TEMA 3

Consumul de droguri în școli.

Împortanța cunoașterii de către elevi a
efectelor consumului de droguri.
 3.1.Adolescentii si drogurile: cauze si efecte

Consumul de droguri reprezintă una din provocările cu care se confruntă

umanitatea, efectele directe sau indirecte ale acestuia relevându-l ca pe un
fenomen îngrijorător.
Motive care duc la consumul de droguri sunt multiple:
 Adolescența este vârsta de transformare fizică și mentală cu multe
provocări sociale mici și mari, cărora adolescentul trebuie să le facă față
atunci când păsește în afara granițelor securității casei părintești.
 Presiunea de grup, dorința de a deveni adult, intenția de a privi mai
încrezători, reducerea presiunii de zi cu zi, imitarea mass-mediei și a
filmelor, etc., sunt unele dintre cele mai importante motive pentru care un
copil novice recurge la consumul de droguri, alcool, tigări, marijuana, LSD,
heroina, fără a cunoaște de fapt, consecințele acestui act în viitor.
 Medicamentele sunt cele mai disponibile în casele noastre, prescrise de
medic pentru eradicarea unor indispoziții. Acestea conțin, de asemenea,
sedative. Folosirea lor țn alte scopuri este foarte periculoasă și poate duce
la probleme grave de sănătate, probleme emoționale pentru utilizator și
familia lui / ei.
  curiozitatea
Nu înseamnă că devenii dependent doar pentru că ai încercat, dar nu
continua - utilizarea sistematică duce la dependență, iar în cazul drogurilor
puternice, prima doză poate fi fatală (heroina, cocaina, LSD, Extasy,
amfetamine, fenciclidina). Se ivește posibilitatea și tinerii pur și simplu
încearcă.
 teribilismul
Consumul de droguri poate fi văzut ca excitant și provocări. Unii sunt tentați
să înfrunte riscurile implicate, departe de a fi împiedicați de vorbe precum
"pericol". Poti să ieși în evidență și în mod pozitiv, fară să consumi droguri!
Caută alternative!
 presiunea grupului
Este important să știi să spui "NU" - asta dovedește că ai o personalitate
puternică. Încearcă să fii tu însuți, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie.
probleme (în familie, scoala, cu prietenii)
 Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divorțul
părinților, abuz sau neglijență din partea părinților sau a școlii). Trebuie
înteles că folosirea drogurilor rezolvă doar aparent și temporar problema, ea
continuând sa existe si sa se agraveze.
 neînțegrarea în colectivitate și societate. Din spirit de frondă (răzvrătire).
Consumul de droguri poate fi un răspuns la singuratate, la probleme privind
integrarea în colectivitate sau disprețul față de sine.
Lucrați în grupuri mici
 Cum te poţi feri de pericolul “morţii albe”?

 Ce îi putem învăța pe elevi despre

consumul de droguri?
 FACTORI DE RISC ŞI FACTORI DE PROTECŢIE
A. Factori de risc sociali/contextuali:
 Disponibilitatea drogurilor. Disponibilitatea şi accesibilitatea crescută a
drogurilor (numărul şi accesibilitatea punctelor de vânzare, eficienţa
mecanismelor de promovare şi distribuţie , preţul ,etc.) atât pentru drogurile
legale cât şi pentru cele ilegale contribuie la creşterea riscului de utilizare a
acestor substanţe.
 Cadrul legislativ şi norme permisive faţă de consumul de droguri
Când, de exemplu, legile, taxele şi practicile comunităţii sunt
favorabile/permisive faţă de consumul de droguri şi infracţionalitate, sau
când nu sunt bine definite, copii şi tinerii se află într-o situaţie cu risc
crescut privind iniţierea consumului de droguri.
Vizionarea unor materiale media de către copii şi tineri influenţează
comportamentul acestora pe mai multe căi. În primul rând, copii pot învăţa
dintr-un material media că un comportament violent este o strategie de
rezolvare (violentă) a problemelor. În al doilea rând, prezentarea
comportamentelor violente şi antisociale în media pare să modifice în sens
negativ atitudinea şi reacţia copiilor şi tinerilor faţă de aceste tip de
comportamente. Devin astfel mult mai permisivi, toleranţi şi dezvoltă o
atitudine de acceptare a acestor comportamente.
 Tranziţie şi mobilitate. Trecerea copiilor dintr-un ciclu de învăţământ în
altul, generează pentru unii dintre ei probleme de adaptare şi se asociază cu
o creşterea a prevalenţei consumului de droguri, a eşecului şcolar,
abandonului şcolar şi a comportamentelor antisociale.
 Comunităţi dezorganizate, relaţii sociale limitate în cadrul comunităţii.
Când o populaţie este confruntată cu schimbări de mediu/ culturale bruşte,
se produce o sensibilă deteriorare a abilităţilor familiei pentru a transmite
valori pro-sociale copiilor şi adolescenţilor. Aceasta deteriorare a rolului
pozitiv al contextului social apropiat (familie, cartier, reţele sociale de
sprijin) pot conduce la probleme legate de abuzul de alcool şi droguri.
 Mediul infracţional. Persoanele şi grupurile convieţuiesc şi se dezvoltă în
contexte sociale definite prin valori şi structuri (formale şi informale) ale
societăţii. În cadrul comunităţilor care promovează valori antisociale şi au
norme culturale modificate privind comportamentele şi aspectele economice
relaţionate cu drogurile s-a demonstrat asocierea pozitivă cu creşterea
prevalenţei consumului diferitelor substanţe psihoactive, inclusiv a
drogurilor legale.
B. Factori de risc familiali:
 Probleme de comportament în familie. Stilul educativ familial de tip
permisiv şi atitudinile permisive ale părinţilor cu privire la consumul de
droguri de către copii, influenţează în mod direct iniţierea şi menţinerea
ulterioară a consumului de droguri.
 Probleme de management familial. Absenţa părinţilor sau a unor tutori
capabili să ofere suport emoţional pozitiv copiilor, absenţa unor legături
afective puternice în mediul familial pot fi relaţionate cu dezvoltarea
unor comportamente de uz şi abuz de droguri.
 Comportamente infracţionale în familie. Studiile ştiinţifice relevă faptul
ca prin rolul modelator pe care îl are, familia poate contribui la
dezvoltarea unor atitudini permisive faţă de infracţionalitate în general,
ceea ce iniţiază dezvoltarea unor comportamente de uz şi abuz de alcool
şi droguri ilegale.
 Probleme de abuz (emoţional, fizic, sexual) în familie. Stilul educativ
agresiv, abuziv, conduce în timp la conflicte intrafamiliale, cu lipsa unor
repere şi valori familiale, contribuind la apariţia comportamentelor
dezadaptative cu risc de debut al consumului de substanţe psihoactive.
 Consum de droguri în familie. Părinţii consumatori de droguri creează
modelele parentale de consum dezvoltând astfel modele comportamentale
de consum de droguri.
C. Factori de risc individuali:
 Comportamente antisociale timpurii şi persistente. Şcoala este unul dintre
principalii factori de socializare, în mediul şcolar poate fi iniţiat contactul cu
egalii cu probleme de comportament. S-a demonstrat faptul că există o
relaţie directă între debutul timpuriu al comportamentelor antisociale şi
consumul ulterior de droguri (în special alcool, tutun).
 Eşecul şcolar. Randamentul şcolar scăzut a fost identificat ca factor de risc
privind frecvenţa şi intensităţii consumului de droguri. Pe de altă parte nu
există nicio evidenţă că un randament şcolar scăzut ar fi un factor predictiv
pentru abuzul de droguri.
 Lipsa implicării şcolare. Diverse studii indică o relaţie inversă între abuzul
de droguri şi integrarea şcolară şi/sau existenţa expectativei de continuare a
studiilor secundare.
 Absenteism şcolar. În cazul în care grupul de egali frecventat promovează
comportamentele antisociale (consum de droguri), absenteismul şcolar poate
fi un indicator de petrecere a timpului liber cu grupul respectiv şi un factor
de risc în iniţierea consumului de droguri.
 In cazul adolescenților, semnele timpurii ale consumului de droguri ar trebui
să fie detectate de catre părinti prin o urmarire atentă a obiceiurilor zinice, a
companiei copiilor lor, pentru a evita sau depista abuzul, dacă acesta există.
Nu vă lăsați impresionați, deoarece dependenții de droguri își pierd
capacitatea de a diferenția binele de ăau, așadar, ar trebui să fie strict tratat
sub supraveghere medicală, fără nicio întârziere, deăi are nevoie de sprijin
moral și emoțional din partea celor dragi.
 Atât cauzele cât și efectele cosumului de droguri la adolescenți sunt
dăunătoare bunei funcționari în cadrul societății cât și a sănătății sale
mentale.
 Abuzul de droguri pe o perioada lungă de timp provoacă afecțiuni
pulmonare și cardiace, accidente vasculare cerebrale, diferite tipuri de
cancer, afecțiuni ale gâtului, laringelui, pancreasului, stomacului,
rinichilor, ale colului uterin, și nu in ultimul rând, leziuni ale creierului.
Exerciţiu - Motivele pentru care tinerii consumă droguri
Exploraţi împreună cu participanţii motivele cunoscute de aceştia. Discuţiile în
grupuri mici vor genera mai multe răspunsuri. Acest exerciţiu ajută la
cunoaşterea a ceea ce se ştie, în general, despre tineri şi consumul de substanţe
în comunitatea dumneavoastră (şcoală, cartier).
 În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc
droguri. Acest lucru nu se întâmplă doar în societăţile moderne. Consumul licit al unor
droguri se face în domeniul medical atunci când se folosesc ca remedii contra durerii
(opiul, morfina şi heroina, de exemplu) sau la ameliorarea unor stări în diverse
afecţiuni, precum şi în acţiunile de dezintoxicare a consumatorilor de droguri. Iată,
numai cu titlu de exemplu, fără a intra în detalii, că drogurile pot fi folosite:
anestezic ce amortizează senzaţii şi sentimente (narcoticele22, alcoolul);
pentru alungarea insomniei şi neliniştii, în calitate de „somnifere" sau
„calmante", precum şi în cazul persoanelor care nu pot supravieţui, datorită
faptului că sunt prea neliniştite, agitate şi speriate tot timpul; (barbituricele);
pentru ameliorarea anxietăţii şi în tratarea epilepsiei benzodiazepinele);
împotriva intoxicaţiilor şi pentru a contracara efectele heroinei (metadona);
în tratamentul pacienţilor pe moarte, pacienţilor cu boli mintale, drogaţilor şi
alcoolicilor (halucinogenele);
pentru a vindeca tusea, şi a induce o stare de indiferenţă psihologică (opiumul
şi celelalte derivate);
 pentru a produce anestezia în chirurgia nasului, gâtului, pentru construcţia
vaselor de sânge şi pentru a reduce sângerarea în timpul operaţiei (cocaina);
ca antitusiv, analgezic şi antidiareic (codeina).
 Abuzul de droguri duce la grave probleme sociale cu prietenii și
membrii familiei, iar cei apropiati sau cei dragi își pierd încrederea în
individ și încep să-i evite compania. Prin urmare, statutul social al
individului are de suferit ca urmare a abuzului de droguri.Adolescenții care
beau sau care se droghează sunt mult mai succeptibili de a face sex la o
vârstă foarte tânără, cu mai mulți parteneri, comparativ cu omologii lor.
 Abuzul de droguri în adolescență duce la formarea unei viitoare
societăți cu handicap, lipsită de moralitate, cu un IQ scăzut, cu factori
crescuți de criminalitate (cum ar fi violuri, furturi, etc.) și scăderea în
productivitate a membrilor ei datorată handicapului abuzului de droguri.
 Semnele timpurii ale consumului de droguri ar trebui să fie detectate de
către părinți prin o urmărire atentă a obiceiurilor zilnice, a companiei
copiilor lor, pentru a evita sau depista abuzul, dacă acesta există. Nu vă lăsați
impresionați, deoarece dependenții de droguri își pierd capacitatea de a
diferenția binele de rău, asadar, ar trebui să fie strict tratat sub supraveghere
medicală, fără nicio întârziere, deși are nevoie de sprijin moral și emoțional
din partea celor dragi.
 Semnele precoce ale consumul de droguri sunt numeroase:
 Fluctuații ale stării emoționale
 Ascunde problemele
 Spune minciuni
 Fură sau înșeală
 Declin în notele școlare
 Deprecierea stării sănătății
 Neglijența în îngrijirea personală
Important de știut este care este impactul psihosocial al consumului de
droguri .
 Consumul drogurilor începe cu efecte psihice „înălţătoare" (înalta percepţie
a sunetelor şi culorilor, starea de beatitudine şi chiar tranșă) şi sfârşeşte cu
efecte fizice, psihice şi sociale dezastruoase. Drogul te scoate dintr-o stare
de normalitate, sau de tulburare, te introduce în lumea falsei bucurii, după
care te aruncă cu brutalitate în chinuri cumplite, afectând atât sufletul, cât şi
trupul.

 Complicaţii ale consumului de droguri
Complicaţii infecţioase şi complicaţii psihiatrice :
a. Complicaţiile infecţioase vizează:
Complicaţii legate de modul de viaţă al toxicomanului: boli cu transmitere
sexuală, legate de promiscuitate şi prostituţie;
 infecţii ale pielii: furuncule, abcese cutanate, celulite, limfagite, flebite,
tromboflebite septice, piomiozite, necroze, gangrene şi embolii gazoase;
metastaze septice cu puncte de plecare cutanat: osoase, cardiace, pulmonare,
cerebrale, generale (septicemie);
infecţii cerebrale, care pot evolua către abces cerebral; Contaminări pe cale
venoasă directă: hepatite virale B, C, D;
infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV).
b. Complicaţii psihiatrice ale consumului de droguri.
Stările depresive Acestea au câteva trăsături particulare, cum ar fi o mai
mare frecvenţă a iritabilităţii şi a comportamentelor agresive, violente, generate
de o intoleranţă la frustrări. Sindroamele confuzionale se caracterizează prin:
dezorientare temporo-spaţială;
Acestea pot fi cauza sau consecinţa conduitei adictive (farmacopsihoze). Ele
sunt declanşate fie de consumul de stupefiante (halucinogene, cocaina,
amfetamine sau cannabis sativa), fie apar post-sevraj sau în cursul tratamentului
de substituţie.
Există tratamente pentru renuntarea la droguri
Serviciile de consiliere psihologică anti-dependentă ajută tinerii să renunțe la
aceste obiceiuri și îi ghidează spre o viață normală. De asemenea, foarte utile
sunt serviciile oferite de A.N.A.:
 ore de prevenire a consumului de droguri în instituțiile de învățământ;
 cursuri de formare acreditate cu profesorii; prin Centrul Național de
Formare și Cercetare în Adicții;
asigurarea asistenței medicale a consumatorilor de droguri (inclusiv alcool și
tutun);
consilierea și informarea cetățenilor cu privire la problematica drogurilor;
evaluarea consumatorilor de droguri
Concluzii
Abuzul de droguri este o amenintare și trebuie să fie verificat imediat atât la
nivel micro cât și macro. În timp ce responsabilitatea noastră morală și socială
ca părinți este aceea de a cultiva obiceiurile bune în copiii nostri, de a-i face
cetățeni responsabili și capabili ai societății, la nivel central trebuie
implementate programe de educare și oprire a vânzării ilegale de droguri la
adolescenți și tineri.
Mirajul si tragedia drogurilor: de la
placere la durere
Extaz,dependenţă,comă...Moarte sau Vindecare? Îi vezi pe stradă,în
locuri obscure,în gară,la metrou...Îi recunoşti uşor:au feţele
palide,cadaverice,răvăşite;ochii roşii,închişi pe jumătate,cearcăne
adânci şi o expresie visătoare,pierdută. Sunt rupţi de realitate şi nu vor
ajunge cu picioarele pe pământ decât peste câteva ore,cu puţin noroc.
Şi atunci vor vrea să cunoască din nou extazul. O nouă doză,un alt vis
frumos.Şi apoi coşmarul depresiei. O altă doză. Din nou extaz. Devin
dependenţi de vise frumoase şi sfârşesc la spital,în comă. Dacă nu la
morgă.
De ce? Din cauza curiozităţii,a anturajului sau doar a ignoranţei. Sunt
puţine şanse să mai aibă o viaţă normală,chiar dacă renunţă la droguri.
Doctorii spun că ai nevoie de cel puţin doi ani ca să te vindeci complet.
Dar asta numai dacă vrei şi ai voinţă. Nimeni nu se poate vindeca în
locul tău.
 Ce trebuie să ştiim despre droguri?
 Persoana care consumă ilicit droguri este supusă uneia dintre următoarele
măsuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere medicală.
 Drogurile afectează regularitatea ciclului menstrual şi cantitatea de sânge
scursă.
 Dacă o femeie însărcinată se droghează în timpul sarcinii,substanţele pe
bază de opiu trec din sângele mamei în cel al fetusului. Se poate vorbi de o
"dependenţă naturală"de droguri,care se instalează o dată cu naşterea
copilului.
 La ora actuală unul din 10 copii riscă să moară sau prezintă grave
malformaţii pentru că mama sa a consumat droguri în perioada sarcinii.
După unele statistici, în 1989 în SUA au fost născuţi cel puţin 378.000 de
copii dependenţi de cocaină.
 Drogurile te pot face să scapi de inhibiţii. Astfel apare riscul de a face ceva
ce poţi regreta mai târziu: sex neprotejat, jafuri şi chiar crime
 Seringile nesterilizate sunt răspunzatoare pentru complicaţiile
infecţioase,care pot duce uneori la septicemie,hepatită virală sau SIDA.
 Este dificil pentru un toxicoman să cunoască exact procentul de puritate al
prafului alb pe care şi l-a procurat.Astfel se pot explica unele accidente de
supradoză.
 La ora actuală marijuana este fumată peste tot în lume.
 Un specialist francez consideră că un litru de LSD ar fi suficient pentru a
crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de mărimea
Parisului.
 Drogurile în legislația română.
Codul Penal al României
 Art.312-Traficul de stupefiante
 Producerea, deținerea sau orice operaîțune privind circulația produselor ori substanțelor stupefiante sau
toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțin astfel de substante ori experimentarea
produselor sau substantelor toxice, toate acestea fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și
interzicerea unor drepturi.
 Dacă fapta prevazută în alin. 1 a fost săvârșită organizat, pedeapsa este detențiunea pe viață sau
închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
 Prescrierea de către medic, fără a fi necesar, a produselor sau substanțelor stupefiante, se pedepseste cu
închisoare de la 1 la 5 ani, iar organizarea sau îngăduirea consumului de asemenea produse ori substanțe
în locuri anumite se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
 Tentativa se pedepseste
 Legea nr. 7/1969, modificata prin Decretul nr. 8/1983 - privind regimul produselor și substantelor
stupefiante:
 Art. 1 In Romania sunt interzise producerea, deținerea sau orice operații privind circulația produselor ori
substanțelor stupefiante, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțin substante stupefiante,
prescrierea de către medic, fără a fi necesar, a produselor sau substanțelor stupefiante, precum și
organizarea sau îngăduirea consumului acestora în anumite locuri.
 De asemenea, sunt interzise experimentarea produselor sau a substanțelor stupefiante, administrarea
acestora sub orice formă unei alte persoane fără indicație medicală, precum șț detinerea în scop de
prelucrare a plantelor care conțin stupefiante.
 Art. 3 Activitățile prevazute în art. 1 sunt permise prin derogare de la prevederile acestui articol numai în
scop umanitar sau veterinar, știintific și industrial, pe baza autorizației eliberate de Ministerul Sănătății.
 Art. 17 Nerespectarea prevederilor art. 1, alin. 2 si 3, se pedepsește potrivit dispozițiilor art. 312 Cod
Penal.
 Prevederile în acest domeniu se găsesc și în Legea nr. 3/1973, privind asigurarea sănătății populației,
precum și în Codul Vamal, care incriminează contrabanda cu produse toxice ori stupefiante.
Joc de rol
 Un grup de părinţi pune în scenă un scenariu în care un adolescent
se pregăteşte să meargă la o petrecere, iar parinţii care sunt acasă
sunt foarte nelinştiţi, întrucât cunosc foarte bine anturajul copilului din
acea seară. Ei încearcă să îi dea câteva ultime sfaturi și să impună
niște reguli și asta pentru că își aduc aminte de ultima petrecere când
copilul lor a întârziat 2 ore. Atunci, un grup de prieteni i-a propus să
se distreze mai mult și să guste o ,,băutură” ciudată. Acum, copilul și-a
propus ca totul să fie OK, adică fără alcool, tutun şi alte „lucruri” pe
care ştia că părinţii lui nu le agreează.

 Solicitaţi două persoane voluntare care să reprezinte (tată/mamă şi

fiu/fiică). Solicitaţi celui care interpretează rolul copilului să
reacţioneze aşa cum crede că ar reacţiona propriul copil.
 Solicitaţi celorlalte persoane din grup să aducă critici constructive.
Acordaţi atenţie tonului vocii (neutru), justificării regulii, posibilităţii de
negociere şi informării asupra sancţiunii în caz de nerespectare etc.
 Discuţii
 Reflectaţi:
Cum credeţi că se simt acei părinţi în situaţia dată? • ce trebuie să
facă nişte părinţi în această situaţie? • ce sfaturi le-aţi da acestor
părinţi?
 MOTIVE PENTRU CARE
TINERII SE DROGHEAZĂ
Curiozitate
Teribilism
Asemănarea cu prietenii
Protestul
Presiunea grupului
Pentru a face faţă suferinţelor fizice sau insecurităţii
afective
Din plăcere
Pentru că este la modă
Evadarea din realitate
Conflicte familiale
Plictiseală, lipsă de activitate
Depresie sau insucces
Singurătate