Ştefan cel Mare

(1457-1504)

Familia
Se naşte (cel mai probabil) în 1433
la Borzesti.

 Biserica din Borzeşti, ctitorită de voievod

 Părinţii
 Era fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui
Alexandru cel Bun, din familia domnească a
Muşatinilor (sau Muşateştilor), întemeiată de
Margareta-Muşata, mama lui Petru I (1374-
1392). Muşatinii moldoveni erau înrudiţi cu
neamul valah al Basarabilor, care a dat Munteniei
mai mulţi domni celebri: Mircea cel Bătrîn, Vlad
Dracul, Vlad Ţepeş.
 Mama voievodului este doamna Oltea.
 Căsătoriile
 Ştefan cel Mare a avut trei căsătorii : cu
Evdochia de Kiev, cu Maria de
Mangop şi cu Maria Voichiţa, fiica lui
Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti,
fratele lui Vlad Ţepeş.Toate erau de rang
princiar, descendente din mari familii
domnitoare, între care cea de-a doua,
Maria de Mangop, chiar urmaşa familiei
imperiale bizantine a Asan-Paleologilor.
 Fii şi fiice
 Prima soţie, Evdochia (cu care s-a
căsătorit la 5 iulie 1463) i-a născut doi
feciori, Alexandru şi Petru, şi o fiică,
Elena, fiul cel mai mare, Alexandru, fiind
favoritul domnitorului.
 A doua soţie, Maria de Mangop, cu care
s-a căsătorit în 1472 i-a născut doi băieţi:
Ilie şi Bogdan.
 Maria-Voichiţa l-a născut pe
Bogdan, ajuns domn al Moldovei
după moartea lui Ştefan cel Mare
- s-a aflat pe tronul ţării din 1504
pînă în 1517. Bogdan a avut două
surori: Ana, moartă de timpuriu,
şi Maria, căsătorită cu un prinţ
polon.
Maria Vochiţa
Fiu natural al lui
Ştefan a fost şi
Petru, copilul
Mariei Rareş din
Hîrlău.
Petru Rareş a
domnit în două
rînduri: 1527-
1538 şi 1541-
1546
 Marelui domnitor
creştin i se
atribuie ctitorirea
a 44 de lăcaşuri
sfinte, cu
certitudine însă,
este legată de
numele lui
Ştefan, apariţia
pe harta Moldovei
a 32 de biserici şi
mănăstiri.
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Voroneţ
Mănăstirea Neamţ
 Biserica
Sfânta
Cruce de la
Pătrăuţi
 La 2 iulie  Când a fost să moara
Ştefan
1504, în a patra Multă jale a fost în ţară
oră a zilei după Şi la patul său de moarte
47 de ani şi 3 Toţi boierii s-adunară.
 Plânge dealu, plânge
luni de domnie valea,
Ştefan cel Mare Plâng pâdurile bătrâne,
şi Sfânt avea să Şi poporul în hohot
plânge,
se stingă din "Cui ne laşi pe noi,
viaţă. Stăpâne?"
Mormântul lui Ştefan cel Mare de la
mănăstirea Putna
 Biserica
Ortodoxă
Română îl
canonizează pe
Ştefan cel Mare
pe 15 iulie 1992,
declarând ziua
de 2 iulie ziua
Sfântului Ştefan.