ACTUALITATI IN

DIAGNOSTICUL SI
TRATAMENTUL CANCERULUI
DE SAN
 Anatomia Sanului

 Glanda mamara este in specia umana un organ

pereche si simetric, situata in regiunea mamara ce se
intinde de la coasta a 2-a sau a 3-a pana la al 6-lea
sau al 7-lea cartilaj costal si de la marginea sternului
pana la linia axilara anterioara.

 Sanul cuprinde tesutul glandular si tesutul

celuloadipos dispus intre lobii si lobulii glandulari,
impreuna cu vasele sangvine si limfatice si nervii.
 Anatomia Sanului

 Conturul glandei prezinta 4 prelungiri:

1. Axilara sau externa

2. Superioara sau subclaviculara;
3. Interna sau parastenala;
4. Inferioara;
 Anatomia Sanului

 Pe sectiune sanul prezinta urmatoarele straturi:

1. pielea;
2. tesutul celuloadipos pre
si retromamar;
3. fascia glandei mamare
si fascia axilara;
4. glanda mamara.
Anatomia Sanului
Anatomia Sanului
 Patologia Sanului

 Afectiuni benigne:

- anomalii congenitale si de dezvoltare

- afectiuni inflamatorii acute/cronice
- leziuni degenerative ( stari precanceroase)

 Afectiuni maligne
 DATE GENERALE

 Cancerul mamar este cea mai frecventă neoplazie a

sexului feminin, reprezentând 32% din toate
cancerele feminine.

 CM este responsabil de 15% din decesele prin cancer.

 In 2010 in SUA, s-au inregistrat un număr de

aproximativ 182.460 de cazuri noi de CM şi un
număr de aproximativ 40.480 de decese datorită
acestei afecţiuni
 ETIOLOGIE ŞI FACTORI DE RISC

 Factorii genetici.

- Mutaţiile BRCA1

- Mutaţiile BRCA2

 Istoricul familial

 Bolile benigne proliferative ale sânului.

 ETIOLOGIE SI FACTORI DE RISC

 Istoricul personal de cancer

 Factorii reproductivi

 Tratamentele hormonale

 Contraceptivele orale

 Terapia de substituţie hormonală în

menopauză (HRT).
 EPIDEMIOLOGIE

 Sexul – Raport Femei/Barbati = 100:1

 Varsta – Majoritatea cazurilor apar la femei peste
50 ani
 Rasa – Mai frecvent la femeile caucaziene decat la
afroamericare
 Aria geografică - variaţiile incidenţei se datorează,
cel puţin parţial, obiceiurilor alimentare şi în special
consumului de grăsimi animale.
 EPIDEMIOLOGIE

 Statusul socio-economic – Incidenţa mai mare la

femeile cu status socio-economic crescut – diferenţe
în stilul de viaţă – vârsta la prima naştere

 Sediul tumorii – Sânul stâng este mai frecvent

afectat, iar tumorile sunt cel mai frecvent localizate
la nivelul cadranelor supero-extern şi central
 DIAGNOSTICUL CLINIC

Principalul simptom de debut, cel mai frecvent

întâlnit, este reprezentat de prezenţa unei formaţiuni
tumorale mamare, detectată prin autopalpare

 Istoricul pacientei

 Examenul clinic
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

 MAMOGRAFIA

 ECOGRAFIA MAMARA

 REZONANTA MAGNETICA (IRM)

 SISTEMUL BI-RADS(breast imaging reporting and data system)
 0-poate exista o anomalie, dar evaluarea ei necesita alte metode imagistice)
 1-negativ
 2-semne de benignitate clare
 3-leziune probabil benigna, necesita urmarire
 4-leziune suspecta, necesita biopsie
 4A: putin probabil sa fie cancer
 4B:probabilitate sa fie cancer
 4C:foarte probabil sa fie cancer
 5-leziune cert cancerigena
 6-diagnosticul de cancer pus prin biopsie

 DENSITATEA MAMARA
 Tip 1- san cu structura predominant lipomatoasa
 Tip 2- san cu 50% glanda mamara
 Tip 3- san cu 75% glanda mamara
 Tip 4- san cu 100% glanda mamara


 DIAGNOSTICUL IMAGISTIC

 Mamografia. Este metoda preferată pentru

screening-ul şi diagnosticul CM, în special la femeile
peste 45 de ani, care formează grupa de vârstă cu cea
mai mare incidenţă.
Clasificarea BI-RADS a leziunilor mamografice
BI-RADS Descriere Probabilitate de Urmărire
malignitate (%)
0 necesită evaluare adiţională 1 mamografie de diagnostic,
ultrasonografie
1 mamografie normală 0 screening anual

2 leziune benignă 0 screening anual

3 leziune probabil benignă <2 urmărire la interval scurt

4 suspiciune de malignitate 20 biopsie

5 mare suspiciune de malignitate 90 biopsie

 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

 Ecografia mamara – Indicaţii

- in scop diagnostic şi în diagnosticul diferenţial

- in diagnosticul şi stadializarea CM
- in urmărirea postoperatorie si postterapeutică:
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

Rezonanţa magnetică (IRM)

 Prin utilizarea substanţelor de contrast şi prin
progresele tehnice înregistrate, RM şi-a demonstrat
sensibilitatea crescută în diagnosticul CM, fiind
metoda de diagnostic imagistic electiva dupa
efectuarea unei sectorectomii/tumorectomii.
 Preoperator pentru stadializare

 Costul ridicat şi specificitatea scazută continuă să îi

limiteze indicaţia ca şi metodă de screening.
 CARACTERIZAREA LEZIUNILOR

 BENIGNE: bine delimitate, contur regulat, axul

mare paralel la peretele toracic
 MALIGNE: contur neregulat, imprecis, contur
spiculiform, distorsionare arhitecturala,
hipervascularizatie, axul mare perpendicular la
peretele toracic
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

Mamografia evidenţiază o masă Mamografia evidenţiază o masă

circumscrisă în aria subareolară; lobulată, circumscrisă, cu densitate
ecografia a diagnosticat un chist scăzută; biopsia a diagnosticat un
simplu fibroadenom
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

Chist mamar: forma este rotundă sau Power Doppler: carcinom mamar (1,5 cm) cu
ovală, marginile circumscrise, cu absenţa vascularizaţie abundentă, cu vase tortuoase,
ecourilor interne, perete posterior clar cu ramificaţii, caracteristice pentru malignitate
definit şi amplificare posterioară
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

Masă tumorală spiculată Creştere heterogenă, non-tumorală a

contrastului într-o arie segmentara a
glandei mamare
DIAGNOSTIC IMAGISTIC
(A) Mamografie oblică;
(B) Mamografie cranio-
caudală;
(C) RM mamar: masă
neregulată, cu
diametrul de
aproximativ 3,5 cm,
cu gadofilie crescuta,
cu dimensiuni RM
mai mari, comparativ
cu ecografia
(D); RM evidenţiază 2
leziuni satelite cu
gadofilie crescuta,
situate anterior de
tumora primară
SONOELASTOGRAFIA
SONOELSTOGRAFIA
CARCINOM DUCTAL INFILTRATIV
CARCINOM DUCTAL INVAZIV
CARCINOM DUCTAL INVAZIV
ADENOCARCINOM
ADENOCARCINOM
MICROCALCIFICARI
VASCULARIZATIE
Atenuare acustica posterioara
CARCINOM MULTIFOCAL
ADENOPATII AXILARE
DIAGNOSTIC IMAGISTIC

PUNCTIA BIOPSIE
ECOGHIDATA
A TUMORILOR DE SAN
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

 Ecografia este o
metoda de examinare
imagistica ce utilizeaza
drept vector al
informatiei medicale
ultrasunetele reflectate
în corpul uman.
 BIOPSIA MAMARA

 Deşi biopsia incizională sau excizională rămân

standardul de aur în diagnosticul leziunilor mamare
incerte, ele pot fi înlocuite în majoritatea cazurilor de
biopsia percutană sub ghidaj echografic.
 Indicatiile biopsiei mamare

 Biobsia este efectuata pentru unul din doua

motive:
-biopsia se efectueaza cand se pune sub semnul
intrebarii natura unui nodul sau mase tisulare din
structura glandei mamare;

-pentru tumorile cunoscute, biopsia se efectueaza

pentru a evalua efectul terapeutic sau pentru a obtine
tesut pentru diferite alte studii.
 PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA

MATERIALE NECESARE
1. Ecograf – de preferat cu sistem de vizualizare 3D/4D
2. Pistol biopsie – Ex: Bard Magnum, Gallini, etc.
3. Ace biopsie – Ex: Tru-cut ( 14 Gauge, 16 cm)
4. Seringi, echogel steril,comprese sterile, manusi
sterile, dezinfectant, pansament
5. Anestezic local – lidocaina 1%
6. Recipient biopsie cu solutie cloroform 10%
PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA
PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA
PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA
PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA
 PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA

METODA
 Înainte de începerea procedurii propriu-zise se
efectueaza dezinfecţia prealabilă a tegumentului cu
betadină sau cu soluţie alcoolică
 Acoperirea transductorului cu o husa sterila
 Se acopera regiunea toracica anterioara cu un camp
steril prevazut cu o fanta la nivelul glandei mamare
 Se utilizeaza gelul ecografic steril
 PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA

METODA
 După dezinfecţia tegumentului se practica anestezia
locală prin infiltrarea tegumentului şi a planurilor
superficiale cu soluţie de lidocaină 1%

 După instalarea anesteziei se efectueaza o

microincizie la nivelul tegumentului pentru a facilita
introducerea acului de biopsie cu minimalizarea
discomfortului pacientelor.
 PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA

METODA
 Acul de biopsie se insera întotdeauna longitudinal, cat mai
paralel cu transductorul pt vizualizarea lui ecografică pe
toată lungimea
 Se patrunde cu varful acului pana la marginea tumorii si
apoi se declansaza pistolul de biopsie
 Punctiile se realizeaza dinspre planul profund spre cel
superficial, deoarece pe traiectul acului poate patrunde aer
care reduce vizibilitatea locala
 Numărul de fragmente este variabil de la caz la caz, în
funcţie de calitatea fragmentelor tisulare şi de gradul
hemoragiei de la locul biopsiei.
 PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA

METODA
 La sfârşitul procedurii se aplica bandaj compresiv
5-10 minute şi locul microinciziei va fi pansat
 Cilindrii tisulari se recolteaza in recipiente cu soluţie
de formol 10%.
 Datele din literatura sugerează necesitatea prelevării
a minimum 6 fragmente bioptice în cazul
microcalcifierilor şi a minim 3 sub ghidaj ecografic
3D
 Probele se trimit catre centrul de anatomie
patologica in vederea examenului histopatologic
PUNCTIE MAMARA
 Complicatii, Incidente, Accidente

 Complicatiile semnificative depind de localizare

 Cele mai frecvente sunt hematoamele si
echimozele
 Exista un risc, atunci cand fragmentele biopsiate
sunt foarte mici (citeva celule), de a rata celulele
problematice rezultind un raspuns fals negativ al
testului.
 Mai exista riscul ca aceste celule sa fie insuficiente
pentru a se stabili un diagnostic definitiv.
 Leziuni de vena sau artera axilara, sangerare
abundenta, pneumotorax
 BENEFICIILE METODEI

 Biopsia histologică percutană are o valoare deosebită

în diagnosticul leziunilor mamare, atât în strategiile
de screening cât şi în cele de diagnostic.

 În cazul leziunilor maligne în care intervenţia

chirurgicală este primul pas terapeutic puncţia
biopsică pozitivă permite planificarea
corespunzătoare a tipului de intervenţie.
 BENEFICIILE METODEI

 Biopsia percutană ghidata ecografic permite

extragerea mai multor fragmente tisulare cu examen
histopatologic consecutiv, metoda fiind mai ieftina si
mai rapid de efectuat.

 Modificările cicatriciale secundare sunt minime pe

clişeele mamografice ulterioare.

 În cazul leziunilor maligne în care este necesară

instituirea chimioterapiei neoadjuvante
 BENEFICIILE METODEI

 Biopsia percutană are valoare deosebită şi în cazul

leziunilor benigne, „triplul test” negativ (respectiv
examen clinic negativ, mamografie şi/sau ecografie
negativă şi biopsie negativă) evitând intervenţiile
chirurgicale inutile.

 Complicaţiile de genul infecţiilor, a hematoamelor

sau a pneumotoracelui sunt extrem de rare (1 la
1000 de proceduri)
PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA

VA MULTUMESC!
PUNCTIA BIOPSIE ECOGHIDATA