Instalații și echipamente pentru asigurarea

calității aerului

 Cap 12. Tratarea complexă a aerului

Șef lucr. Dr. Ing. Vartires Ana Andreea

1
 Cuprins Cap. 12
 12.1. Introducere
 12.2. Procese de tratare complexă a aerului iarna
 12.2.1. Procese cu umidificare adiabatică
 Caz particular:
 12.2.2. Procese cu umidificare izotermă
 12.2.3. Probleme particulare
 12.2.4. Tratarea aerului iarna folosind recuperarea
căldurii prin recuperatoare statice
 Exemplu de calcul
 Activitate
 Bibliografie
 TEST DE AUTOEVALUARE 2
 12.1. Introducere - OBIECTIVE

După parcurgerea capitolului veți fi capabili să:

 - specificați componentele unei centrale de tratare a
aerului (CTA), în funcție de procesele simple ce
alcătuiesc un proces complex.
 - trasați în diagrama h-x un proces complex de tratare
a aerului iarna
 - calculați debitele de căldură și umiditate din procesul
de tratare a aerului
 - utilizați softuri specializate în selecția și desenul
agregatelor de tratare a aerului.
3
 12.1. Generalități

 Tratarea complexă se realizează pentru instalaţiile de

climatizare şi de condiţionare în centrala de tratare a
aerului (CTA). Această tratare are ca scop prepararea
aerului care trebuie introdus sau refulat în încăperi la
parametrii stării considerate la calculul debitului de aer.
 Tratarea aerului se va urmări în condiţii de calcul (de bază)
condiţii care corespund atât calculului aporturilor de
căldură, cât şi calculului debitului de aer.
 Tratarea aerului va depinde de sezon, de pretenţiile pe care
le avem pentru asigurarea aerului interior, de posibilităţile
de economisire a energiei.
4
Fig. 12.1. Schema generală a unei instalaţii
de climatizare

5
 Considerente:
I. Dacă aerul se poate recircula sau nu:
 - dacă debitul de aer D este mai mare decât debitul de aer
proaspăt Dp, se poate face recircularea. Recircularea este un
proces de recuperare a căldurii/frigului din aerul încăperii
care are parametrii mai apropiaţi de cei care trebuie realizaţi
la introducere decât aerul exterior.
 Se pune totuşi problema, în anumite situaţii, când nu dorim
sau nu se poate recircula aerul (de exemplu există mirosuri în
interior, fum de ţigară, etc.). În acest caz D = Dp.
 - dacă debitul de aer D este mai mic decât debitul de aer
proaspăt Dp, atunci D = Dp fără recirculare.

II. În cazul în care nu se poate face amestec (recircularea

aerului interior), pentru economie de energie se vor prevedea
recuperatoare de căldură. Aceste recuperatoare se pot folosi
şi numai pentru cota de aer evacuat.
6
12.2. Procese de tratare complexă a aerului
iarna

Procesele de tratare complexă a aerului iarna se împart

în două categorii, în funcţie de procesul de
umidificare:

 1. Procese cu umidificare adiabatică

 2. Procese cu umidificare izotermă.

7
12.2.1. Procese cu umidificare adiabatică
 - E + I = M proces de amestec
 - MP proces de preîncălzire
 - PR proces de umidificare
adiabatica
 - RC proces de reîncălzire
 - CI evoluţia aerului în încăpere
după raza procesului εi .
 - CA – cameră de amestec
 - F - filtru de aer
 - BPI – baterie de preîncălzire
 - CU – camera de umidificare
 - BRI – baterie de reîncălzire
 - VI – ventilator de introducere

8
 12.2.1. Procese cu umidificare adiabatică

Sarcinile termice ale bateriilor de încălzire pentru procesul de tratare cu aer

amestecat vor fi:
- bateria de preîncălzire BPÎ : Q BPÎ = D (hP - hM)  D ( tP - tM ) [kW] (12.3)
- bateria de reîncălzire BRÎ: Q BRÎ = D (hC – hR)  D ( tC – tR ) [kW] (12.4)
Consumul de apă pentru umidificare este: Ga = D ( xR –xM) [g/s] (12.5)

9
Caz particular:
Dacă hM > hR atunci se va modifica raportul de amestec
astfel încât punctul M să corespundă entalpiei hR.

 Fig. 12.3. Procesul complex de

tratare a aerului iarna, cu
umidificare adiabatică – fără
baterie de preîncălzire

10
12.2.2. Procese cu umidificare izotermă
 - E + I = M proces de amestec
 - MP proces de încălzire
 - PC proces de umidificare izotermă
 - CI evoluţia aerului în încăpere după
raza procesului εi .
 Centrala de tratare a aerului va fi
alcătuită din următoarele
echipamente:
 - CA – cameră de amestec
 - F - filtru de aer
 - BI – baterie de încălzire
 - CU – cameră de umidificare cu abur
 - VI – ventilator de introducere

11
 12.2.2. Procese cu umidificare izotermă

Sarcina termică a bateriei de încălzire este:

QBI  D  (hP  hM )  D  (t P  t M ) [kW] (12.13)
Pentru procesele care se desfăşoară la x = ct se poate scrie şi diferenţă de
temperatură în locul diferenţei de entalpie.
Debitul de vapori de apă necesar este:
Gvap  D  ( xC  x P ) [kg/s] (12.14)

12
Fig. 12.5. Procese de tratare iarna când punctul
M se află sub curba de 100%

 - E E1 - proces de preîncălzire al
aerului exterior;
 - E1 +I = M1 - proces de amestec;
 - M1 P - proces de preîncălzire al
aerului amestecat;
 - P R - proces de umidificare
adiabatică;
 - R C - proces de reîncălzire;
 - C I - proces în încăpere.

13
 Fig. 12.6. Tratarea complexă a aerului cu
umidificare adiabatică cu recuperatoare de
căldură

14
 Tratarea complexă a aerului cu umidificare
adiabatică cu recuperatoare de căldură

Pentru calculul sarcinilor termice se vor folosi relaţiile:

- bateria de preîncălzire BPÎ : Q BPÎ = D (hP – hPRC)  D ( tP – tPRC ); [kW] (12.19)
- bateria de reîncălzire BRÎ: Q BRÎ = D (hC – hR)  D ( tC – tR ); [kW] (12.20)
Consumul de apă pentru umidificare este: Ga = D ( xR –xM) [g/s] (12.21)
Starea aerului pentru punctele PRC este determinată de către fiecare furnizor de
agregate de tratare prin programul de alegere propriu.

15
 Activitate
Să se traseze procesul complex de tratare a aerului iarna cu
umidificare adiabatică şi cu umidificare izotermă pentru
un debit de aer D = 10 kg/s în următoarele condiţii:
 - debitul de aer proaspăt Dp = 4 kg/s cu starea E având
te = -12°C şi xe = 1,0 g/kg;
 - debitul de aer recirculat Drec = 6 kg/s cu starea I având
ti = 20°C şi φi = 5o%;
 - sarcina termică este Qi = - 32 kW;
 - Sarcina de umiditate este Gi = 0,0064 kg/s.
Să se determine sarcinile termice ale bateriilor și consumul
de apă/abur pentru umidificare.

16
 Concluzii
 Centrala de tratare a aerului constituie un consumator
important de energie aici fiind transformate energiile
de la centrala de frig şi centrala termică în energia care
va fi transportată de către aerul introdus în încăpere.
De modul în care se concepe procesul de tratare
depinde consumul de energie al centralei termice şi
centralei frigorifice.
 Procesele de tratare se diferenţiază în primul rând în
funcţie de sezon - iarna aerul trebuie încălzit şi
umidificat, vara aerul trebuie răcit şi uscat.
17
 Bibliografie
 [1] Manualul de Instalaţii, Editura ARTECNO Bucureşti, Ediţia
2002 sau 2010, Volumul Instalaţii de ventilare şi climatizare V.
ISBN 973-85936-2-X
 [2] D. Enache, I. Colda, A. Damian, M. Zgavarogea - Instalaţii de
ventilare şi climatizare, Îndrumător de proiectare, volumul I,
Editura Matrix Rom Bucureşti, 2005. ISBN 973-685-928-2.
 [3] J. Bouteloup, M. Le Guay, J. Ligen – Climatisation.
Conditionnement d’air. Vol. 4 Les systemes, Ed. Les Editions
Parisiennes 1998, ISBN 2-86 243 044-7.
 [4] LE RECKNAGEL Manuel pratique du genie climatique, Vol 3 –
Ventilation, climatisation, conditionnement d’air, 3e edition, 2001
PYC Edition Livres, ISBN 2-84651-05-9.
 [5] *** Normativ I5 pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea
instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I5 – 2010.

18