţiei pereţilor

350 mm 260 mm
Certificatele de performanta
energetica si activitatea de
evaluare
Certificatele de Performanta Energetica (CPE) sunt creatia
Uniunii Europene

TEGOVA – The European Group of Valuers Associations

European Landowners’ Organization
European Property Federation
Union of European Historic House Associations
 POLITICA UNIUNII EUROPENE

 Promovarea accelerată a eficienţei energiei

în sectorul clădirilor – vechi şi noi!

 Diferenţiere calitativă între clădiri din acest

punct de vedere (pusă în evidenţă de CPE)

 Diferenţiere în costul clădirilor pe piaţa

imobiliară
•CPE trebuie sa fie disponibil de fiecare data cand o
cladire se construieste, vinde sau inchiriaza.

•Certificatul trebuie sa contina valori de referinta care sa

permita evaluarea si comparatia performantei energetice
a cladirii.

•CPE trebuie sa contina recomandari pentru

imbunatatirea performantei energetice a cladirii, mai
eficiente din perspectiva costurilor.
•Vanzatorii si proprietarii vor fi incurajati sa mentioneze
indicatorul de performanta energetica CPE in anunturile de
reclama

•Autoritatile publice vor trebui sa-si afiseze certificatele

pentru toate cladirile mai mari de 500 m²

•Va exista un model comun de certificat pentru cladirile

comerciale, un prim pas important in armonizarea
certificatelor europene

•CPE va trebui sa fie pus la dispozitia cumparatorului sau

chiriasului interesat din momentul in care cere informatii
despre cladire si nu de abia inainte de semnarea
contractului, cand este tardiv.
 Provocari ale implementarii CPE in
Romania

Intocmirea certificatelor (capacitate fizica, software, nivel

calitativ, etc)

Promovarea si intelegerea conceptului de catre utilizatori;

Deontologia profesionala;

Efecte asupra valorii de piata a proprietatilor imobiliare;

Bazele de date;
 În Suedia, clădirile sunt mai scumpe :
 cu 3% dacă au un plus de termoizolaţie pe pereţi
(obs: standardele suedeze sunt deja foarte ridicate!)
 cu 8% dacă au sistem mecanic de ventilare

 cu 13% dacă au tâmplărie performantă energetic

Influenţa asupra pieţei imobiliare trebuie doar recunoscută şi cuantificată

Schemele de evaluare imobiliară:

 Pe bază de cost al terenului + construcţiei (+ utilizare)

 Pe bază de venit capitalizat generat din închirieri

(depinde de costurile de utilizare)

 Prin compararea vânzărilor de clădiri similare

(apreciere/depreciere funcţie de costurile de utilizare)
 Avantajele cladirilor verzi
Cladire verde = cladire cu eficienta energetica sporita si
cu impact redus asupra mediului
Maxim de confort cu minim de energie
Elemente de evaluare a unei cladiri verzi:

 Situl sustenabil
 Eficienta energetica
 Eficienta in folosirea materialelor de constructie
 Eficienta in folosirea apei
 Sanatatea si siguranta ocupantilor
 Operarea si mentenanta constructiei
 Gradul de inovare
Principalele criterii de calitate pentru casa pasiva, asa cum au fost
definite de Institutul Passivhaus din Darmstadt Germania, sunt:

 Consumul anual pentru incalzire NU trebuie sa depaseasca 15

kWh/m2 an;

 Consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din

locuinta (incalzire, apa calda, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si
aparate electrocasnice) NU trebuie sa depaseasca 120 kWh/m2 an;

 Temperatura interioara nu va cobori in timpul iernii sub 200C,

iar in timpul verii va fi mentinuta sub 260C;

 Testul de etanseitate (la 50 Pa) a anvelopei casei, realizat dupa

normele EN 13829, trebuie sa indice un schimb de aer de maxim
0,6 h-1 .
 CARACTERISTICI CASA PASIVA
 Preincalzirea pasiva a aerului proaspat  Aerul proaspat poate fi
aspirat prin canale subterane care schimba caldura cu solul si
preincalzesc aerul proaspat la o temperatura de peste 5 °C, chiar si in
zilele reci de iarna.

 Recuperarea eficienta a caldurii aerului evacuat cu un

schimbator de caldura aer-aer  Cea mai mare parte a caldurii
sensibile din aerul evacuat este transferata aerului proaspat admis in
cladire (rata de recuperare peste 80%);

 Prepararea apei calde de consum prin folosire de surse

regenerabile de energie Apa calda de consum este preparata cu
ajutorul panourilor solare sau pompelor de caldura

 Aparatura electrocasnica si de gatit eficienta energetic 

Frigidere, congelatoare, masini de gatit, lampi de iluminat, masini de
spalat rufe si vase cu consum redus de energie.
 CARACTERISTICI CASA PASIVA
 Forma compacta si izolare buna  Toate elementele de
constructie opace ale anvelopei trebuie sa fie bine termoizolate,
coeficientul global de transfer termic k 0,15 W/m²K;

 Orientare sudica si elemente de umbrire  Utilizarea pasiva a

energiei solare este un factor important in proiectarea casei pasive

 Ferestre eficiente energetic Ferestrele (tamplarie+geam)

trabuie sa aiba k ≤ 0,80 W/m²K si coeficientii de absorbtie a
radiatiei solare ≈ 50%.

 Etanseitatea la aer a anvelopei  Schimbul de aer prin

neetanseitati trebuie sa fie mai mic de 0,6 ori volumul casei pe ora.
 CASA PASIVA IN UE
1995 – W . Feist, pornind de la rezultatele obtinute, a definit conceptul de
“Passivhaus” care abordeaza trei aspecte esentiale:

 limitarea drastica a consumurilor energetice pentru incalzire si

climatizare;

 realizarea unor exigente sporite de calitate (confort termic);

 definirea unei serii de sisteme pasive care sa permita limitarea

consumurilor energetice si indeplinirea standardelor de calitate impuse.
 SONNENPLATZ AUSTRIA

Casa de locuit cu 2 apartamente si cate 2 dormitoare P+1

Suprafata totala  169,88 m2 (P=84,94 m2 + E=84,94

m2);
Anul constructiei  2007
Consum de caldura anual  11,9 kWh/m2an - pentru incalzire
Casa de locuit cu 2 apartamente si cate 1 dormitor P+1

Suprafata totala  165,15 m2 (P=84,85 m2 +

E=80,30 m2);
Anul constructiei  2007
Consum de caldura anual  14 kWh/m2an - pentru
incalzire
COMPARATIE CASA STANDARD/CASA PASIVA

Costul specific de
constructie
Crestere
Tara Casa
Casa Pasiva
standard
(Euro/m2) (Euro/m2) (%)
Germania 1400 1494 6,71
Italia 1200 1284 7,00
Franta 940 1034 10,00
Spania 720 740 2,84
Marea
881 930 5,54
Britanie
COMPARATIE CASA STANDARD/CASA PASIVA

Necesar de caldura Necesar de caldura

pentru incalzire pentru racire
Tara Casa Casa Pasiva Casa Casa Pasiva
standard standard
(kWh/m2 an) (kWh/m2 an) (kWh/m2 an) (kWh/m2 an)
Germania 90 15 0 0
Italia 83 10,5 4,63 3
Franta 69,6 17,4 N/A 5
Spania 59 8,7 23,1 7,9
Marea 15
59 0 0
Britanie
 Avantajele cladirilor verzi
• Reducerea dependentei de
combustibilii fosili si productia
locala de energie din surse
regenerabile. Stimularea
Economiei locale
• Utilizarea materialelor de si crearea de noi
constructii produse local si a fortei locuri de munca
de munca locala.

• Diminuarea productiei de deseuri

si refolosirea si reciclarea
structurilor si materialelor de
constructie.
 CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR
CLIMATICE DIN ROMANIA

GRADUL DE NOUTATE

Alegerea amplasamentului si solutiei arhitecturale pentru o casa pasiva

- orientarea fatadei principale in raport cu soarele - fatada principala a
cladirii se orienteaza spre sud si nu va fi umbrita  energia solara are
contributie importanta la bilantul termic al cladirii in timpul iernii
-compactitatea cladirii  conduce la reducerea pierderilor de caldura si
totodata reduce costurile anvelopei cladirii.

Reducerea la maximum a pierderilor de caldura

- prin reducerea pierderilor termice prin conductie
- prin etansarea cladirii, in paralel cu realizarea unui sistem eficient
de ventilatie.
reducerea pierderilor de caldura si a riscului producerii de
condens pe pereti.
 CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR
CLIMATICE DIN ROMANIA
GRADUL DE NOUTATE
Grosimea stratului de izolatie termica - 30 cm, fata de 8-10 cm la o
casa obisnuita. Este importanta nu numai grosimea izolatiei termice ci si
structura acesteia si eliminarea puntilor termice / anvelopa cladirii este
izolata continuu, fara discontinuitati si va inconjura intreaga cladire, inclusiv
fundatia si plafonul.

Anvelopa casei pasive trebuie sa raspunda unui complex de probleme:

- de utilitate – optimizarea termoizolarii si reducerea infiltratiilor de aer,
optimizarea luminarii naturale;
- de expresivitate – tip de fatada ventilata din panouri de lemn prelucrat
sau metalice; acoperis ventilat din foi de tabla; tamplarie finisata cu lemn la
exterior; geamuri performante cu indice de umbrire, copertine din sticla
securizata;
- tehnice – componente necesare umbririi (aparate de umbrire, obloane)
si componente necesare protejarii acceselor (copertine) .
 CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR
CLIMATICE DIN ROMANIA

GRADUL DE NOUTATE

Ferestrele – cel putin cu triplu vitraj si spatiul dintre straturile de geam

umplute cu gaz inert (de obicei argon),care asigura coeficienti globali
de schimb de caldura mai mici de 0,85 W/(mpK). Geamurile vor fi
acoperite cu o pelicula Low-E care reflecta radiatia infrarosu.

Orientarea ferestrelor - in principal catre sud, acceptabil catre est si

extrem de rar catre vest sau nord.

Etanseitatea cladirii, zidurilor, suprafetelor vitrate, usilor, etc. – se

asigura atat reducerea pierderilor de caldura in timpul verii cat si o
reducere a riscului de degradare a cladirii. Pentru casele pasive
schimbul de aer nu trebuie sa depasasca n50<0,6 h-1 in conditiile
unei diferente de presiune interior-exterior de 50 Pa.
 CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR
CLIMATICE DIN ROMANIA

Alimentarea cu aer proaspat este asigurata prin ventilare mecanica

controlata (VMC) in flux dublu.
- aer proaspat in zona de locuit (living, birou, dormitoare)
- aspirare aer viciat zona bucatarie si bai

Reducerea pierderile de caldura prin ventilare - recuperator de caldura

(sistem dublu flux). Rata de recuperare a schimbatorului de caldura
trebuie sa fie ≥80%.

Pentru a se respecta obiectivele eficientei energetice, este obligatoriu ca

energia necesara ventilarii sa fie < 0,4 Wh/m3 de aer circulat.

Instalaţiile termice sunt folosite pentru realizarea ventilării şi a

încălzirii spaţiilor din casă. Pentru reducerea investiţiei şi a
consumurilor de energie pentru a rezolva cele două utilităţi se va
folosi o instalaţie de încălzire cu aer cald, pe bază de energii din
resurse regenerabile.
 CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR
CLIMATICE DIN ROMANIA

Tratarea aerului vehiculat în casa pasivă se va face

 Pompă de căldură de tip AER-AER - tip LWZ 303 SOL produsă de firma STIEBEL ELTRON.
- Debit maxim vehiculat - 230 m3/h cu o temperatură maximă de refulare de 35°C.
- Vehicularea aerului se va face prin conducte de oţel;
- Difuzia aerului se va face prin guri speciale pentru ventilare mecanică controlată;
- Trecerea aerului din încăperile de locuit spre băi şi bucătărie se va face prin guri de
transfer cu reglaj;
- Reglarea debitului de aer la guri de introducere - regulatoare de debit;
- Pompa de căldură are încorporat un boiler pentru prepararea apei calde de consum cu un
volum de 200 l (se poate utiliza si energia solară);

Recuperator de căldură cu plăci - tip RC LW2 170 plus produs STIEBEL ELTRON, cu aer tratat
parţial într-un sistem de tip PUŢ CANDIAN
-Debit maxim 250 W şi are un BYPASS cu ajutorul căruia se poate regla temperatura de
refulare a aerului.
- Pentru încălzirea suplimentară aerului vehiculat în clădire pe circuitul aerului introdus se
va folosi o baterie de încălzire electrică cu o putere electrică de 2 kW.
- Pentru încălzirea apei calde sanitare - un sistem de preparare cu un panou solar, un
sistem de vehiculare a apei, un sistem de control al temperaturii şi un boiler de 200 l
- Pentru menţinerea unei temperaturi constante în încăperile casei se va utiliza sistemul de
reglare al recuperatorului prin intermediul BYPASS-ului şi un termostat
 CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR
CLIMATICE DIN ROMANIA
Energie solara -Sistem de fotovoltaic
Alternativa I
 Instalatie montata pe acoperis – 3kW (panouri fotovoltaice structura
multicristalina)
Instalatie sera - 0,97 kW (panouri fotovoltaice semitrasparente tip
ASI-THRV)
Rezulta deci un total de 3,97 kW putere instalata.
Avand in vedere datele statistice multianuale pentru zona Bucuresti
se poate conta pe o putere de 3,9 kW h/kW instalat. De aici rezulta un
disponibil mediu de energie zilnic de cca. 14,43 kW h/zi.

Alternativa II
Instalatia fotovoltaica montata pe acoperis se poate realiza si cu
panouri fotovoltaice monocristaline avand un randament de 18,5%. In
acest caz puterea maxima ce poate fi instalata va fi de 3,5 kW.
 Rezulta un disponibil mediu de energie zilnic de 17,43 kW h/zi.
Modificặri ale condiţiilor de exploatare în vederea economiei de energie
şi efectele lor

Efecte
Modificặri ale condiţiilor de exploatare
Diminuarea temperaturii aerului interior - diminuarea consumului de energie;
- creşterea umiditặţii relative a aerului interior
Incặlzire discontinuặ ( temperature de confort - diminuarea consumului de energie;
este mai micặ noaptea decật ziua) - riscul apariţiei condensului.

Incặlzire parţialặ (a unui numặr limitat de - diminuarea consumului de energie;

încặperi)
Scặderea ratei ventilặrii
Utilizarea exclusivặ a duşului
- creşterea umiditặţii relative a aerului interior;
- diminuarea confortului;
- riscul apariţiei condensului.
- diminuarea consumului de energie;
- creşterea umiditặţii relative a aerului interior;
- eliminarea procesului de împrospặtare a
aerului interior.
- diminuarea consumului de energie;
- creşterea umiditặţii relative a aerului interior
 Efecte positive şi negative ale economiei de energie

Mặsuri Efectul pozitiv/negativ

Izolarea termicặ suplimentarặ
Utilizarea elementelor de anvelopặ cu strat de + uscarea structurii;
aer ventilat
Reducerea ventilặrii
Modificarea condiţiilor de exploatare
+ reducerea consumului de energie;
+ creşterea confortului;
+ uscarea structurii situate spre interior (
înaintea izolaţiei termice);
- umezirea şi rặcirea structurii anvelopei
situate spre exterior (dupặizolaţia termicặ)
+ diminuarea riscului de condens în structurặ.
+ reducerea consumului de energie:
- diminuarea procesului de împrospặtare a
aerului interior;
- creşterea umiditặţii aerului interior.
+ reducerea consumului energetic;
- scặderea temperaturii aerului interior;
- creşterea umiditặţii aerului interior
Fluxul global de energie într-o clặdire
Determinarea rezistenţei termice
specifice unidirecţionale

R  Rsi   Rs   Ra  Rse [m2K/W]

d 1 1
Rs  Rsi  ; Rse 
 i e

în care :
αi şi αe reprezintă coeficientul de transfer termic superficial interior,
respectiv exterior. [W/m2K]

- Ra = rezistenţa termică a unui strat de aer neventilat

[m2K/W].
Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate (cu excepţia
celor de la ferestre), funcţie de de grosimea stratului de aer şi de direcţia şi
sensul fluxului termic, sunt prevăzute în Normativul C 107/3-2005 (Tabelul
III)
Coeficientul de transfer termic unidirecţional :

1
U  [W/m2K]
R
Coeficienţi de transfer termic superficial [W/m2K] şi
rezistenţe termice superficiale [m2K/W]

Elemente de construcţie în Elemente de construcţie în

contact cu : contact cu spaţii ventilate
exteriorul neîncălzite:
pasaje deschise subsoluri şi pivniţe
(ganguri) balcoane şi loggii închise
rosturi deschise rosturi deschise
alte încăperi

αi / Rsi αe / Rse αi / Rsi αe / Rse

8 24 8 12
0,125 0,042 0,125 0,084
*)

8 24 8 12
0,125 0,042 0,125 0,084
*)

6 24 6 12
0,167 0,042 0,167 0,084
*)
 Determinarea rezistenţei termice specifice
corectate (R’)

Puntea termică reprezintă o zonă a anvelopei unei clădiri, în care

fluxul termic este modificat prin:

 penetrarea parţială sau totală a elementelor de construcţie

perimetrale cu materiale având o conductivitate diferită;

 schimbarea grosimii elementului de construcţie;

 prezenţa diferenţei între ariile suprafeţelor interioare şi exterioare,

aşa cum se întâmplă la colţurie dintre pereţi, precum şi la cele dintre
pereţi şi planşee.
 Prezenţa punţior termice are următoarele consecinţe:

 modificarea cuantumului fluxului termic;

 modificarea alurii izotermelor şi a liniilor de flux termic;

 variaţia temperaturilor superficiale interioare.

 Punţile termice se clasifică astfel:

 din punctul de vedere al lungimii lor:

- punţi termice liniare;

- punţi termice punctuale.

 din punctul de vedere al alcătuirii lor:

- punţi termice constructive, realizate prin incluziuni locale

totale sau parţiale din materiale având o conductivitate diferită;

- punţi termice geometrice, realizate ca urmare a unor

forme geometrice specifice (colţuri, schimbări ale grosimilor);

- punţi termice mixte, având ambele caracteristici de mai

sus.
Clasificarea punţilor termice

a-Zone cu arii diferite la exterior faţặ de

interior

b-Zone cu grosimi sau/şi materiale diferite

.
c...f- Zone cu incluziuni parţiale (c,e) sau
totale (d,f) din materiale cu conductivitặţi
diferite

a…d- Punţi termice liniare

e,f- Punţi termice punctuale

 1 1  (l )  
U '
   [W/m2K]
R' R A A

unde:
R = rezistenţa termică specifică unidirecţională
aferentă ariei A [m2K/W];
l = lungimea punţilor termice lineare de acelaşi fel,
din cadrul suprafeţei A [m] ;
ψ = coeficient liniar de transfer termic [W/mK];
χ = coeficient punctual de transfer termic [ W/K].
 R'  r  R [ W/m2K]

unde r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale:

1
r
R[ l     ]
1
A
 Coeficienţii liniari de transfer termic pot fi de mai multe tipuri:

a. un singur coefficient afferent unei punţi amplasate într-o unică

încăpere;
b. doi coeficienţi simetrici (la detaliile cu un ax de simetrie);
c. doi coeficienţi inegali, de exemplu la unele colţuri şi la secţiunile
verticale;
d. coeficienţi care cumulează efectul a două sau a mai multor
punţi termice, de exemplu a un gol de fereastră, amplasat lângă o
intersecţie de pereţi;
e. coeficienţi aferenţi la două spaţii din exteriorul elementului de
construcţie, de exemplu un spaţiu exterior şi un spaţiu interior,
neîncălzit.
  B [W/(mK)]
 
T R
unde:
Φ - fluxul termic rezultat din calcul automat (2D), afferent unei
suprafeţe având lăţimea Σb şi lungimea 1m [W/m].
Fluxurile termice Φ sunt determinate pe baza relaţiei:

   i  l j  Ti 

în care: lj reprezintă ungimile;

ΔTi = Ti – Tse;
αi coeficient de transfer termic superficial interior.
 Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie, se
calculează cu relaţia:

Aj
L j  A jU  '
j
R 'j

  L j T [W]

In cazul elementelor de construcţie care separă spaţiul interior încălzit

de un spaţiu neîncălzit, în locul valorii
ΔT = Ti -Te se utilizează diferenţa de temperatură ( Ti- Tu) în care Tu
reprezintă temperatura din spaţiul neîncălzit, determinată pe baza unui calcul
de bilanţ termic.
Nr Elementul de construcţie R’min (m2K/W)
.cr
Cădiri proiectate
t.
Până la 1.01. După
1998 1.01.1998
1 Pereţi exteriori (exclusive suprafeţele vitrate, 1,20 1,40
inclusive pereţii adiacenţi rosturilor deschise)
2 Tâmplărie exterioară 0,40 0,50
3 Planşee peste ultimul nivel, ssub terase sau poduri 2,00 3,00
4 Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe 1,10 1,65

5 Pereţi adiacenţi rosturilor închise 0,90 1,10

6 Planşee care delimitează clădirea la partea 3,00 4,50

inferioară, de exterior ( la bowindouri, ganguri de
trecere)
7 Plăci pe sol ( peste CTS) 3,00 4,50
8 Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a 4,20 4,80
ssubsolurilor încălzite (sub CTS)

9 Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la 2,00 2,40

subsolurile încălzite
 R’min
Nrcr Elemente de
t construcţii Clădiri
Clădiri noi
existente

1.50
1 Pereţi exteriori (zona opacă) 1.40
1,80
Pereţi adiacenţi rosturilor
2 1.10 1.10
închise

Pereţi exteriori sub CTS, la 2.40

3 demisoluri sau subsoluri 2.00
încălzite 2,90

Planşee peste ultimul nivel, sub 3.50

4 3.00
terase sau poduri 5,00

Planşee peste subso-luri 1.65

5 1.65
neîncălzite, pivniţe 2,90

Planşee în contact cu aerul

6 exterior la partea inferioară 4.50 3.00
(plăci în consolă, ganguri etc.)

7 Plăci pe sol (peste CTS) 4.50 3.00

Plăci la partea inferioară a

8 demisolurilor sau subsolurilor 4.80 4.20
încălzite
No. Element anvelopa
R’min U’max
[m2K/W] [W/m2k]

Pereţi exteriori (exclusive

suprafeţele vitrate, inclusive pereţii
1 1.80 0.56
adiacenţi rosturilor deschise)

2 Tamplarie exterioara 0.77 1.30

Plansee peste ultimul nivel, sub
3 5.00 0.20
terase sau poduri
4 Plansee peste subsoluri neincalzite 2.90 0.35
5 Pereti adiacenti rosturilor inchise 1.10 0.90
Plansee care delimiteaza cladirea
6 4.50 0.22
de exterior (gansuri, bowindowuri)
7 Plansee pe sol (peste CTS) 4.50 0.22
Placi la partea inferioara a
8 demisolurilor sau a subsolurilor 4.80 0.21
incalzite (sub CTS)
Pereti exteriori, sub CTS, la
9 demisolurile sau subsolurile 2.90 0.35
incalzite
 Determinarea temperaturii dintr-un spaţiu neîncălzit

 T L   0.34V  nT  [°C]


j j j
Tu
 L  0.34V  n
j

în care:
Lj = coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor de construcţie orizontale
şi verticale care delimitează spaţiul neîncăzit de mediile adiacente: aer exterior sau încăperi
încălzite [W/K];
Tj = temperaturile convenţionale de calcul ale mediilor adiacente: Te sau Ti [°C];
V = volumul interior al spaţiului neîncălzit [m3];
N = viteza de ventilare naturală a spaţiului neîncălzit, respectiv numărul de
schimburi de aer pe oră [h-1].
 Rata schimburilor convenţionale de aer

Nr.crt. Tipul de etanşare la aer n (h-1)

Intre spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i)

1 Pereţi şi planşee fără goluri, uşi sau ferestre 0
2 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre etanşe 0,2
3 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre obişnuite 0,5
Intre spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e)
4 Elemente de construcţie fără goluri sau orificii de ventilare 0
5 Elemente de construcţie cu goluri închise ( cu uşi sau ferestre), dar 0,5
fără orificii de ventilare

6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0

7 Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă 5,0
8 Elemente de construcţie evident neetanşe 10,0
 Determinarea rezistenţei termice specifice medii

R 'm 
A j  R 'min

[m2∙K/W]
Aj Uj
'
j

Ti  Tu
j  j 
Ti  Te
 Zona climatica
Tj Spatiu τ
1 2 3 4
Te Mediu ext. -12 -15 -18 -21 1.0
Rost deschis
-9 -12 -15 -18 0.9
Pod
Rost inchis
Tu
Subsol neincalzit
+5 +3 +1 -1 0.5
Spatii adiacente
neincalzite
Tp Sol la 7m +11 +10 +9 +8
 Rezistenţa termică a zonei vitrate

Rezistenţa termică specifică corectată a ferestrelor R’w, sau coeficientul de

transfer termic corectat U’w (numit în cadrul normativelor transmitanţă
termică corectată), pentru elemente vitrate simple (ferestre, uşi cu sau
fără panou opac) se calculează cu relaţia:

1 A g .U g  A f .U f  A p .U p   g .ψ g   p .ψ p
U 'w  ' 
Rw Ag  Af  Ap
Rezistenţa termică specifică corectată R’w a ferestrelor duble necuplate
sau cuplate, sau coeficientul de conductivitate termică corectat U’w, se
determină cu expresia:

1 1
U'w  ' 
Rw (R w1  R se )  R a  (R w2  R si )
 Tipuri de ferestre

Vitraj simplu Vitraj dublu Vitraj izolant Fereastră dublă

Zona de contact perete fereastră

Zone perturbată
Efecte de contur
Pentru UV = 1,2 [W/(m²·K)] în centru:

U= 1,48 1,63 1,84 [W/(m²·K)]

C 0,06 [W/(m  K)]

 Transmitanţa termică a vitrajului

1
Ug =
Rg
dj
R g = R si + ∑ + ∑ R a,j + R se
j λj j
 Transmitanţa termică a ramei

Transmitanţa termică a ramei Uf se determină prin

modelare numerică sau prin măsurători.

Pentru rame din profile de PVC cu rigidizare metalică:

Uf = 2,2 W/m2K – profile 2 camere;

Uf = 2,0 W/m2K – profile 3 camere;
Uf = 1,8 W/m2K – profile 4 camere;
Uf = 1,7 W/m2K – profile 6 camere.
Pentru rame din lemn, transmitanţa termică Uf poate fi extrasă din
figură, în funcţie de grosimea ramei şi tipul de lemn.

X – grosimea ramei (mm);

Y – transmitanţa Uf (W/m2K);
1 – lemn tare;
2 – lemn moale.
 Pentru rame din metal fără întreruperea punţii termice,
transmitanţa termică se consideră Uf = 5,9 W/m2K, iar pentru cele
cu întreruperea punţii termice Uf se poate calcula cu relaţia:
1
Uf 
A f,i A f,e
R si  R f  R se
A f,di A f,de
Rf – rezistenţa termică a secţiunii ramei, funcţie de distanţa minimă
„d” dintre profilele de metal opuse;
Af,i – aria proiectată pe un plan paralel cu geamurile a feţei
interioare a ramei (m2);
Af,di – aria feţei interioare a ramei aflată în contact cu
aerul (m2);
Af,e, Af,de – idem pentru faţa exterioară.
Transmitanţa termică a panoului opac Up se determină cu
relaţia:

1 1
Up = =
Rp d
R si + + R se
λ
Coeficienţii de transfer termic liniari ai joncţiunii ramă–vitraj ψg şi
ai joncţiunii ramă-panou ψp, pot fi determinaţi prin modelare numerică.

Coeficienţi de transfer termic liniari Ψg (W/mk)

Pentru ferestre moderne, pot fi utilizate
valorile orientative din Metodologia
Mc 001/1-2006 (Tabelele 9.4.7 şi 9.4.8) în
funcţie de procentul de arie a ramei, de
tipul de vitraj, de transmitanţa termică a
vitrajului şi a ramei.
 Verificarea rezistenţei termice specifice corectate

R'w  R'w ne c

R’w nec (m2 °C/W)

Grupa Destinaţia
clădirii clădirii Ferestre Lumina- Pereţi
Uşi ext. toare vitraţi

 Clădiri de locuit,
cămine, internate;
I  Spitale, policlinici 0.39 0.32 0.32
 Creşe, grădiniţe
 Şcoli, licee ş.a.

 Alte clădiri social -

II
culturale 0.32 0.29 0.29

 Clădiri sociale cu
III regim ridicat de 0.29 0.26 0.26
umiditate
 Rezistenţa termică a elementelor în contact cu solul

Datorită dificultăţilor de determinare a caracteristicilor termice reale ale

solului, în calculele termotehnice se adoptă valori ale coeficientului de
conductivitate termică considerate acoperitoare pentru majoritatea
situaţiilor, conform Normativului C 107/5-2005

până la adâncimea de 3,0 m de la CTS: λp1 = 2,0 W/mK

sub adâncimea de 3,0 m de la CTS: λp2 = 4,0 W/mK
Clădiri fără subsol

dj d p1  a d p2
λ
1
R1    
αi j j λ p1 λ p2

1 1 ΔTp
j ψ1j 1j
'
U   
1 ' R ΔT A
R 1
1
Clădiri cu subsol încălzit

Rezistenţa termică unidirecţională R0

a zonei supraterane a peretelui
exterior de subsol se determină cu relaţia:
n
dj

1 1
R0   
αi j1 λ j αe
Rezistenţa termică unidirecţională R3
a zonei subterane a peretelui exterior
de subsol se determină cu relaţia:


1 dj
R3  
αi j
λ j
 Rezistenţa termică unidirecţională R2 a plăcii inferioare a
subsolului se determină cu relaţia:


1 d j dp1 - z - f dp2
R2    
αi j
λj λ p1 λ p2
Rezistenţa termică corectată R’0 (sau transmi-tanţa termică
corectată U’0) a zonei supraterane a peretelui de subsol poate fi
determinată ca pentru elemente ce nu sunt în contact cu solul:

1 1
j ψ0j  j
'
U   
0
R' R 0 A
0
Pentru determinarea transmitanţei sau a rezistenţei termice corectate a
întregului perete (partea subterană + partea supraterană) se poate utiliza
media ponderată dată de relaţia:

1 A 0 U'0  A 3 U'3
U'  
R' A0  A3
Rezistenţa termică corectată (sau transmitanţa termică corectată) a plăcii
inferioare a subsolului se calculează cu relaţia:

1 1 ΔTp
j ψ 2j  2j
'
U   
2 R ΔT
R' 2
A
2
Clădiri cu subsol neîncălzit

n
dj

1 1
R  
αi j1 λ j αe
 Determinarea coeficientului global de
izolare termică (G)

 L  
G  0,34n
j j [W/m3K]

V
G ≤ GN
Coeficientul global de izolare termica reprezinta un criteriu de estimare a
gradului de izolare termica a cladirilor, care include necesarul de energie pentru
compensarea pierderilor de caldura prin transmisie si ventilare.
Valoarea acestui coeficient este o caracteristica a cladirii si reprezinta
necesarul de energie pentru compensarea pierderilor de caldura ce corespund 1mc
de volum incalzit, determinate de o diferenta de temperatura de 1K.
 0.34 – reprezinta capacitatea calorica a aerului inmultita cu
densitatea aerului:
- ca = 1000 Ws/kgK
- ρa = 1,23 kg/m3
- caρa = 1230 Ws/m3K = 1230:3600 = 0,34 Wh/m3K.
Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de:

• Raportul P/Ac unde:

P = perimetru clădirii, măsurat pe conturul exterior al pereţilor de

faţadă;
Ac = aria în plan a clădirii, limitată de perimetru ( aria construită).

• Gradul de vitrare, exprimat prin raportul dintre aria tâmplăriei

exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori ( partea opacă + partea
vitrată);

• Retragerile gabaritice, existenţa bowindourilor, precum şi alte variaţii

ale suprafeţelor Ac de la nivel la nivel.
Pierderile de căldură se datorează:
 schimburilor normale de aer prin:
- neetanşeităţi ale tâmplăriei;
- deschiderea ferestrelor şi uşilor exterioare
-eventuale sisteme speciale de ventilare naturală.
 pierderilor suplimentare de căldură cauzate de infiltraţiile în exces a
aerului exterior.

Aceste pierderi sunt în funcţie de următorii factori:

• expunerea clădirii ( simplă sau dublă), respective cu apartamente
având ferestre pe una sau pe două faţade;
• gradul de adăpostire a clădirii;
• gradul de permeabilitate a clădirii, determinat de modul de etanşare a
tâmplăriei exterioare.
 Numărul schimburilor de aer pe oră – n- (h-1) la clădirile de locuit

Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate

ridicată medie scăzută

Clădiri individuale (case neadăpostite 1,5 0,8 0,5

unifamiliale, cuplate sau
înşiruite ş.a.) moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5

adăpostite 0,7 0,5 0,5

Clădiri cu dublă neadăpostite 1,2 0,7 0,5

mai multe expunere
apartamente moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
, cămine,
internate adăpostite 0,6 0,5 0,5
ş.a.
Simplă neadăpostite 1,0 0,6 0,5
expunere
moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5

adăpostite 0,5 0,5 0,5

Numărul de A/V GN Numărul de A/V GN
niveluri N m2/m3 W/m3K niveluri N m2/m3 W/m3K
1 0,80 0,77 4 0,25 0,46
0,85 0,81 0,30 0,50
0,90 0,85 0,35 0,54
0,95 0,88 0,40 0,58
1,00 0,91 0,45 0,61
1,05 0,93 0,50 0,64
≥1,10 0,95 ≥0,55 0,65
2 0,45 0,57 5 0,20 0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0,51
0,60 0,70 0,35 0,55
0,65 0,72 0,40 0,59
0,70 0,74 0,45 0,61
≥0,75 0,75 ≥0,50 0,63
3 0,30 0,49 ≥10 0,15 0,41
0,35 0,53 0,20 0,45
0,40 0,57 0,25 0,49
0,45 0,61 0,30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
Calculul lungimilor în plan- pereţi exteriori şi tậmplặrie
Calculul înặlţimilor elementelor perimetrale
Stabilirea dimensiunilor anvelopei
Aria anvelopei clădirii reprezintă suma tuturor suprafeţelor elementelor de
construcţie perimetrale ale clădirii, prin care au loc pierderi de căldură. În
alcătuirea anvelopei sunt cuprinse:
 suprafaţa opacă a pereţilor exteriori;
 suprafeţele adiacente rosturilor deschise sau închise;
 suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare, ale pereţilor exteriori vitraţi şi ale
luminatoarelor;
 suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel sub terase sau poduri;
 suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite;
 suprafaţa plăcilor în contact cu solul;
 suprafaţa pereţilor în contact cu solul;
 suprafaţa planşeelor ce delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior
(bowindouri, ganguri de trecere etc.);
 suprafaţa pereţilor şi planşeelor care separă volumul clădirii, de spaţii
adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precum şi de spaţii având altă
destinaţie etc.
 Determinarea coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă
destinaţie decât cele de locuit G1

1   j A j j  G1 ref = 1/V[ A1/a + A2/b +A3/c + d P + A4/e]

G1   
V  Rmj 
A1 – aria suprafeţelor opace ale pereţilor verticali;
A2 – aria suprafeţelor planşeelor de la ultimul nivel
A3 – aria suprafeţelor planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu u
spaţiu neîncălzit;
P – perimetrul exterior al spaţiului încălzit;
A4 – aria suprafeţelor pereţilor transparenţi;
V – volumul încălzit al clădirii;
a, b, c, e – coeficienţi de control (cu semnificaţia unor rezistenţe termice corecta
normate);
d – coeficient de control cu semnificaţia unui coeficient liniar de transfer termic.
 Clasa de inerţie termică se stabileşte în funcţie de valoarea raportului:

 
  m j Aj 
 
 j 
unde:
Ad
mj – masa unitară a fiecărui element de construcţie j care intervine în inerţia
termică a acestuia, în kg/m2;
Aj – aria utilă a fiecărui element de construcţie j, determinată pe baza
dimensiunilor interioare , în m2;
Ad – aria desfăşurată a clădirii, în m2.
 Clasa de inerţie

 
  m j Aj 
 
 j 
Ad
kg/m2 Inerţia termică
Până la 149 mică
De la 150 la 399 medie
400 şi mai mult mare