Conducţia termicǎ unidirecţionalǎ în regim constant

c) Conducţia termicǎ prin suprafeţe extinse

Exemple de nervuri:
a) cu secţiune constantǎ;b) cu secţiune variabilǎ; c) circularǎ; d) acicularǎ.
• Ecuaţia generalǎ a nervurilor
Bilanţul termic pentru elementul
de volum cu grosimea dx:
Qx  Qx  dx  Qconv W 
dT
Q x    S  W 
dx
dQx
Qx dx  Qx  dx W 
dx
Qconv  As    T  T f  
   P  dx  T  T f  W 
dT d  dT  dT dS dT d 2T
Qx  dx    S     S   dx    S    dx    S  2 dx
dx dx  dx  dx dx dx dx
d 2T
dx    S  2 dx    P  dx  T  T f 
dT dT dS dT
S     S   
dx dx dx dx dx
d 2T
dx    P  dx  T  T f   0
dS dT
  S  2 dx    
dx dx dx
d 2T 1 dS dT   P   T  T f  C  d 2 1 dS d
    T  T 
f  0  P

m  dx S dx dx
2
   m 2
  0
dx 2
S dx dx   S 2
m 
S
2
• Nervura cu secţiune constantǎ (S = const.)

d 2  mx
2
 m 2
  0    C1  e mx
 C 2  e
dx
Condiţii la limitǎ
a) Cǎldura transmisǎ prin vârful nervurii este neglijabilǎ  e  mL
• la x = 0, T = T0, respectiv = 0; C1   0  mL
C1  C 2   0  e  e mL
 
dT d C  m  e mL
 C  m  e mL
 e mL
• la x = L,  0 , respectiv  0.  1 2 C 2   0  mL
dx dx 
 e  e mL

Distribuţia temperaturii în lungul nervurii:

 e  mL e mx  e mL e  mx  e mx e  mx
   
0 e mL  e mL 0 1  e 2mL
1  e 2mL
e x  e x 
shx 
2 
  sh  m   L  x  
 
chx 
e x  e x  0 ch  m  L 
2 
Fluxul termic transmis prin nervurǎ = fluxul termic care intrǎ prin baza nervurii:
d sh  mL m  P S
Qn    S     S  m      P    S   0  th  m  L  
dx x 0 ch  mL 
S b 0
    0  b  m   0  th  m  L 
Randamentul nervurii se defineşte ca raportul între fluxul termic transmis prin
nervurǎ şi fluxul maxim care s-ar transmite dacǎ nervura ar avea pe toatǎ lungimea
temperatura de la baza ei T0.
2
m2 
Qn    0  b  m   0  th  m  L  m  th  mL   0
th  m  L 
n    
Qmax 2  L  b    0 2  mL
L
 0
Pentru a se lua în consideraţie cǎldura cedatǎ prin vârful nervurii Harper-Brown,
propune ca sǎ se mǎreascǎ fictiv lungimea nervurii L cu o lungime L, astfel încât,
fluxul de cǎldurǎ transmis prin vârful nervurii sǎ fie egal cu cel transmis prin suprafaţa
lateralǎ a prelungirii fictive cu L a nervurii:

 0
  L  ;
  0b   L  2    b  L   2
L  L   0 .
 c 2
Condiţii la limitǎ
b) Nervura infinitǎ   m x
  e
• la x = 0, = 0;  0
C1  0;
  Qn     0  b  m   0
• la x = ,  = 0. C 2   .  1
 n 
 mL
c) Nervura cu lungime finitǎ
• la x = 0, T = T0, respectiv = 0;
d
  L  TL  T f  , respectiv   
dT
• la x = L,      L L
dx dx
C1  C 2   0 ;

  d
 dx  C 1  m  e mL
 C 2  m  e  mL
 


 C
1  e mL
 C 2  e  mL

 xL
   
0   m    0  e 2 mL  m  
   
C1  ; C2 
       
e 2mL   m     m   e 2mL   m     m  
       
Variaţia temperaturii în lungul nervurii:
   
e mx   m    e mx  e 2mL   m  
    

0 2mL    
e m    m  
   

ch  m   L  x     sh  m   L  x  
 m

0 
ch  m  L   sh  m  L 
m

Fluxul termic transmis prin nervurǎ:

  
sh  m  L      ch  m  L 
d  m   
Qn    S   0    P    S 
dx x 0   
ch  m  L      sh  m  L 
 m 
• Nervura circularǎ
d 2 1 dS d d 2 1 d
    m 2
  0   2     0   m 2
  0
dr 2
S dr dr dr 2
2   r 0 dr
d 2 1 d 2 d 
2
d
 2    m   0  r  2  r 
2
 m2  r 2    0
dr r dr dr dr

S  2   r 0;
 0 r
P  4    r  2  0  4    r

Ecuaţia este o ecuaţie Bessel, care are soluţia:

  C1  I 0  m  r   C 2  K 0  m  r 
Considerând cǎldura degajatǎ prin vârful nervurii neglijabilǎ, avem condiţiile la limitǎ:
 la r = r1,    0  K   m  r2   I 0  mr   I1  m  r2   K 0  m  r 
  1
 la r = r2 , d  0  0 I 0  m  r1   K1  m  r2   K 0  m  r1   I1  m  r2 
dr
dT d
Qn    S 0     2   r 1 0   2    r1   0    m   0 
dr r r1 dr r  r1

I  m  r2   K1  m  r1   K1  m  r2   I1  m  r1  2  r1
 1 n  
K 0  m  r1   I1  m  r2   I 0  m  r1   K1  m  r2  
  r2  r1
2 2

Eficienţa nervurǎrii = raportul între fluxul termic transmis prin nervurǎ şi fluxul termic
transmis dacǎ nu ar exista nervurarea:
Qn
n 
  S0  0
Pentru nervura infinitǎ cu secţiunea constantǎ:
   0  b  m 0    P P
n   m  
 0  b    0   S  S

Variaţia randamentului
nervurilor longitudinale si circulare
Din analiza relaţiilor de calcul ale randamentului nervurilor şi a valorii
eficienţei nervurii rezultǎ urmǎtoarele observaţii:
•randamentul şi eficienţa nervurii creşte odată cu conductivitatea termicǎ
a materialului , din acest motiv se recomandǎ ca nervurile sǎ se
realizeze din cupru sau aluminiu;
• în cazul nervurilor longitudinale profilul recomandat este parabolic sau
triunghiular;
• pentru o eficienţǎ ridicatǎ nervurile trebuie sǎ aibǎ raportul P/S ridicat,
pentru aceasta nervura trebuie sǎ fie „zveltǎ”, cu grosimea micǎ şi
înălţimea ridicatǎ;
• nervurarea este eficientǎ numai în cazul în care coeficientul de
convecţie este coborât, din aceste motive de obicei nervurarea se face
pe partea gazelor la care valorile lui  sunt de ordinul zecilor de W/(m2.K);
• nervurarea se justificǎ de obicei numai la valori [P/(S)]1/2 > 4.
• Transferul de cǎldurǎ printr-un perete nervurat
S t  S n  S nn m 2

Q  Qn  Qnn   2  S n   n   2  S nn   0   red  St   0 W 
 n n 0
Q   2  S n   n   0   2  S nn   0   red  S t   0
S n   n  S nn  W 
 red   2   m 2  K 
St

Q  1  S1  T f 1  Tp1    S1  Tp1  Tp 2  

  red  St  Tp 2  T f 2 
Tf1  Tf 2 T f 1  T f 2   S t  
Q  W
1  1 1 1 St  St 1
      
1  S1  S1  red  S t 1 S1  S1  red
În cazul peretelui nervurat se pot defini doi coeficienţi globali de schimb de cǎldurǎ,
dupǎ cum aceştia se referǎ la suprafaţa nervuratǎ sau ne nervuratǎ:
Q  K S1  S1  T f 1  T f 2   K S 2  S t  T f 1  T f 2  Coeficientul de nervurare:
K S1 
1
; KS2 
1 St
1  1 S1 1 St  St 1 n
       S1
1   red S t 1 S1  S1  red