Organizarea și

amenajarea spitalului
de boli infecțioase
O. Rusu, profesor
la unitatea de curs boli infecţioase
cu nursing specific,
grad didactic doi
 REACTUALIZARE
 Ce se numește boală infecțioasă?
 Enumerați factorii procesului infecțios.
 Cum se clasifică bolile infecțioase?
 Ce particularități sunt caracteristice
bolilor infecțioase?
 Care boli se numesc carantinabile?
 Ce se numește infecție nosocomială?
 Planul temei
 Funcţiile spitalului de boli infecţioase
 Amenajarea spitalului şi secţiei de boli
infecţioase
 Documentaţia secţiei de internare
 Etapele tratării sanitare primare a bolnavilor
 Măsurile regimului sanitaro-antiepidemic în
spitalul de boli infecţioase
 ARGUMENT
 Spitalul de boli infecţioase este o instituţie
curativo-antiepidemică, care are ca funcţii:
- stabilirea diagnosticului definitiv
- tratamentul şi acordarea asistenţii
medicale calificate și specializate
bolnavilor cu boli infecţioase.
 Spitalul de boli infecţioase
Bolnavii cu boli infecţioase, conform
indicaţiilor clinice şi epidemiologice sunt
izolaţi pe toată perioada contagioasă în
spitale sau secţii de boli infecţioase, pentru a
fi trataţi şi a primi îngrijiri medicale calificate.
 Spitalele de boli infecţioase pot fi:
 Republicane
 Raionale
 Municipale
 Spitalul de boli infecţioase
 În dependenţă de tipul spitalului, numărul de
paturi pote varia de la 150-300
 În localităţile unde lipsesc spitalele de boli
infecţioase, se organizează secţii de boli
infecţioase cu un număr de 25-75 paturi.
 Spitalele de boli infecţioase pot fi mixte
(pentru diverse boli) şi specializate (pentru o
singură boală infecţioasă), pentru matuiri şi
pentru copii împreună sau separate.
 Spiatlele de boli infecţioase în baza cărora
activează catedre de boli infecţioase se
numesc clinici.
 Spitalul de boli infecţioase
 Sistemul de construcţie a spitalului poate fi
în bloc, pavilionar sau mixt.
 Sistemul pavilionar prevede spitalizarea
bolnavilor ce suferă de aceaişi boală infecţioasă
în încăperi separate. În caz de clădire în bloc, cu
mai multe etaje, repartizarea bolnavilor în secţii
va fi conform formelor nozologice de boală şi
mecanizmului de transmitere a bolii. Secţiile cu
bolnavi cu infecţii respiratorii vor fi situate la
etajele de sus.
 Se recomandă construcţia saloanelor în boxe şi
semiboxe.
 Spitalul de boli infecţioase este alcătuit
din:
 Secţie de internare boxată;
 Secţii curative pentru internarea bolnavilor
cu forme nozologice asemănătoare;
 Secţie de diagnostic boxată pentru
spitalizarea bolnavilor cu nozologii infecțiose
neclare/mixte, infecţii carantinabile (extrem
de contajioase) şi a persoanelor contactate
cu ei;
 Secţie de terapie intensivă;
 Spitalul de boli infecţioase este alcătuit
din următoarele subdiviziuni:
 Secţie de diagnostic radiologic;
 Laborator (clinic, biochimic, bacteriologic);
 Farmacie;
 Etuvă;
 Bloc anatomo-patologic cu morgă;
 Bloc alimentar;
 Bloc administrativ;
 Spălătorie;
 Depozit.
 SECŢIA DE INTERNARE

Secţia de internare are funcţiile:

 Primirea şi înregistrarea bolnavilor
 Examinarea bolnavilor şi satbilirea diagnosticului
preliminar
 Acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
 Recoltarea materialului de al bolnav pentru examenul
de laborator
 Prelucrarea sanitară primară a bolnavului;
 Transportarea bolnavului în secţie
 Întocmirea Fişei de declarare urgentă şi anunţarea la
Centrul de Sănătate Publică
 Dezinfecţia şi depozitarea hainelor
 Eliberarea certificatelor medicale bolnavilor spitalizaţi
 Documentația secției de internare
 Registrul pentru evidența bolnavilor internați
 Registru pentru evidența bolnavilor
consultați și refuzați în internare
 Fișa de observație clinică
 Registrul de evidență a certificatelor de
boală eliberate
 Bonul de recepție a hainelor de la bolnavi
 Fișa de declarare urgentă despre caz de
boală infecțioasă
 SECŢIA DE INTERNARE
 Unul din principiile de lucru a secţiei de
internare este primirea şi repartizarea
bolnavilor în secţii, în baza sistemului de
internare în flux, după forma nozologică de
boală, în condiţiile căreia din momentul
internării şi pînă la externare bolnavul nu
contactează cu bolnavi ce suferă de alte boli
infecţioase.
 SECŢIA CURATIVĂ

O secţie curativă trebuie să fie amenajată cu:

 Saloane pentru bolnavi
 Sală de tratamente
 Cabinetul medicilor
 Cabinetul asistentei medicale superioare
 Cabinetul asistentei menagere
 Bufet format din 2 încăperi
În secţie bolnavii sunt izolaţi pe toată
perioada contagioasă şi sunt externaţi după
însănătoşire clinică şi după un control
bacteriologic negativ.
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
 Secţia de internare trebuie să dispună cel
puţin de 2 cabinete de primire a pacienţilor
sau boxe cu eşiri izolate.
 Recepţia bolnavilor se face individual. Nu se
permite ca mai mulţi bolnavi să se găsească
în aceiaşi încăpere.
 Dacă starea bolnavului necesită tratament în
secţia de terapie intensivă, el se internează
fără a trece prin secţia de internare.
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
 Secţia de internare trebuie să fie asigurată în
cantităţi suficiente cu : obiecte de îngrijire,
seturi de haine de spital, detergenţi, substanţe
dezinfectante, veselă pentru obiecte cu
inscripţia ,,curate” şi ,,folosite”, saci pentru
recepția hainelor de la bolnavi, veselă de
laborator, obiecte pentru curăţenia umedă şi
dezinfecţie, obiecte pentru tratarea sanitară a
bolnavilor;
 În încăperi trebuie să fie instalate lămpi
bactericide care se includ după primirea
bolnavilor cu infecţii aerogene;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
 Personalul medical activează în echipament:
bonetă, halat, mască (infecţii respiratorii).
Măştile se schimbă după primirea fiecărui
bolnaviar halatul, boneta zilnic;
 În sala de examinare bolnavii se examinează de
către medic, se culeg datele anamnezei bolii,
anamnezei epidemiologice;
 După eşirea bolnavului din sala de examinare se
prelucrează toate obiectele şi suprafeţele cu
care a contactat bolnavul prin ştergere cu
substanţă dezinfectantă de 2 ori;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
 Toţi bolnavii sînt examinaţi la scabie şi
pediculoză. Despre fiecare caz de depistare a
pediculozei se anunţă la CSP (secţia
epidemiologie) după locul de trai a bolnavului,
iar bolnavul se prelucrează şi se fac
înregistrările respective în foaia de observaţie
clinică;
 Termometrele, spatulile după folosire se
dezinfectează;
 Curăţenia umedă cu folosirea substanţelor
dezinfectante se face după fiecare bolnav. Tot
utilajul folosit pentru curăţenia umedă trebuie
să fie marcat şi folosit conform marcaţiei;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
 Hainele bolnavilor internaţi nu se dau
rudelor acasă, dar se strîng în saci de
muşama, se dezinfectează în etuvă şi după
aceasta se păstrează în depozit;
 După examinarea fiecărui bolnav personalul
medical îşi dezinfectează mîinile cu soluţie
dezinfectantă, apoi le spală cu apă şi săpun de
o singură folosinţă/lichid;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
Tratarea sanitară a bolnavului se face în blocul
sanitar şi include:
 frezarea părului după indicaţiile medicului;
 tăierea unghiilor ;
 baia sau duşul igienic;
 îmbrăcarea în lengerie şi haine de spiatl.

 Atenţie! Dacă starea bolnavului nu permite

efectuarea băii sau duşului igienic se face
prelucrarea parţială a bolnavului.
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• După fiecare utilizare toate obiectele
folosite la tratarea sanitară a bolnavului
(cada, apele de la baie, peptenele,
foarfecele, bureta, pensete etc. se
dezinfectează conform regimului stabilit.
• Apele de baie se dezinfectează numai în
caz de infecţii intestinale. Săpunul de baie
este numai pentru o singură folosinţă.
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• În secţii bolnavii sînt internaţi după forma
nozologică de boală ținînd cont de mecanismul
de transmitere a bolii.
• Bolnavii la care diagnosticul prezintă dificultăţi se
internează în secţia de diagnostic în saloane
boxate pînă la satbilirea definitivă a diagnozei.
• Bolnavii cu difterie, varicelă, scarlatină se
internează în boxe.
• După posibilitate saloanele cu bolnavi se
complectează unimomentan;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• Bolnavii cu infecţii intestinale se folosesc
de oală individuală numerotată, numărul
căreia corespunde cu numărul patului;
• În secţie deservirea bolnavilor este dublă:
asistenţa medicală efectuiază manipulaţiile
curative, repartizează hrana, alimentează
bolnavii gravi, infermiera efectuiază unele
măsuri de îngrijire ( aplică plosca, urinarul)
şi efectuiază curăţenia umedă;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• De 3 ori pe zi în saloane, sala de proceduri
se petrece curăţenia umedă cu folosirea
substanţelor dezinfectante, după care
salonul se aereseşte şi se iradiază cu raze
ultraviolete – 30 min.
• Curăţenia generală se face o dată pe
săptămînă ( podeaua, pereţii, ferestrele,
uşile) cu detergenţi şi substanţe
dezinfectante;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• În periopada caldă a anului se peterce protecţia
încăperilor de muște şi alte insecte, în acest scop se
pun plase la geamuri şi se utilizează insecticide;
• În sala de viceu trebuie să fie vase cu soluţie de
clorură de var de 10% pentru dezinfecţia dejecţiilor,
pentru prelucrarea ploştelor, urinarilor;
• În infecțiile intestinale masele vomitante,
excrementele se colectează în vase mari, unde se
dezinfectează cu CaCl uscat într-o proporţie de 1:5
cu expoziţia de 2 ore. După aceasta se aruncă în
viceu;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• Lengeria de corp, de pat se strînge în saci
de muşama şi se duce la spălătorie ( se
dezinfectează apoi se spală);
• În secţiile cu afecţiuni ale căilor respiratorii
personalul medical poartă măşti de tifon
care se schimbă şi se dezinfectează la
fiecare 2 ore;
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
• Toate instrumentele medicale după
efectuarea manipulaţiilor se dezinfectează,
prelucrează iar mai apoi se sterilizează (în
cazul cînd se utilizeazăde mai multe ori);
• Externarea din spital a convalescenţilor se
face după însănătoşirea clinică, finisarea
curei de tratament specific şi controlul
bacteriologic repetat;
 Tratarea bolnavilor cu pediculoză
În caz de depistare a lindinilor ori păduchilor se
închid ambele uşi a primei camere din blocul sanitar.
Sora medicală îmbracă un halat suplimentar. Pe
banchetă se aşterne o muşama pe care se aşează
bolnavul. Părţile păroase ale corpului se prelucrează
cu una din substanţele:
 Sol. Benzil benzoat 20%
 Sol. Clorofos 0,15 %
 Loţiune Nitifor
 Loțiune Pedilin
 Sol. Anti -P
 Măsurile regimului sanitaro-
antiepidemic
 Partea păroasă a capului se înveleşte cu o
basma şi se lasă pe 30-40 min.
 După expirarea timpului părul se îmbibă
bine cu acid acetic 6 % şi se piaptănă timp de
15 min., cu un pieptene des, apoi se spală
bine cu apă şi săpun (şampon).
 Lengeria bolnavului se dezinfectează prin
fierbere timp de 45-60 min. apoi se usucă şi
se calcă cu ferul ferbinte pe ambele părţi.
 Încăperea se dezinfectează.
 Prelucrarea şi dezinfectarea veselei
şi resturilor de hrană
 Vesela se prelucrează şi se dezinfectează de
fiecare dată după folosire. Mai întîi se
eliberează de resturi de alimente şi se
acufundă în cada pentru degrasare cu sol. de
detergent 1% (sodă calcinată sau bicarbonat
de sodiu), sau sol. de muştar (100 g. la un
litru de apă).
 După degrasare vesela se clăteşte cu apă
fierbinte şi se pune în dulapul cu aer uscat şi
ferbinte (pupinel) la t0 1800 C pe 45 min.
 Prelucrarea şi dezinfectarea veselei
şi resturilor de hrană
 În caz de lipsa pupinelului, după dezinfecţie vesela se
clăteşte cu apă fierbinte, apoi se fierbe 30 min. ori se
scufundă în sol. cloramină 1 % sau sol. clorură de var
1 % pe 30 min. În caz de hepatită virală în sol.
cloramină 3 % pe 30 min. După aceasta vesela se
clăteşte şi se usucă.
 Apele de al spălarae veselei se dezinfectează cu
clorură de var uscată – 2 kg. La 10 litri apă pe 1 oră.
 Resturile de alimente se dezinfectează într-o cratiţă
marcată în sol. de Clorură de var 10 % sau sol.
Hipoclorid de calciu 0,6 % în cantitate dublă timp de
2 ore şi numai după aceia resturile se aruncă.
 Apele de la spălarea veselei se
dezinfectează cu clorură de var uscată – 2
kg. la 10 litri apă pe o oră.
 Resturile de alimente se dezinfectează
într-o cratiţă marcată în sol. de Clorură
de var 10 % sau sol. Hipoclorid de calciu
0,6 % în cantitate dublă timp de 2 ore şi
numai după aceia resturile se aruncă.
 BIBLIOGRAFIE
 1. Sv. Cobîleanschi, l. Botnarciuc, e. Cucieru, boli infecţioase,
chişinău 2010
 Obreja G. Boli infecţioase, Profilaxie şi combatere, Ghid
practic, Chişinău, 2004.
 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.916 din
04.08.1983 „Cu privire la organizarea măsurilor
regimului sanitaro-antiepidemic în spitalele
(secţiile de boli infecţioase)”.
 Vă doresc succes!

Mulţumesc pentru atenţie !