A elaborat:Postoronca Aureliu

Bunurile produse în urma unei activități economice

se valorizează prin intermediul pieței.
În urma acestei valorizări, se obține un venit care se
repartizează între toți factorii de producție.

REPARTIȚIA = procesul prin care valoarea adăugată

din activitatea economică internă și din exterior
sau venitul național se împarte între posesorii
factorilor de producție și, în cele din urmă, între
toți indivizii.
Repartiția secundară (redistribuirea veniturilor)
completează procesul de ansamblu al repartiției prin noi
forme de venituri, ca urmare a intervenției
administrațiilor publice.
Administrațiile publice percep:
PRELEVĂRI – sume preluate din veniturile primare, în
scopul redistribuirii lor în funcție de nevoile existente în
diferite domenii, nevoi care sunt depistate, evaluate și
recunoscute oficial că trebuie satisfăcute.
TRANSFERURI – orice plată a unui venit care nu
corespunde unor sarcini economice efectiv realizate de
beneficiar, care nu constituie contrapartida unei
prestații productive (din partea beneficiarului).
PRELEVĂRILE pot avea loc:
- asupra valorii adăugate înainte de a fi fost distribuită (impozite
pe cheltuieli);
- asupra veniturilor primare propriu-zile (impozit prin venituri)

Clasificarea impozitelor
a. Impozite asupra cheltuielilor sau asupra producției (TVA);
impozite asupra importurilor (taxe vamale)
b. Impozite directe asupra veniturilor, care se aplică pe
veniturile persoanelor și pe beneficiile societăților
comerciale;
c. Impozite asupra capitalului, care privesc donațiile,
succesiunile, titlurile, imobilele.
d. Contribuțiile cu caracter social (cotizații sociale) sunt
plătite sub formă de contribuții pentru asigurările sociale,
șomaj etc.
TRANSFERURILE, după destinație, sunt:
Publice – cheltuieli pe care le fac instituțiile publice abilitate
sub forma pensiilor, subvențiilor pentru întreprinderi și
dobânzilor la datoria publică
Sociale – toate cheltuielile de care beneficiază din partea
statului, organismelor de securitate socială de orice
natură: indemnizațiile de șomaj, asistență medicală,
ajutoare sociale, alocații pentru copii, dobânzi
preferențiale pentru anumite categorii sociale cu situație
precară.
Între societățile comerciale – dividendele primite de anumite
societăți de la altele;
Dezinteresate – donațiile primite de instituții caritabile,
făcute de diferite organisme științifice și artistice.
Pentru cine primește, salariul reprezintă retribuirea muncii
depuse.
Pentru angajator, el este un cost.

Categorii de salariu:
Salariul direct – venitul primar provenit din
participarea celui ce-l primește la activitatea
economică. El poate fi plătit: pe unitatea de timp;
în acord (cu bucata); salariu mix (cu prime
progresive).
Salariul indirect (social) – este independent de
activitatea lucrătorului (alocații pentru copii,
alocații pentru anumite situații; asigurarea pentru
sănătate, prime de concediu etc.)
Factori care influențează mărimea salariului:
a. Influența sindicatelor și a patronatelor;

b. Reglementarea muncii
c. Existența unor mecanisme foarte diferite de stabilire a
mărimii salariilor.
d. Existența salariului minim pe economie.

e. Nivelul de calificare

f. Gradul de calificare
g. Mobilitatea scăzută de la o activitate la alta și de la o
regiune la alta;
h. Rigiditatea salariilor (ex.: în perioade de recesiune,
nivelul salariilor, în general, nu se modifică)
i. Rata ridicată a șomajului
 Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a
salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea țării respective
permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.
 Primele țări în care s-a stabilit prin lege un salariu minim au
fost Australia și Noua Zeelandă, la sfîrșitul secolului al XIX-
lea.
 În prezent salariul minim pe economie este fixat în peste 90%
din țările lumii.
 În România, salariu minim pe economie a crescut de la 1
ianuarie 2014 de la 800 lei brut pe lună, la suma de 850 de
lei, conform prevederilor HG nr. 871/2013, publicată în
Monitorul Oficial nr. 703 din 15 noiembrie 2013.

 Conform aceleiaşi hotărâri, de la 1 iulie 2014, salariul minim

va creşte la suma de 900 de lei brut pe lună.

 Din salariul net, angajatorul are obligația să plătească 10,5% –

contribuția la asigurări sociale (CAS),5,5% – contribuția la
asigurări sociale de sănătate (CASS), 0,5% – contribuția la
fondul de șomaj (CFS), 16% – impozit pe venit.
Profitul = denumire generică dată diferenței pozitive
dintre sumele obținute de întreprindere din vânzarea
unui bun economic și cheltuielile generate de fabricarea
/ vânzarea sa.
Categorii de profit:
1. după calea pe care a fost obţinut:
a. profit legitim, contabil - obţinut în condiţiile respectării
prevederilor legale privind calculul şi impozitarea
b. profit nelegitim, nelegal - obţinut fără muncă, prin
încălcarea legiiDin punct de vedere contabil, profitul
este brut și net (rămas după deducerea impozitului);
2. după mărimea acestuia:
 a. profit normal, ordinar sau obişnuit - reprezintă
suma minimă pe care un întreprinzător trebuie să o
obţină pentru a fi stimulat / motivat să-şi continue
activitatea.
 b. supraprofitul (profit de monopol sau profit
economic) - reprezintă un câştig suplimentar,
peste cel normal, pe care îl obţin numai anumite
firme ce dispun de unele avantaje faţă de
concurenţi (avantaje de cost, de preţ, calitate). Este
considerat mai stimulativ pentru agentul economic.
 3. după conţinutul profitului:
 profit brut (Prb) - obţinut prin diferenţa dintre
încasări (CA-cifra de afaceri) şi costurile totale (CT)
Prb = CA - CT

 profitul net ( Prn) - suma ce rămâne

întreprinzătorului după plata impozitului pe profit
(Ipr)
Prn = Prb – Ipr
 Masa profitului (Pr) este diferenţa dintre cifra de afaceri (CA) şi costurile
de producție
Pr = CA – CT
 Rata profitului (Rpr) - exprimată prin raportarea masei profitului la cifra
de afaceri, la capital sau la costurile totale de producţie
Pr
 Rpr = x 100
CA

Pr
 Rpr = x 100
K

Pr
 Rpr = x 100 (se mai numeşte şi rata rentabilităţii)
CT
 Masa profitului (relaţie direct proporţională)
 Nivelul productivităţii muncii (relaţie direct proporţională)
 Preţul de vânzare (relaţie direct proporţională)
 Costul de producţie (relaţie invers proporţională)
 Volumul producţiei (relaţie direct proporţională)
 Structura producţiei
 Calitatea producţiei (relaţie direct proporţională)
 Viteza de rotaţie a capitalului (înţeleasă ca nr. de rotaţii şi
ca interval de timp)
 La nivel de firmă, profitul are funcţia de:
- a reflecta raţionalitatea activităţilor economice (încasările sunt
mai mari decât costurile);
- a motiva în dezvoltarea, menţinerea sau restrângerea unei
activităţi;
- a se constitui în sursă de autofinanţare.
 La nivel individual, profitul are funcţia de:
- a stimula iniţiativa şi creşterea eficienţei;
- a stimula acceptarea riscului în activitatea economică.
 La nivel macroeconomic, profitul are funcţia de:
- a stimula concurenţa;
- a influenţa dezvoltarea economică şi progresul social;
- a orienta alocarea resurselor;
- a cultiva spiritul de economisire.
 Este un venit pentru proprietarul capitalului
(financiar) antrenat într-o activitate economică sub
forma unui excedent în raport cu capitalul avansat.

In sens restrâns, dobânda este suma de bani care

revine creditorului pentru folosirea împrumutului
de către debitor o anumită perioadă de timp.

Creditorul este cel care acordă un împrumut

•Debitor, beneficiarul împrumutului, este cel care se
angajează să plătească la o dată ulterioară
(scadenţă) suma corespunzătoare plus o dobândă
 Mărimea dobânzii poate fi pusă în evidenţă:
 - absolut - prin masa dobânzii (D)- suma de bani plătită în
plus faţă de credit (pentru debitor este un cost, pentru
creditor un venit);
 - relativ- prin rata dobânzii (d`)- preţul plătit de debitor
creditorului pentru dreptul de a dispune timp de un an de
100 de unităţi monetare.
rata dobânzii (d`) pe o perioadă de până la un an (inclusiv) se
calculează după formula:
D= S0 x d` x n,
D= masa dobânzii (dobânda în expresie valorică)
S0 = suma împrumutată inițial
d` = rata dobânzii;
n= durata creditului (exprimată în nr. de luni din 12, în cazul
unui credit sub un an).
rata dobânzii (d`) pe o perioadă de peste un an (rambursate la
sfârșitul perioadei) se calculează după formula:
D= Sn-S0
Sn = S0 (1+ d`)n
D= masa dobânzii (dobânda în expresie valorică)
d` = rata dobânzii;
n= durata creditului (nr. de ani)
Se mai numește și dobândă compusă.

Rata dobânzii reale

Dobânda nominală (de piață) = dobânda reală + rata inflației

Rata dobânzii nete =rata dobânzii după plata impozitului

 Pământul este un factor de producție care poate fi utilizat de
proprietarul său sau poate fi închiriat (arendat) unei alte
persoane.
 Renta funciară este venitul obținut de proprietarul pământului
pentru pentru contribuția pe care factorul de producție
natural o are la desfășurarea activității economice.
Vă mulţumesc
pentru atenţie!