PRECIZĂRI METODICE

PRIVIND APLICAREA
NOULUI CURRICULUM ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRESCOLAR
 In aplicarea noului curriculum se
vor utiliza cele 6 teme generale care
combină cunoştinţe, deprinderi şi
abilităţi din mai multe domenii
experienţiale şi permit implicarea
mai multor domenii de dezvoltare
ale copilului.
 Predarea integrată permite
abordarea echilibrată a tuturor
domeniilor de dezvoltare prin
angajarea copilului în experienţe
diverse de învăţare şi oferă
posibilitatea construirii cunoaşterii în
mod sistemic, stabilind conexiuni între
concepte, obiecte, fenomene,
evenimente, acţiuni, sentimente.
 IMPORTANT
• orice activitate din grădiniţă este o
experienţă de învăţare si pornind de la
acest fapt sa acordam importanta egala
tuturor tipurilor de activitati
desfasurate. Toate tipurile de activităţi
reprezintă diferite momente ale
programului zilnic al copilului în
grădiniţă şi toate reprezintă oportunităţi
de învăţare în modul cel mai natural al
copilului.
 Jocuri si activitati didactice alese
• Jocuri şi activităţi alese: activităţi alese de copii dintr-o
oferta cu grija aleasa de educatoare.
• Acestea se vor desfasura atat in etapa de dimineata cat
si in etapa de dupa activitatile pe domenii experientiale
• ALA – cel putin trei centre vor fi deschise zilnic Tema
poate fi generica pentru toate centrele deschise, dar se
pot stabili teme distincte pentru fiecare centru . ALA se
realizeaza simultan si nu succesiv, nu este obligatoriu ca
fiecare copil sa parcurga zilnic toate sectoarele
deschise.
• ALA- nu se desfasoara FRONTAL
• Tot in cadrul ALA se vor desfasura activitatile din cadrul
programelor nationale, judetene si activitatile educative
 Activitati de dezvoltare personala
• Activităţi de dezvoltare personală: rutinele,
tranziţiile, activităţile opţionale, activităţile
din perioada după-amiezii. Nu se includ la
ADP jocurile si activitatile alese din fosta
etapa a III-a
• ADP-rutinele zilnice (sosirea copiilor, micul
dejun, spalatul si toaleta, masa de pranz,
somnul si relaxarea ) . Fiecare educatoare va
consemna pe o pagina rutinele zilnice iar in
caietul educatoarei zilnic se vor consemna
deprinderile asupra carora se insista ( doua,
trei)
 Intalnirea de dimineata
• -Intalnirea de dimineata se va specifica si desfasura
zilnic pe etapele prevazute de Curriculum( pg.27,28-
Curriculum pentru invatamantul prescolar, prezentare si
explicitari) intr-o ordine aleasa de educatoare in functie
de obiectivele pe care si-a propus sa le realizeze.
Genericul intalnirii de dimineata poate fi acelasi pentru
toata saptamana, dar poate sa fie schimbat zilnic in
functie de evenimentele care sunt in ziua respectiva (
ziua de nastere a unui copil, evenimente sociale si
religioase, fenomene meteo, vizite, excursii, etc).
Important este ca mesajul zilei din cadrul intalnirii de
dimineata sa fie relevant pentru introducerea
continuturilor invatarii din ziua respectiva.
 Tranzitiile
• -Tranzitiile –activitati de scurta durata,
fac trecerea de la momentele de rutina la
alte tipuri de activitati de invatare sau de la
o activitate de invatare la alta, pot fi liantul
in cadrul activitatilor integrate sau fac
trecerea dintre un tip de activitate la altul -
acestea vor fi consemnate zilnic. Tranzitiile
se pot repeta perioade mai scurte sau mai
lungi ( zile, saptamani) si se pot relua
dupa un interval de timp
 Activitati pe domenii experientiale
• Activităţile pe domenii experienţiale
(experienţe de învăţare în domenii de
cunoaştere interdisciplinare )sunt activităţi
tematice care implică experienţe de învăţare din
mai multe domenii experienţiale sau a unui
domeniu experienţial (care este interdisciplinar)
ce pot fi desfăşurate sub forma unor proiecte
sau ca activităţi ce îmbină mai multe forme de
organizare: individual, grup, perechi, frontal.
 Activitati integrate
• Activităţile integrate vor fi prezente în
planificare, proiectate conform planului de
învăţământ, nivelului de vârstă, susţinute
de experienţa cadrului didactic..
Saptamanal se vor desfasura minim 3
activitati integrate.
Pasi importanti in proiectare anuala
1 După ce am stabilit care sunt grupele cu care vom
lucra în anul şcolar curent, adunăm întreg
colectivul de cadre didactice al grădiniţei;
2 Fiecare colegă va avea în faţă calendarul aferent
perioadei de derulare a anului şcolar, ordinul MECI
cu structura anului şcolar, tabelul cu cele şase
teme anuale de studiu şi descriptivul fiecăreia; De
asemenea, colegele vor putea să consulte tabelele
destinate fiecărei teme (pe grupe de vârstă),
îndeosebi coloana cu conţinuturi şi sugestiile de
teme din subsolul acestora;
Pasi importanti in proiectare anuala
3 Fiecare colegă (grup de colege de la aceeaşi grupă
de nivel) îşi planifică proiectele (cu temă, durată,
focus etc.) pe care doreşte să le deruleze cu copiii
în anul şcolar în curs şi le plasează în dreptul
temelor de studiu din tabelul centralizator; Se ţine
cont de nivelul de vârstă al copiilor din grupă, de
ceea ce ne precizează Metodologia de aplicare a
noului curriculum (la cei mai mici, de 3-5 ani, pot
să atingă minimum 4 teme de studiu, deci pot să
am un minimum de 4 proiecte anuale; proiectele
pot avea o durată maximă de 5 săptămâni; pot
avea şi proiecte transsemestriale; numărul maxim
de proiecte poate fi de 7; nu e obligatoriu să încep
cu prima temă de studiu anul şcolar etc.);
Pasi importanti in proiectare anuala
4 După ce fiecare şi-a aşezat proiectele în tabelul
centralizator, se verifică în grup dacă proiectele au
coerenţă şi pe verticală (respectiv, ce se mai
adaugă pe o temă de studiu, de la o vârstă la alta);
5 Apoi, fiecare depistează care sunt perioadele
rămase neacoperite (de la finalizarea unui proiect
la începerea altuia), cât de lungi sunt ele, ce anume
a rămas neacoperit din descriptivul temelor de
studiu sau din conţinuturile sugerate în tabelele pe
teme şi grupe de vârstă (din curriculum), ce
evenimente sunt în perioada respectivă
(astrologice, ecologice, naţionale, religioase,
internaţionale etc.) şi, astfel, stabileşte care vor fi
temele săptămânilor independente, subsumându-le
şi pe acestea, după caz, temelor de studiu din
curriculum.
 Evaluarea
• Ca proces, evaluarea are următoarele
componente: măsurarea achiziţiilor
copilului, înregistrarea şi aprecierea lor.
Aceasta din urmă cuprinde pe de-o parte,
predicţia privind nivelul de dezvoltare a
copilului ca premisă pentru stadiul următor
şi diagnoza, în termeni de identificare a
factorilor ce frânează dezvoltarea copilului.
 Evaluarea
• Deoarece evaluarea este parte a procesului
educativ, se recomandă să fie formativă, în
flux continuu, sistematică şi analitică, pentru
a-i putea oferi evaluatorului informaţii concrete
în legătură cu nivelul de atingere a obiectivelor
educaţionale, cu dificultăţile de învăţare şi de
adaptare ale copilului, să îi sugereze acestuia
modificări, ajustări, ameliorări ale unor
deprinderi, atitudini, prejudecăţi, conduite.
 DE EVITAT!!!
• A utiliza, în activităţile desfăşurate cu copiii
pe domenii experienţiale (Limbă şi
comunicare, Ştiinţe, Om şi societate), numai
fişe/caiete de lucru;
• A încărca mediului educaţional al grupei cu
materiale care nu sunt în acord cu tema
studiată sau cu momentul parcurs din anul
şcolar;
• A lăsa grija opţionalului pe umerii
profesorului care îl desfăşoară, fără a acorda
atenţie faptului că această activitate
presupune munca în echipă;
 DE EVITAT!!!
• A nu implica preşcolarii în amenajarea
mediului educaţional şi în procesul de
evaluare al activităţilor/proiectelor;
• A utiliza în exces mijloacele audio-vizuale
(televizor, casetofon, computer etc.) pe
durata unei zile de activitate cu copiii;
• Eliminarea, în mod deliberat, a activităţilor în
aer liber prevăzute de Metodologia de
aplicare a planului de învăţământ pentru
copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani;
 DE RETINUT!!!
• trebuie să se înţeleagă foarte clar faptul că nu forţăm
copiii să scrie toate literele alfabetului; nu îi forţăm
pe copii să înveţe să scrie litere, dacă ei nu sunt
pregătiţi să o facă; nu utilizăm caiete tip I pentru a-i
deprinde să scrie litere ca la şcoală etc. Obiectivul
nostru şi sarcina noastră este de a-i ajuta să
înţeleagă că există o diferenţă între text scris şi
imagine; că sunt o mulţime de semne în mediul
nostru apropiat care ne transmit diferite mesaje; că
literele şi cifrele înseamnă mesaj scris şi fac şi ele
parte din categoria semnelor cu semnificaţie şi, abia
în ultimul rând, că şi ei pot să le înţeleagă şi să le
scrie (când e pregătit fiecare, în ritmul lui etc.).