In dimineata zilei de 1 noiembrie 1954, cand francezii sarbatoreau
Toussaints Rouge, gherilele FLN (Frontul National de Eliberare) –
teroristi cum au fost numiti de catre francezi – au lansat atacuri in mai multe parti ale Algeriei, distrugand unitati militare, posturi de politie, depozite, centre de comunicatie, institutii publice, lansand astfel Razboiul Algerian de Independenta. A fost unul dintre cele mai importante razboaie coloniale, el ducand de altfel la prabusirea celei de-a IV-a Republici Franceze. Algeria era o problema speciala pentru Franta datorita numarului mare de colonisti europeni (asa-numitii pieds-noirs) care se asezasera in aceasta regiune in 125 de ani de control al Parisului. Intre 1956 si 1957, trupele FLN au aplicat cu succes un razboi de gherila, prin atacuri-surpriza, raiduri de noapte si instalarea terorii. Majoritatea tintelor erau stabilimente militare, ferme coloniale, intreprinderi miniere sau fabrici, dar furia revolutionarilor era indreptata si asupra celor care sustineau conducerea franceza. Astfel, nu au ezitat sa recurga la rapire, tortura si mutilare. Initial, FLN ii atacau numai pe oficialii islamici, insa curand, nu au mai avut nicio mila fata de angajatii guvernului, batranii satelor sau simplii tarani care refuzau sa ii ajute. Tortura lor preferata era taierea urechilor si a nasului cu un cutit douk-douk. In aceste conditii, numai in primii doi de lupte au fost omorati 6.000 de musulmani si 1.000 de non-islamici. Sub directivele lui Guy de Mollet, armata franceza a inceput o campanie de „pacificare”, deoarece Algeria era considerata parte constituenta a Frantei. Aceasta „operatiune de restaurare a ordinii publice” a devenit in scurt timp un razboi. Algerienii care la inceput erau in favoarea pacii, si-au schimbat parerea si au inceput sa lupte pentru independenta, sustinuti de celelalte tari arabe si de catre opinia publica internationala. In acest timp, francezii s-au divizat in doua tabere: unii sustinand razboiul, iar altii opunandu-se. In general, ideile care circulau erau: acceptarea negocierilor, un statut intermediar intre un stat suveran si o colonie, integrarea completa in Republica Franceza si independenta totala. Din cauza instabilitatii Parlamentului Francez, a IV-a Republica Franceza a fost dizolvata, iar Charles de Gaulle s-a intors la putere in martie 1958. Intoarcerea lui De Gaulle la putere, a avut ca motiv, dupa spusele Armatei, consolidarea pozitiei Algeriei in Comunitatea Franceza, care inlocuise Uniunea Franceza. Dupa un timp de negocieri, Gaulle s-a pronuntat in favoarea independentei Algeriei, fapt dovedit prin acordurile Evian din martie 1962. Conflictul a costat Algeria 141.000 de morti, atat civili, cat si militari, pierderile franceze fiind mult mai reduse.Aceste lupte au deschis calea celorlalte colonii franceze din nordul Africii spre trezirea constiintei nationale si obtinerea independentei; reprezinta cel mai important eveniment din istoria moderna a Algeriei. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_Algeria http://www.creeaza.com/referate/istorie/Razboiului-dintre-Franta-si-Al181.php http://www.gazetademaramures.ro/conflictul-franco-algerian-6739