PROCESE TUMORALE ALE

SNC
TUMOARE CEREBRALA

Tumorile cerebrale reprezintă

procese expansive proliferative
dezvoltate intracranian, având
originea în structurile anatomice
locale sau fiind rezultatul unor
determinări secundare.
Tumorile localizate la nivelul
sistemului nervos central
reprezintă 10% din totalitatea
tumorilor, dintre acestea 85%
reprezentând tumorile
endocraniene şi 15% tumorile
spinale. Tumorile cerebrale sunt
responsabile de aproximativ 2%
din decesele datorate cancerului
 Studiile nu au indicat un anumit factor chimic
sau traumatic care să producă tumori
cerebrale. Sunt citate ca şi posibile cauze:
 Iradierea, asociată cu meningioame,
fibrosarcoame, glioame.
 Imunosupresia, asociată cu limfoame.
 Virusuri, virusul Epstein Barr asociat cu limfomul
Burkitt şi carcinomul nasofaringian.
 Chimioterapia
 Factorul genetic
 Virsta
Tumorile cerebrale primare au originea
în creier însuşi sau în țesuturile apropiate
de acesta, cum ar fi membranele ce
acoperă creierul (meningele), nervii
cranieni, hipofiza sau glanda
pineală. Tumorile cerebrale primare
apar atunci când în ADN-ul celulelor
normale apar erori (mutații
  Tumori neuroepiteliale
 Tumori ale nervilor cranieni
 Tumori ale meningelor
 Tumori germinale
 Tumori limfatice si ale celulelor hematopoetice
 Tumori ale regiunii selare – hipofiza
 Tumori chistice
 Tumori metastatice
 Extensii ale unor tumori de vecinatate
 Tumori neclasificate

CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE

 Gliomul - reprezinta cam jumatate din tumorile cerebrale'
apare in orice parte a tesutuluiconjunctiv
 Meningiomul - apare in invelisurile meningelui
 Neuromul - tumoare de nervi cranieni (neuronul acustic)
 Angiomul-tumoare a vaselor de sange


CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE

 După localizare tumorile cerebrale pot fi:
 Supratentoriale – localizate deasupra tentoriului, la nivelul
emisferelor cerebrale sau în contact cu acestea.
 Subtentoriale - localizate la nivelul fosei cerebrale
posteriore, în cerebel, trunchiul cerebral sau în contact cu
acestea
 Tumori de bază care au originea în structurile de la baza
craniului (os, meninge, structuri nervoase) sau sunt
secundar invadate de formaţiuni tumorale ale structurilor
învecinate (rinofaringe, mucoasele sinusurilor osoase,
structuri vasculare)
 Aproximativ 2/3 din tumorile intracraniene sunt
supratentoriale iar 1/3 sunt subtentoriale
 la copii 70% sunt subtentoriale.
CLINICA TUMORILOR CEREBRALE
Sindromul HIC
Deficite neurologice focale
Epilepsie

Tulburari psihice
Particularitati evolutive
histopatologie

varsta

localizare
 Doctrina Monroe-Kelly
 cutia craniana este un continator rigid, inextensibil,
care contine 3 componente: creier, LCR si sange
(intravascular)
 atunci cand unul dintre aceste 3 componente
creste (expansioneaza) sau apare un al 4-lea
(tumoare) celelalte componente isi reduc volumul
compensator
 cand mecanismele de compensare ajung la maxim,
se produce cresterea presiunii intracraniene - HIC

HIPERTENSIUNEA INTRACRANIANA
Tablou clinic:
 Cefalee

 Varsaturi

 Edem papilar
 Tulburari de echilibru si mers
 Alterarea starii de constienta
 Tulburari psihice
 Sindrom meningeal
 Pareza de oculomotor extern
 Tulburari vegetative
HIPERTENSIUNEA INTRACRANIANA
Tumorile frontale
 Sindromul HIC
 paralizii sub forma de monopareze (monoplegii)brahiale sau
crurale,hemipareze (hemiplegii ) de partea opusa leziunii
 tulburari de personalitate
 schimbare de comportament (tendinta de a face glume vulgare)
 depresie,
 indiferenta, scaderea atentiei, neglijenta
 scaderea memoriei (hipoamnezie)
 tulburari de echilibru si coordonare
 crize de epilepsie de tip jacsonian (motorii)
 paralizii faciale de partea opusa lobului bolnav
 cefalee localizata in dreptul lobului leza
Tumorile parietale:
 Sdr. HIC
 Tulburari de sensibilitate: hemihipoestezie contralaterala
superficiala>profunda
 Deficite motorii - de vecinatate
 Epilepsie - crize partiale senzitive, jacksoniene,
 Tulburari gnozice: hemiasomatognozie, agnozie digitala, anosognozie
 Tulburari de praxii: apraxie ideomotorie, constructivala, de imbracare, de
utilizare a spatiului
 Tulburari de limbaj - afazie mixta
 Agrafie
 Acalculie
 Sdr Gerstmann - de lob parietal dominant: agrafie, acalculie, agnozie
digitala si dezorientare stanga-dreapta
 Sdr Anton-Babinski - de lob parietal nedominant: hemiasomatognozie,
anosognozie, anosodiaforie
Tumorile temporale:
 Sdr HIC - hernie de uncus hipocampic
 Defectede camp vizual: cvadrantanopsie temporala superioara ,
hemianopsie cu pastrarea vederii maculare
 Tulburari de echilibru, vertij
 Tulburari auditive - acufene, hipoacuzie (rar)
 Tulburari de limbaj: afazie receptiva
 Alexie

 Epilepsia de lob temporal: crize TCG, crize partiale complexe -

epilepsia psiho-senzoriala, crize uncinate
 Tulburaripsihice: tulburari de memorie, modificari de afect,
bradipsihie, modificari de comportament
 Deficite motorii - pareza facio-brahiala cl; pareza crurala il
Tumorile occipitale
Tulburarilede camp vizual: hemianopsie cl
cu sau fara pastrarea vederii maculare
Cecitatea corticala
Halucinatii vizuale
Sdr Balint: paralizia psihica a privirii, ataxie
vizuala, neglijarea vizuala
Prosopagnozia
 Tumorile ventriculare
 Sdr HIC - precoce prin hidrocefalie: obstructia cailor de scurgere a LCR;
hiperproductie LCR
 Tulburari de echilibru
 Tulburari psihice
 Tulburari de camp vizual: compresiunea radiatiilor optice sau a chiasmei
 Tulburari de sensibilitate - suferinta talamusului
 Tulburari motorii - suferinta nc bazali sau a capsulei albe interne
 Tulburari endocrine: diabet insipid, sdr adipozo-genital, pubertate
precoce
 Epilepsie: crize vegetative
 Crize ventriculare - fenomene HIC paroxistice declansate la miscarea
capului sau efort de tuse: cefalee, varsaturi, tulburari de vedere,
pierderea tonusului muscular cu derobare, fenomene vegetative
IMAGISTICA TUMORILOR CEREBRALE

Radiografia
- calcificari, osteoliza sau
osteocondensare, la copii - diastazisul suturilor
CT cerebral - nativ si cu contrast
evidentiaza tumora, edemul perilezional,
compresiunea si deplasarea sistemului
ventricular, herniile cerebrale, hidrocefalia,
invazia osoasa
calcificari, hemoragia intratumorala
IMAGISTICA TUMORILOR CEREBRALE
RM cerebrala - de baza
Scintigrafia cerebrala
Angiografia cerebrala-evidentiaza vasele
cerebrale, vascularizatia tumorii,
embolizarea meningioamelor
 Examenul oftalmoscopic poate detecta
modificari ale fundului de ochi care pot
fi expresia sindromului de hipertensiune
intracraniana (staza papilara de diferite
grade pana la atrofie optica post staza).
 Tratament multimodal
 chirurgical

 radioterapia

 chimioterapia citostatica
 corticoterapia

 tratament anticonvulsivant
 tratament simptomatic
 recuperare neurologica

TRATAMENTUL TUMORILOR
CEREBRALE
 scaderea edemului cerebral prin administrarea de
Dexametazona 16-24 mg/zi, in prize repetate la 8-l2 ore.
 manitol in HIC, in doze de 0,5-lg/kg corp/zi, nu mai mult de
72 de ore.
 antialgice metamizol la 6-8 ore.
 Crizele convulsive se vor cupa cu diazepam i.v. sau
Thyopental.
 Se va mentine terapia anticonvulsivanta pe toata durata
spitalizarii si postoperator pe o durata de 6-l2 luni.
 Medicatia de sustinere a cordului, antihipertensivele,
antidiabeticele vor fi administrate conform indicatiilor
anterioare.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL

 Modalitati:

 rezectia tumorii
 biopsia tumorii: prin craniotomie, stereotactica sau
cu ajutorul neuronavigatiei
 drenajul LCR
 Scopul operatiei este rezectia tumorii in totalitate fara
a provova deficite neurologice noi - nu poate fi
realizat intotdeauna
 Radioterapia
 Are efect major în tumorile radiosensibile, ca
unele glioame meduloblastoame,
ependimoame, limfoame, tumori cu celule
germinale,.
 Radioterapia poate induce necroză de
coagulare a substanţei albe sau demielinizare
dar şi apariţia de tumori de tip sarcom,
glioblastom multiform sau meningiom
 Chimioterapia citostatică
Dintre preparatele care au dovedit o oarecare
eficienţă -Vincristina.
 Corticoterapia cu Dexametazonă în tratamentul
tumorilor cerebrale, dovedit prin reducerea
metabolismului cerebral al glucozei.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
 pentru reducerea presiunii intracraniene:
 ridic capul pacientului fata de pat, sub un unghi de $8-+/de grade (faciliteaza
drenajul venos)
 - il sfatuiesc sa reduca activitatile care maresc presiunea intracraniana
 --saevite flectarea coapselor,gatului, sa evite rotirea capului- pentru
prevenirea efortului de defocatie, administrez, la indicatia medicului, un
laxativ usor
 - il sfatuiesc sa evite intoarcerea in pat.
 In cazul ca ii este permisa intoarcerea, miscarea in pat, il invat sa expire cand
le exucuta.
 •Monitorizoz echilibrul hidric:
 -limitez consumul de lichide
 - monitorizez eliminarea
 •Interventii legate de durere, respiratie, comunicare
 -incerc sa ajut pacientul sa identifice cauza durerii (conflicte,anxietate,
oboseala, stres, alte)
Supra egerea pacientul in perioada postoperatorie.
 Observarea semnelor cresterii presiunii intracraniene
 -
functiile vitale si vegetative: respiratia, puls, temperatura, diur
eza
 - culoarea tegumentelor
 - starea de constienta
 - reactia pupilelor
 Orice modificare aparuta, care privesteste hemoragia sau
iritarea creierului sau alte simptome, trebuie raportate
imediat neurochirurgului.
 Siguranta pozitiei bolnavului
 Aseaza pacientul in pozitia indicata de medicul neurochirurg in functie de starea pacientului
(constient, inconstient, intubat sau detubat) si in functie de actul chirurgical
 - decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fata in jos
 - pacientul comatos neintubat,pentru a asigura o respiratie adecvata, pentru
a preveni aspirarea lichidelor traheo-bronsice.
 Daca a fost excizata o tumora mare, pacientu nu va fi culcat pe partea afectata
 Daca operatia a fost efectuata in zona supralentoriala, pacientu! va fi asezat in- pozitie
semisezanda - se diminueaza, astfe, posibilitatea hemoragiei, se asigura o mai buna circulatie
a lichidului cefalorahidian si se usureaza intoarcerea circulatiei venoase
 Daca a fost excizata o tumora infratentoriala, patul trebuie mentinut orizontal,
iar pacientul va fi culcat pe o parte, cu o perna mica asezata sub gat.
 ATENTIE
Trebuie evitata orice flectare a gitului, fie pe linia mediana, fie lateral (pericol de
aparitie a unor complicatii respiratorii si a comprimarii trunchiului cerebral).