Neuronul

Neuronul–„Totul
–„Totuldespre...”
despre...”

• structura neuronului
• sinapsa
• proprietatile neuronului – clasificarea nervilor
• proprietatile tesutului nervos
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI

soma (corpul) neuronala, este formata din

citoplasma bogata in reticul endoplasmatic
neted (REN) si rugos (RER)

ciorchinele de poliribozomi sunt fie atasati

de RER fie liberi in citoplasma, fiind
descrisi sub forma de corpusculi NISSL,
corpusculi cromatinici sau granule

acesti corpusculi sunt bine reprezentati in

neuronii intens activi (ex.n.motori ai
coarnelor anterioare), unde apar sub forma
de manunchiuri de RER

nucleul este deobicei mare, rotund si destul

de palid - eucromatic
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI
 in nucleu gasim unul sau mai multi nucleoli

 citoplasma contine si un numar mare de

mitocondrii si lizozomi,

 mai gasim manunchiuri numeroase de

citomembrane organizate in complexul
Golgi

 organizați in manunchiuri abundente de

“neurofilamente” vizibile la micros-copia
optica, gasim in numar mare microtubuli si
microfilamente

 acestia se intind in- si prin prelungirile

neuronale, dar in proportii diferite in functie
de tipul de neuron si de tipul de prelungire
neuronala
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI
dendritele sunt mai bogate in microtubuli
decat axonul, care contine aproape in
exclusivitate microfilamente

ambele tipuri de formatiuni filamentare sunt

continui de la nivelul corpului celular pana la
periferie,

manunchiurile de microfilamente si de
microtubuli se ramifica la capetele
prelungirilor neuronale

formatiunile filamentoase individuale nu se

ramifica

neuronii adulti contin si centrioli,

raspunzatori de generarea si mentinerea
aparatului tubular
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI
 in citoplasma neuronala se mai gasesc si
alte tipuri de incluziuni, reprezentate de
granulele pigmentare:
 substanta neagra este bogata in melanina (legata
probabil de abilitatea acestor neuroni de a
sintetiza catecolamine)
 locus ceruleus este bogat in cupru
 hipocampul este bogat in zinc
 nucleul oculomotor este bogat in fier
 neuronii imbatraniti contin lipofuscina, un
pigment galbui, numit si pigmentul “senilitatii”

 dendritele contin microtubuli, micro-

filamente, mitocondrii si in cantitate mai
redusa ribozomi si REN
 axonii au aceleasi componente, mai putin
ribozomi
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI

 REN din prelungirile neuronale de multe

ori ia forma de septuri transversale
perforate sau de vezicule sferice si tubuli
orientati longitudinal

 mai gasim variate tipuri de vezicule

ingramadite aproape de punctele de
neurotransmisie catre alte celule

 marea majoritate a incluziunilor neuronale

(ARN si ribozomi) este raspunzatoare de
sinteza proteica - sistem tubular, enzime si
hormoni cu rol de neurotransmitatori

 ARN si ribozomii sunt bogat reprezentati

in dendrite si corpul neuronal, fiind absenti
in axon
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI
Se pune intrebarea cum ajung
neurotransmitatorii si alte materiale,
sintetizate la nivelul corpului celular, la
terminatiile axonale ?
 citoplasma neuronala este in continua
miscare
 exista un flux continuu dinspre soma spre
terminatiile axonale, mai intens decat
fluxul orientat in directie inversa
 se descriu : un transport lent si unul relativ
rapid:
 transportul lent poate fi descris ca un flux
gros axoplasmatic care include mitocondrii,
lizozomi si vezicule, avand o viteza de
deplasare de 1-3mm/zi
 STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI
 transportul rapid deplaseaza catre
terminatiile axonale proteine si alte materiale
cu o viteza de 100mm/zi, viteza ce atinge un
maxim de 2800mm/zi in caile neurosecretorii
ale tractului hipotalamhipofizar

s-a mai demostrat ca microtubulii sunt

conturati de siruri intregi de vezicule care
prezinta proiectii laterale, imagini care sustin
ideea transportului catre periferie a acestor
vezicule prin intermediul interactiunii
energetice dintre microtubuli si proiectiile
laterale ale veziculelo
prezenta puntilor transversale dintre
microtubulii adiacenti ar putea reprezenta
suportul unor oscilatii valurite care ar putea fi
raspunzatoare de miscarile de curgere
citoplasmatica
STRUCTURA
STRUCTURANEURONULUI
NEURONULUI

Axonii sunt protejați în grade diferite, prin

intermediul tecii de mielină
•Secretată de celulele Schvann (de tip conjunctiv)
•Este întreruptă la distanțe egale, Nodul Ranvier
•Cu cât axonul este mai bine izolat, startul de
mielină fiind mai gros, cu atât viteza de conducere
a axonului respectiv este mai mare și viceversa
La capătul terminal, axonul se ramifică,
fiecare ramificație prezentând o regiune mai
bombată care poartă numele de buton
terminal
Butonii terminali axonali vor intra în
„relație” cu alți neuroni sau cu membrana
celulară a celulelor țintă prin intermediul
unor formațiuni numite SINAPSE.
 STRUCTURA
STRUCTURASINAPSEI
SINAPSEI
SINAPSA – scurt istoric:
Denumirea de "sinapsă" a fost dată
de Sherrington în 1897, și, inițial, se
referea la locul de contact dintre doi
neuroni.
Santiago Ramón y Cajal a adus la
începutul secolului argumente pentru
întreruperea sistemului nervos la
nivelul acestor sinapse.
În 1921, a fost dovedită existența
mediatorilor chimici de către Otto
Loewi.
Anul 1954 a fost marcant pentru
istoria sinapsei, deoarece
George Emil Palade, românul care a
luat și premiul Nobel, a studiat
ultrastructura sinaptică
cu microscopul electronic
SINAPS
SINAPSAA––mecanism
mecanismde
defuncționare
funcționare
Transmiterea informației de la –
neuron A (presinaptic) către
neuron B (postsinaptic).

1. Mitocondrie;
2. Vezicule sinaptice cu mediator chimic
(neurotransmițător);
3. Autoreceptor
4. Sinapsă cu neurotransmițător eliberat în
fanta sinaptică (serotonină);
5. Receptor postsinaptic activat de
neurotransmițător (inducerea unui
potențial post-sinaptic);
6. Canal de calciu;
7. Exocitoza unei vezicule cu mediator;
8. Recaptarea neurotransmițătorului.
SINAPS
SINAPSAA––mecanism
mecanismde
defuncționare
funcționare
Transmiterea informației de la –
neuron A (presinaptic) către
neuron B (postsinaptic).

1. Mitocondrie;
2. Vezicule sinaptice cu mediator chimic
(neurotransmițător);
3. Autoreceptor
4. Sinapsă cu neurotransmițător eliberat în
fanta sinaptică (serotonină);
5. Receptor postsinaptic activat de
neurotransmițător (inducerea unui
potențial post-sinaptic);
6. Canal de calciu;
7. Exocitoza unei vezicule cu mediator;
8. Recaptarea neurotransmițătorului.
SINAPS
SINAPSAA––mecanism
mecanismde
defuncționare
funcționare
Transmiterea informației de la –
neuron A (presinaptic) către
neuron B (postsinaptic).

1. Mitocondrie;
2. Vezicule sinaptice cu mediator chimic
(neurotransmițător);
3. Autoreceptor
4. Sinapsă cu neurotransmițător eliberat în
fanta sinaptică (serotonină);
5. Receptor postsinaptic activat de
neurotransmițător (inducerea unui
potențial post-sinaptic);
6. Canal de calciu;
7. Exocitoza unei vezicule cu mediator;
8. Recaptarea neurotransmițătorului.
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

• Sinapse Chimice
• Sinapse Electrice
• Joncțiunea neuro-musculară (este
un tip special de sinapsă chimică)
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

Sinapsă chimică
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

• Sinapsa Electrică – situată între membranele a două celule excitabile

permit ionilor trecerea directă de la o celulă la alta.
• Sinapsele electrice sunt sinapse mult mai rapide decât cele chimice
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

• Joncțiunea neuro-musculară – Imagine electron-microscopică.

• T este terminația axonală, M este fibra musculară. Săgeata arată pliurile
joncționale ale Laminei bazale
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

Joncțiunea neuro-musculară:
imagini schematice
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

Clasificarea sinapselor după neurotransmițător:

•sinapse colinergice - acetilcolina

•sinapse dopaminergice - dopamină

•sinapse serotoninergice - serotonină

•sinapse adrenergice - noradrenalină (norepinefrina)

•sinapse gabaergice - acidul γ-aminobutiric (GABA)

•sinapse glutamatergice – acidul glutamic

•sinapse glicinergice – glicina

•sinapse peptidergice – peptide

•sinapse histaminergice – histamina

SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

Clasificarea sinapselor după efect:

Sinapse excitatorii:
•sinapse colinergice – acetilcolină
•sinapse serotoninergice –serotonină
•sinapse histaminergice – histamina
•sinapse glutamatergice – acidul glutamic
•sinapse adrenergice – nordrenalină (norepinefrina)

Sinapse inhibitorii:
•sinapse gabaergice – acidul γ-aminobutiric (GABA)
•sinapse dopaminergice – dopamina
•sinapse glicinergice – glicina
•sinapse peptidergice – peptide
•sinapse serotoninergice –serotonină
Clasificarea
Clasificareaneuronilor
neuronilor––după
dupăneurotransmițătorul
neurotransmițătorulsinaptic
sinaptic

• Neuroni Colinergici – mediator acetilcolina (sinapse excitatorii), se

deschid canalele de Na+
• Neuroni GABA-ergici – mediator Acidul gama aminobutiric (GABA).
Efect inhibitor – deschid canalele de Cl- care produc o hiperpolarizare a
interiorului membranei ce împiedică apariția unui potențial de acțiune
• Neuroni Glutaminergici – mediator Glutamatul. Efect excitator. Deschid
canalele de Na+ și Ca+2
• Neuroni Dopaminergici – mediator Dopamina. Răspunde de starea psihică
și de comportament, modulând neurotransmisia atât presinaptică cât și pe
cea postsinaptică. (Pierderea neuronilor dopaminergici la nivelul
Substanței negre este una din cauzele presupuse ale Bolii Parkinson)
• Neuroni Serotoninergici – mediator Serotonina. Dublă acțiune –
inhibitorie și excitatorie. Cantitatea scăzută sau lipsa serotoninei în
neuronii postsinaptici → depresie
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

Clasificarea sinapselor după neurotransmițător:

•sinapse colinergice - acetilcolină

•sinapse adrenergice - noradrenalină (norepinefrina)

 A - dendrita SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse
 B - jonctiune stransa
 C si G - butoni terminali cu rol excitator
 D - buton terminal cu vezicule cu centru dens cu catecolamine
 E - desmozom
 F - sinapsa inhibitorie cu vezicule mici, plate
 G - buton “de trecere”
 H - structuri sinaptice
reciproce intre doua profile
dendritice
 I - sinpasa inhibitorie
 J - sinapsa excitatorie pentru
dendrita
 K - sinapsa inhibitorie
pentru J
 L - terminatie neurosecre-
toare pe un canal vascular
SINAPS
SINAPSAA––tipuri
tipuride
desinapse
sinapse

Clasificarea sinapselor după componenta pre- și postsinaptică:

•axo-dendritice
•axo-somatice
•axo-axonice
•dendro-dendritice

În imagine este o sinapsă chimică tipică pentru SNC.

 SINAPS
SINAPSAA––particularități
particularitățiale
aletrasnmiterii
trasnmiteriisinaptice
sinapticeaainformației
informației

• propagarea impulsului nervos se face într-o singură direcție

• apare o întârziere sinaptică de circa 0,5 ms
• oboseala sinaptică, adică după o stimulare repetitivă a unei sinapse
excitatorii, descărcările scad în frecvență (datorită, probabil, epuizării
momentane a mediatorului chimic +/- a suportului energetic, ATP)
• facilitarea posttetanică, adică dacă se stimulează o sinapsă repetat și
rapid, după care se face o pauză, neuronul va fi mai sensibil pentru o
perioadă de timp
• vulnerabilitatea la hipoxie, adică în lipsa oxigenului nu se mai realizează
transmiterea sinaptică, deoarece fără oxigen nu se pot sintetiza unele
substanțe ca de exemplu ATP-ul
 SINAPS
SINAPSAA––particularități
particularitățiale
aletrasnmiterii
trasnmiteriisinaptice
sinapticeaainformației
informației

• sumarea temporală și spațială, adică o serie de stimuli slabi veniți unul

după altul se pot suma și crea o descărcare; respectiv un număr de stimuli
se pot suma spațial în cazul în care acționează concomitent
• fenomene de convergență și ocluzie, adică facilitarea unei sinapse se poate
realiza dacă acționează mai mulți neuroni pe unul singur; respectiv
fenomenul opus
• fenomenul de postdescărcare, adică după o stimulare, continuă
descărcarea pentru o vreme.!
Proprietățile
Proprietățilețesutului
țesutuluinervos
nervos Excitabilitatea
Excitabilitatea
1. Excitabilitatea - este capacitatea unui tesut de a
raspunde la un stimul.
• Reobaza - este intesitatea minima de curent care poate declansa un raspuns.
Prin reobaza se stabileste pragul excitabilitatii sau intensitatea curentului
“liminar” sau “prag”.
• Timpul util - este timpul minim necesar pentru ca un curent de intensitatea
reobazei sa provoace un raspuns. Timpul util prezinta variatii mari (2-20 ms)
la modificari mici de curent.
• Cronaxia - este timpul minim necesar pentru ca un curent dublu fata de
reobaza sa produca un raspuns din partea tesutului, respectiv al nervului.
Valoarea cronaxiei este de 10-30x mai mica decat a timpului util, osciland
intre 0,1-0,6 ms. (Nervii muschilor “albi”, au o cronaxie si o reobaza mai
mica decat muschii rosii, deci o excitabilitate mai mare decat nervii
muschilor “rosii”)
• Adaptabilitatea - exprima faptul ca pragul de excitabilitate creste daca
intensitatea curentului stimulator se modifica rapid. Intensitatea excitatiei
depinde deci de “bruschetea”cu care actioneaza curentul excitator.
Proprietățile
Proprietățilețesutului
țesutuluinervos
nervos Conductibilitatea
Conductibilitatea

2. Conductibilitatea este proprietatea tesutului nervos de a

transmite un impuls generat intr-un punct, de-a lungul fibrei
nervoase
• Legea conducerii bilaterale - In fibra nervoasa conducerea este bidirectionala
adica, ortodromica - in sensul unui arc reflex, si antidromica - in sens invers
unui arc reflex. In organism, in majoritatea cazurilor influxul nervos respecta
directia ortodromica de propagare a influxului nervos - dendrita, soma, axon,
sinapsa. Transmitere antidromica intalnim doar la nivelul reflexului axonic
vascular.
• Legea integritatii fiziologice a fibrei nervoase

• Legea conducerii izolate - datorita tecii de mielina, influxul nervos nu se

transmite la fibrele invecinate, fapt ce explica posibilitatea realizarii unor
miscari precis controlate.
• Legea conducerii nedecrementiale - impulsul nervos este condus de-a lungul
fibrei nervoase fara nici o pierdere.
Proprietățile
Proprietățilețesutului
țesutuluinervos
nervos Conductibilitatea
Conductibilitatea

2. Conductibilitatea este proprietatea tesutului nervos de

a transmite un impuls generat intr-un punct, de-a lungul
fibrei nervoase
• Legea multiplicarii impulsului nervos la nivelul terminatiilor axonale -
impulsul nervos se distribuie nedecremential tutror terminatiilor axonale.
• Legea “tot sau nimic” - fibrele nervoase raspund maximal la un stimul prag
sau subprag. Odata generat un potential de actiune, in oricare punct al
membranei unei fibre nervoase normale, acesta va fi transmis
nedecremential pe intreaga membrana.

• Pentru a se produce propagarea normala a unui impuls, raportul potential de

actiune / prag de excitatie, numit “factor de siguranta”, trebuie sa fie tot
timpul supraunitar.
• Fibrele nervoase cele mai subtiri au cel mai inalt prag, in timp ce fibrele
nervoase cu diametru mare au un prag redus.
SINAPS
SINAPSAA––Potențialul
Potențialulde
demembrană
membrană

Potențialul de membrană:
-potențial de repaus
-potențial de acțiune
SINAPS
SINAPSAA––Potențialul
Potențialulde
deacțiune
acțiune

Potențialul de membrană:
-potențial de repaus
-potențial de acțiune
SINAPS
SINAPSAA––potențialul
potențialulde
deacțiune
acțiune

Secvența evenimentelor
care duc la apariția și
propagarea unui
potențial de acțiune
(electric) membranar:
a.Membrana celulară în
stare de repaus
b. Depolarizarea
c. Propagarea unui
potențial de acțiune
d. Repolarizarea
e. Acțiunea pompelor
Na+ / K+