SGBD RELATIONALE

PARTEA I
Prof.univ.dr. Adela BÂRA
Notiuni fundamentale:

SGBDR este un sistem software complet care implementeză

modelul de date relaţional şi cel puţin un limbaj relaţional.
 Notiuni fundamentale:

Paralelă între conceptele utilizate în organizarea datelor

FIŞIERE TEORIA BD TEORIA SGBDR

RELAŢIONALĂ
Fişier Colecţie de date Relaţie Tabela
Înregistrare Familie de Tuplu Linie
caracteristici
Câmp Caracteristică Atribut Coloană
Valoare Domeniu de valori Domeniu Domeniu
Limbaje utilizate:

Utilizatorii sistemelor de gestiune a bazelor de date

relaționale au la dispoziție o serie de comenzi cu ajutorul
cărora ei pot defini și manipula datele din baza de date.
Aceste comenzi pot fi grupate în:
 comenzi pentru definirea datelor, care fac parte din limbajul

de definire a datelor (LDD);

 comenzi pentru manipularea datelor, care fac parte din

limbajul de manipulare a datelor (LMD).

Limbaje utilizate:

Limbajele relaţionale de definire a datelor:

 (1) Facilităţi de descriere a datelor la nivel conceptual – baza
de date, tabele de bază, restricții de integritate;
 (2) Facilităţi de descriere a datelor la nivel logic – tabele

virtuale, gestiunea utilizatorilor;

(3) Facilităţi de descriere a datelor la nivel fizic – indecși,

structuri de stocare, gruparea fizică a datelor (clusterizare);

Limbaje utilizate:

Limbajele relaţionale de manipulare a datelor:

 (1) Caracteristici generale referitoare la categoriile de
utilizatori ai limbajului, modul de tratare a datelor, grupul
de operatori relaţionali implementaţi etc.;
 (2) Caracteristici funcţionale care vizează în primul rând
facilităţile de interogare şi actualizare a datelor oferite de
limbaj, dar şi facilităţile de calcul aritmetic, atribuire etc.;
 (3) Caracteristici calitative, precum: puterea selectivă a

limbajului, eficacitatea utilizării, uşurinţa cu care poate fi

învăţat şi utilizat etc.
Arhitectura SGBDR:
SGBDR

Instrumente

Nucleu

Interfețe
Baza de date
relațională
Cerințe SGBDR - Regulile lui E.F.CODD

 R0. Gestiunea datelor la nivel de relaţie: limbajele utilizate trebuie să

opereze cu relaţii (unitatea de informaţie).

 R1. Reprezentarea logică a datelor: toate informaţiile din BD trebuie

stocate şi prelucrate ca tabele (inclusiv dicționarul bazei de date).

 R2. Garantarea accesului la date: LMD trebuie să permită accesul la

fiecare valoare atomică din BD (tabelă, coloană, cheie).

 R3. Valoarea NULL: trebuie să se permită declararea şi prelucrarea

valorii NULL ca date lipsă sau inaplicabile.

 R4. Metadatele: informaţiile despre descrierea BD se stochează în

dicţionar şi tratează ca tabele.
Regulile lui CODD

 R5. Limbajele utilizate: SGBD trebuie să permită utilizarea mai multor

limbaje, dintre care cel puţin unul să permită definirea tabelelor (de bază
şi virtuale), definirea restricţiilor de integritate, manipularea datelor,
autorizarea accesului, tratarea tranzacţiilor.

 R6. Actualizarea tabelelor virtuale: trebuie să se permită ca tabelele

virtuale să fie şi efectiv actualizabile, nu numai teoretic actualizabile.

 R7. Actualizările în baza de date: manipularea unei tabele trebuie să se

facă prin operaţii de regăsire dar şi de actulizare.

 R8. Independenţa fizică a datelor: schimbarea stucturii fizice a datelor

(modul de organizare şi modul de acces) nu afectează programele.
Regulile lui CODD

 R9. Independenţa logică a datelor: schimbarea structurii de date (logice)

a tabelelor nu afectează programele.

 R10. Restricţiile de integritate: acestea, trebuie să fie definite prin LDD şi

stocate în dicţionarul BD.

 R11. Distribuirea geografică a datelor: LMD trebuie să permită ca

programele de aplicaţie să fie aceleaşi atât pentru date distribuite cât şi
petru date centralizate.

 R12. Prelucrarea datelor la nivel de bază: dacă SGBD posedă un limbaj

de nivel scăzut (prelucrarea datelor se face la nivel de înregistrare),
acesta nu trebuie utilizat pentru a evita restricţiile de integritate.
Regulile lui CODD
Regulile lui Codd pot fi grupate în cinci categorii:

R0 R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12

1.Reguli de bază da da
(fundamentale)

2.Reguli da da
structurale
3.Reguli privind da da
integritatea
datelor
4.Reguli privind da da da da
manipularea
datelor
5.Reguli privind da da da
independenţa
datelor
Tipuri de SGBDR

 cu interfaţă relaţională - toate datele se reprezintă în tabele, există

operatorii de selecţie, proiecţie şi joncţiune doar pentru interogare;

 pseudorelaţional - toate datele se reprezintă în tabele, există operatorii

de selecţie, proiecţie şi joncţiune fără limitări;

 minimal relaţional - este pseudorelaţional şi în plus, operaţiile cu tabele

nu fac apel la pointeri observabili de utilizatori;

 complet relaţional - este minimal relaţional şi în plus, există operatorii de

reuniune, intersecţie şi diferenţă, precum şi restricţiile de integritate
privind unicitatea cheii şi restricţia referenţială.
Avantajele şi limitele sistemelor
relaţionale
Avantaje

 Simplitatea conceptelor şi a schemei;

 Un grad mare de independenţă a datelor faţă de programe;

 Limbajele relaţionale declarative au o mare putere de regăsire;

 Optimizarea accesului la date, precum şi a alocării datelor;

 Manipularea de ansambluri de date prin operatorii din calculul sau

algebra relaţională, cu implicaţii importante pentru regăsirea datelor.
Avantajele şi limitele sistemelor
relaţionale
Dezavantaje

 Pierderea unor informaţii semantice utile prin normalizare;

 Operaţiile relaţionale, chiar optimizate, sunt costisitoare din punct de

vedere al resurselor de calcul;

 LMD relaţionale sunt prea limitate, ceea ce generează disfuncţionalităţi;

 Mecanismele de optimizare privesc doar LMD relaţional, deci ceea ce

este scris în limbaj procedural trebuie optimizat de către programator.