E-VACANŢA 2009

• CERCETAŞI PE INTERNET

• ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII,

LUNCAVIŢA, JUD. TULCEA
Derulare la click.
IATĂ ECHIPA CARE A LUCRAT !
• COSMIN NICOLAE CREŢU -cls. a V-a A
• CORINA ELENA CHIRIAC -cls. a V-a A
• VICTOR CHIRIAC -cls. a III-a A
• MĂLINA RADEV -cls. a V-a A
• AUREL ALEXANDRU DAN -cls. a V-a A
• MIHAI STAN -cls. a V-a A
• DANIELA COTARU -cls. a V-a A
• BIANCA EFTIMIE -cls. a III-a A
• OANA ANTOHI -cls. a III-a A

Coordonatori:
• Înv. VIOLETA GHERGHIŞAN
• Înv. ANGELICĂ GHERGHIŞAN
 Cosmin

Suprafaţa Rezervaţiei
Biosfera Delta Dunării este
de 591.200 ha (cca 2,5% din
teritoriul României), zona
declarată de importanţă
ecologică naţională şi
internaţională care cuprinde,
pe lângă Delta Dunării, si
complexul lagunar Razim-
Sinoe, Dunărea maritimă până
la Cotul Pisicii, sectorul
Isaccea-Tulcea şi litoralul Mării
Negre de la Braţul Chilia până
la Capul Midia.
Victor
 Vegetaţia
• Vegetaţia deltei este reprezentată în Cosmin
mare parte de o vegetaţie specifică
mlaştinilor(stuful, papura, rogozul, în
amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78%
din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă
6% din suprafaţa deltei, fiind păduri
de salcie, frasin, arin, plop, care cresc
pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, , iar ochiurile de apă sunt
acoperite de o vegetaţie acvatică şi
plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa
deltei. De asemenea, există păduri pe
câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt
alcătuite din stejar brumãriu, stejar
pedunculat, frasin, plop tremurãtor,
ulm, plante agăţătoare.
 Corina

In Delta Dunării predomină

vegetatia de mlastină stuficolă, care
ocupă cca. 78% din suprafata totală.
Principalele specii stuful, papura,
rogozul, în amestec cu salcia pitică si
numeroase alte specii. Vegetatia de
sărături ocupă 6% din total,
dezvoltându-se pe soluri saliniazte si
solonceacuri marine.
 Cosmin
• Delta Dunării adăposteşte
peste 3400 de specii de
animale vertebrate şi
Fauna nevertebrate, cu numeroase
unicate naţionale, europene
şi mondiale. Ornitofauna
Deltei însumează mai mult
de 300 de specii din care 70
extraeuropene.
 Mălina

Păsările sunt cele care au creat

faima deltei, cunoscută, încă de
la începutul secolului ca un
paradis avian. Renumele se
datorează celor 327 specii pe
care le putem întâlni în deltă si
care reprezintă 81% din avifauna
României. Dintre acestea
cuibăresc 218 specii, restul de
109 specii trecând prin deltă si
rămânând diferite perioade de
timp toamna, iarna si primăvara.
 Marele pescar al Deltei-
Pelicanul
• Pelicanul (Pelecanidae, Cosmin
Pelecanus) face parte din
familia păsărilor acvatice care
cuprinde 8 specii. Păsările au
talie mare,fiind răspândite în
regiunile temperate şi
tropicale.În România trăiesc în
Delta Dunării două specii de
pelicani:
– Pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus) şi
– Pelicanul creţ (Pelecanus
crispus)
• În pieliţa de sub cioc, care se
întinde cât o sacoşă, poate
căra până la 7 kg de peşte
 Calul semi-sălbatic,nou
venit printre vieţuitoarele Deltei

• Calul (Equus caballus) este un Cosmin

mamifer ierbivor copitat de
mărime considerabilă, fiind una
dintre cele şapte specii
moderne ale genului Equus.
 Mihai

Mii de turişti vin anual să

viziteze Delta Dunării. Vizita
începe chiar cu poarta deltei-
municipiul Tulcea, unde se află
noul muzeu al deltei, cu cel
mai mare acvariu din ţară.
Pescuitul
Alexandru
• Sute de împătimiţi ai
pescuitului merg în Deltă
pentru a-şi testa calităţile.
Unii chiar reuşesc marea
captură!
• Străbătând apele veţi
descoperi pitoresti sate de
pescari. Ele sunt, în
general, mici, cu bărci
legate în apropiere.
Adesea zăreşti , pe mal,
un foc unde clocoteşte o
ciorbă de peşte într-un
ceaun.
 Arhitectura
BIANCA OANA

• Datorită potenţialului turistic

pe care-l ofera Delta Dunării,
gospodăria din aceasta zonă se
dezvoltă păstrând în general
arhitectura tradiţională, în
special cea specific locuinţei
lipoveneşti, fiind atracţia unui
număr mare de turişti români
si străini. În prezent,
majoritatea caselor sunt
construite din materiale
moderne, combinate cu
materialele de construcţie
specifice zonei deltaice, stuful,
lemnul.
 OAMENI DE CULTURĂ AI DELTEI

Daniela

JEAN BART, scriitor, a trăit mulţi ani la

Sulina, unde a lucrat ca ofiţer de marină

GEORGE GEORGESCU, mare dirijor român,

s-a născut la Sulina

Jean Bart este psedonimul literar al scriitorului Eugeniu P.

Botez (n. 28 noiembrie 1877, Burdujeni, judeţul istoric
Botoşani - d. 12 mai 1933, Bucureşti), împrumutat de la un George Georgescu (n. 12 septembrie 1887, Sulina, Judeţul Tulcea
faimos corsar francez. - d. 1 septembrie 1964, Bucureşti), dirijor român,
• A fost fiul lui Panait Botez, general, şi al Smarandei. La şcoala academician, director al Orchestrei Filarmonice din Bucureşti,
primară din Păcurari l-a avut ca dascăl pe Ion Creangă. A unul din cei mai mari reprezentaţi ai stilului dirijoral clasic
absolvit Şcoala de Ofiţeri de marină, a îndeplinit diferite funcţii caracteristic şcolii germane.
în administraţia navală şi portuară din epocă, este membru
fondator al Revistei Maritime, întemeiază Liga Navală Română.
Jean Bart ramâne un nume important pentru proza română, • PAUL SÂRBU, poet şi prozator contemporan , locuieşte şi scrie
un scriitor autentic şi original, care a cultivat pentru prima de 30 de ani in satul Letea, în deltă.
dată în literatura română jurnalul de bord şi schiţa marină -
acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui - iar prin
Europolis, care i-a încoronat opera, ne-a dăruit primul şi cel Iată cum îl caracteriza scriitorul Fănuş Neagu, în 1998, la
mai realizat roman al unui port românesc. Aducând în proza publicarea volumului de proză “Moartea în Deltă”:
română „candida navă cu pânzele desfăcute”, o dată cu “Pe cât mă pricep eu în ale prozei, dl. Paul Sârbu va fi
terminologia marinărească, utilizată pentru prima dată într-o
operă literară, Jean Bart a încetăţenit la noi literatura vieţii
un mare boier al prozei veacului ce vine,”
maritime şi fluviale, a portului şi a largului marin.
 Cosmin Victor Alexandru

Corina Mălina

Mihai
Bianca
Daniela
Formarea Deltei a început
cu circa 13 000 de ani în
urmă si continuă şi în
zilele noastre. Oana