Cum a evoluat rolul statului în

economie în abordarea diferitor

doctrine economice
 Mercantelismul:
promovează intervenţia statului în economie

Mercantilismul tinde spre acumularea unui stoc cât mai

mare de metal preţios şi bani, pentru sporirea veniturilor
statului şi ale naţiunii şi, implicit, a puterii acestora.
măsurile de ordin administrativ
Mercantelismul timpuriu: impuse de către stat
Statul dirijeaza si impune interdictia
importului, stimularea export cu scop de
acumulare a metalului pretios.

Mercantilismul dezvoltat o relaxare considerabilă a comerţului exterior

deoarece, activitatea de import nu mai este atât
de restrictivă şi este promovată ideea creşterii
acesteia concomitent cu creşterea, într-o
proporţie mult mai mare a exportului
Imbogatirea prin moneda ( Spania si Portugalia) --- ESEC

Imbogatirea prin industrie ( Franta) – statul promova o dezvoltare

industriala sustinand cu subventii si masuri
protectioniste ---- SUCCES

Imbogatirea prin comert ( Marea Britanie) ---SUCCES

Concluzie: Statul a avut un rol important si

direct in cadrul Mercantelismului, el se
implica activ si controla economia, in unele
cazuri aducand succese si dezvoltare, iar in
altele esecuri.
 CURENTUL DE GÂNDIRE
FIZIOCRAT
contestă intervenția statului în economie, susținând că în
societatea umană există o „ordine naturală” care se impune
prin evidență și este opusă ordinii artificiale creată prin
voința oamenilor
Ordinea naturala- libertate, proprietate si armonia intereselor!
Statul, consideră fiziocraţii, este chemat “să
suprime piedicile create în mod artificial, să
asigure menţinerea proprietăţii şi a libertăţii, să
pedepsească pe cei care se vor atinge de dânsele
şi mai ales, să arate legile ordinei naturale
 Schematic, “Tabloul economic” a lui Francois Quesnay se poate prezenta în felul
următor:
Laissez-faire - “lasati sa faca”

Unitatea de bază a economiei o constituie “ferma

capitalistă”, care-şi desfăşoară activitatea în
condiţiile unei depline libertăţi de acţiune, în
Concluzie: scopul creării produsului net.
Doctrina fiziocrata promova
o politica economica total opusa mercantelismului ,
Statul nu se implica in afacerile producatorilor care se bazau doar pe agricultura
O priveau pe aceasta ca fiind unica metoda de imbogatire, un act divin si creator. Acesta a dus cat la
urmari pozitive precum ar fi dezvoltarea unui domeniu de baza ca agricultura in stat si unele parti
negative precum fanatismul acestei ramuri, lipsa de echilibru intre industrie si agricultura.
 LIBERALISMUL ECONOMIC
CLASIC
Statul se cere a fi creat după regulile dreptului natural şi cerinţele
societăţii naturale. Ordinea naturală se reflectă în plan economic
prin libertatea de acţiune a agenţilor economici, în conformitate
cu principiul armonizării spontane a intereselor particulare cu
interesul general al societăţii, sub deviza: “laissez-faire”.
Adam Smith “Avuţia naţiunilor” denumită şi “biblia
liberalismului clasic”
• Rolul statului în acest caz este cel de „paznic de noapte” care trebuie să se limiteze la trei funcţii
principale:
• a) Apărarea ţării
• b) Administrarea justiţiei
• c) Producerea bunurilor publice şi finanţarea învăţământului primar – cu cât omul este mai instruit,
cu atât mai greu el aderă la ideile fanatice care reprezintă izvorul permanent al tulburărilor sociale.
Concluzie:
In pofida progresului stiindtific, liberalismul
classic a adus cu el si declanşarea crizelor
economice, apariţia şomajului cronic şi a
inflaţiei, creşterea mişcărilor sociale, devine
cu totul inadecvată şi nerealistă încercarea
de susţinere şi dezvoltare pe mai departe a
temelor şi conceptelor vechi cum sunt:
individualismul economic, realizarea
principiului “laissez-faire-ului”, într-o lume
cu diferenţe mari în ceea ce priveşte
distribuţia bogăţiei şi a veniturilor. Ideile
liberalistilor de eliminarea influentei statului
au dus la dezechilibrari si insucces.
 DOCTRINA ECONOMICĂ
MARXISTĂ

Doctrina marxistă susținea nevoia implicării statului în acțiuni care să

compenseze lipsa de resurse a celor defavorizați,
prin redistribuire veniturilor. Spre deosebire de anarhism, marxismul
proclama necesitatea existenței statului, dar cu o transformarea acestuia
din reprezentant al unei minorități, adică a celor privilegiați, în
reprezentant al majorității defavorizate și lipsite de resurse.

Ca urmare Doctrina Marxista a avut un impact uneori tragic si alteori salutar,

se efectueaza careva idei ai lui Marx dar o implicare prea brutala a statului a dus
la revolutiii si instabilitate.
 Doctrina economică neoclasică

Doctrina neoclasica deasemenea promoveaza neinterventia statului accepta

principiului „mâinii invizibile” dar se intalnesc cu careva probleme:

Serviciile publice neputand fi integrate de neoclasici in teoria lor, sunt

lasate in afara modelului fiind apreciate ca exceptii de la reguliile pietei.

S-au propus diverse variante de solutii ;una dintre ele consta in colectarea de
catre stat a amenzilor pentru poluare in conditia ca el sa actioneze in
vederea imbunatatirii calitatii mediului inconjurator.In acest caz, functia
econimica a statului creste ,ceea ce contravine conditiilor de buna
functionare a pietei.

Concluzie: Se revine la interventia statului.

 Keynesismul
Politicile keynesiste aduc triumph, iar statul preia si atributii legate
de protectia sociala, redistribuirea veniturilor si sustinerea activitatii
economice.

Instrumentele economice utilizate de stat sunt:

Diferenţierea impozitelor pe venit

Diferenţierea ratei dobânzii

Îndemnizaţiile pentru şomaj

 Neolebiralismul

Intervenţia limitata ă a statului– nu pentru limitarea libertăţilor

economice (dirijismul), ci pentru apărarea lor, prin crearea unui cadru legislativ
care ar apăra piaţa şi concurenţa.

Ei fac deosebire între concurenţă şi politica „laisser - faire”,

apărând ideea libertăţilor depline ale agenţilor economici şi a pasivităţii totale a
statului, a adus prejudicii economiei de piaţă, ceea ce a dus la
apariţia monopolurilor, crizelor, diferenţierea societăţii.
Statul interzice anumite forme şi metode de activitate economici,
precum şi încurajează apariţia şi dezvoltarea micilor întreprinderi.
 Concluzie:
Rolul statului a fost abordat în teoria economică de toate şcolile şi curentele principale de gândire începând cu şcoala
clasică engleză, cea neoclasică(marginalisă), keynesismul etc. Din cele din urma se observa ca
intervenţia statului în economie este de multe ori necesară şi oportună, sunt necesare aceste intervenţii, dar ramane a mai
fi dezvoltate in cadrul acestor doctrine obiectivele statului, obiective pe care piaţa liberă nu le poate garanta, dar şi care
sunt instrumentele prin care statul trebuie să intervină şi cum ar putea fi ele utilizate în anumite cazuri.

PRO INTERVENTIE!

In anumite domenii, in anumite

structuri si cu anumite politici!