Curs de instruire

I. Precautiunile universale; AES

II. Igiena mainilor
III. Echipamentul de protectie
IV. Regulamentul de ordine interioara al blocului
operator-SCUC”GrigoreAlexandrescu”
 I.Precautiuni universale;AES

• Precautiuni universale:
• Definitie; scop
• Reguli de baza in aplicare
• Accidentul de expunere la sange
• Definitie; epidemiologie
• Factori de risc; precautii speciale in chirurgie
• Profilaxia primara
• Atitudinea in caz de accident
 PRECAUTIUNI UNIVERSALE

Definitie
Măsurile care se aplică in vederea prevenirii
transmiterii HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi
microbieni cu cale de transmitere sanguină,
in timpul actului medical
 Precautiunilor universale- scop

• Prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale

de transmitere sanguină, la locul de
muncă al personalului
 Precauţiuni universale -
reguli de bază

Se consideră :
• Toţi pacienţii sunt potenţial infectaţi

• Sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile

sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

• Acele şi alte obiecte folosite in practica

medicală sunt contaminate după utilizare
 Trebuie considerat la risc

• Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu:

– Sânge
– Lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal,
lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian
– Sperma, secreţii vaginale
– Tesuturi
– Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu
sânge
 Aplicarea precauţiunilor universale
– Spalarea mainilor

– Utilizarea echipamentului de protectie

adecvat, complet, corect

– Prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de

expunere profesională
Accident prin expunere la sange(AES)
• AES = orice expunere accidentala la:
• Sange
• Fluide ale organismului care pot sa contina agenti
patogeni transmisibili prin sange
• Lichid biologic contaminat cu sange

• AES prin :
• Lezarea tegumentelor - intepare, taiere
• Proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate
Agenti patogeni transmisi prin sange

– Principalii :
• Virusul hepatiei B (VHB)
• Virusul hepatitei C( VHC)
• Virusul imunodeficientei umane (HIV)

– Alti agenti :
• Plasmodium ( malarie, falciparum, vivax)
• Mycobacterium tuberculosis
• Treponema spp, Leptospire, Brucella,
• Rikettsii
• Toxoplasma gondii
• Citomegalvirus, herpesvirus
• Stafilococ auriu, criptococcus neoformans
Transmitere/factori de risc in AES

Virus Evolutie Incarcatura Riscul Profilaxie

cronica virala dupa Vaccin specifica
plasmatica accident
percutan

HIV 100% 10-104 0.3% Nu Da

HBV 10% 104-106 30% Da Da

HCV 60- 106- 109 3% Nu Da

80%
 Factori de gravitate AES

Inoculare profunda
Cantitatea de sange inoculata
Legat de accident Aplicarii unor masuri imediate
Legat de pacientul Stadiul evolutiv clinic
Nivelul viremiei
sursa
Existenta terapiei specifice si
eficienta acesteia

Legat de persona Utilizarea manusilor

Receptivitate/imunitate specifica
expusa
Aplicarea adecvata a profilaxiei post-
expunere
 Profilaxia primara AES
• Aplicarea precautiunilor universale
– Spalarea manilor
– Portul manusilor si al echipamentului de protectie complet, corect
– Prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesionala:
– Atentie sporita la manipularea instrumentelor ascutite
– Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure
– Nerecapisonarea acelor
– Decontaminarea imediata a suprafetelor care au venit in contact cu sangele sau
produse biologice ( cu substante clorigene sau alt dezinfectant eficient)
– Respectarea regulilor privind curatenia, dezinfectia, sterilizarea
• Vaccinarea impotriva hepatitei B
– Cea mai importanta metoda de profilaxie a infectiei cu VHB
– Schema de baza : 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni
– Schema de urgenta : 0,1,2 si rapel la 12 luni
– Titru de Ac protectori >10 m UI/ml , la 2 luni de la ultima doza
 Riscuri frecvente de AES in chirurgie si
prevenirea lor
Contact cutaneo-mucos frecvent
Intepatura cu ac in momentul inchiderii
plagii operatorii
Intepatura la sutura planurilor profunde
prin pozitionarea acului prin tatonare, fara
vizualizarea acestuia
Intepatura in caz de utilizarea acelor
drepte
Intepatura sau taietura prin trecerea
instrumentului din mana in mana
Inteparea prin ace ascunse in campurile
operatorii in momentul debarasarii
Purtarea a 2 perechi de manusi
Schimbati manusile dupa aproximativ 40 min; putrtati ochelari
protectori, nu de vedere
Utilizarea bluzei si incatamintei de protectie in blocul operator
Utilizarea de agrafe pentru inchiderea plagii. Manevrea acului
cu port acul sau o pensa; sustineti pielea ce urmeaza a fi
suturata cu ajutorul unei pense
Utilizarea acului cu capat bont pentru sutura planurilor
profunde
Utilizarea acelor de sutura curbe pentru fixarea tuburilor de
dren (reduce riscul de 7 ori)
Nu se practica trecerea instrumentului din mana in mana;se
trec prin depunerea lor pe masuta de interventie;se anunata
momentul, daca trecerea din mana in mana este
indispensabila; atmosfera calma si coordonata
Utilizarea recipientelor colectoare; se numara acele folosite; se
elimina acele folosite si lamele in recipientul colector inainte de
scoaterea manusilor
 Utilizarea a 2 perechi de manusi

• Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%

• Diminueaza prezenta sangelui pe maini la
sfarsitul interventii ( de la 26 % la 1% )
• In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical
efectul de stergere mecanica oferit de cele 2
manusi e superior ( diminueaza inocularea de
cu 50- 80%)
 Profilaxia secundara/ managementul
cazului de AES
• Intreruperea ingrijiri, cu asigurarea
securitatii pacientului
• Anuntarea cadrului medical superior sau
responsabilul CSPCIN
• Asigurarea ingrijirilor de urgenta
• Investigarea persoanei asistate si a
persoanei accidentate pentru HIV, HVB,
HCV si adoptarea unei atitudini
corespunzatoare
 Asigurarea ingrijirilor de urgenta
– In caz de expunere cutanata
• Spalarea locului cu apa si sapun
• Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :
0
– Solutie clorigena diluata 1/10, Compus iodat, Alcool 70 , s.a.

– In caz de expunere percutanata- intepare/taiere

• Spalararea locului cu apa si sapun
• Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :
0
– Solutie clorigena diluata 1/10, Compus iodat, Alcool 70 , s.a.
• Interzisa sangerarea deorece poate creea microleziuni
care pot accelera difuziunea virusului
– In caz de expunere a mucoaselor
• Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic
sau apa
II. Igiena mainilor in unitatile sanitare
 Introducere
 Definitii
 Tipuri de agenti utilizati - indicatii
 Spalarea simpla
 Dezinfectia mainilor (prin spalare si prin
frecare)
 Spalarea chirurgicala
 Produse pentru igiena mainilor utilizate in
prezent in SCUC

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16.
 Flora bacteriana normala a pielii
 Pielea normala este colonizata cu bacterii
 Arii diferite ale corpului au un numar diferit de bacterii
 Flora bacteriana a manilor:
Flora tranzitorie
colonizeaza straturile superficiale ale pielii
dobandita prin contacul cu pacientul sau suprafete contaminate
sunt cel mai frecvent incriminate in IN
se indeparateaza prin spalarea de rutina
Flora rezidenta/proprie
Atasata de straturile profunde ale pielii
Staf coagulaza negativi sau diferomorfi
Mult mai rezistenta la indeparatare
Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;
vol. 51, no. RR-16.
 Definitii
• Igiena mainilor- este un termen general si se refera la :
– Efectuarea spalarii simple, a spalarii antiseptice , dezinfectarii cu
solutie antiseptica , spalarea chirurgicala si antisepsia manilor
• Spalarea mainilor
– Spalarea cu apa simpla si sapun obisnuit
• Spalarea antiseptica
– Spalarea mainilor cu apa si sapun sau alti detergenti care contin
o substanta antiseptica
• Dezinfectia manilor ptrin aplicare antisepticului pe baza de alcooli
– Frecarea manilor cu un preparat pe baza de alcooli
• Spalarea si antisepsia chirurgicala a manilor
– Spalarea mainilor si utilizarea unui dezinfectnt pe baza de alcooli
inaintea interventiilor chirurgicale

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16.
 De ce se discuta atat de mult despre
igiena mainilor?

Cel mai obisnut mod de transmitere a

patogenilor este prin intermediul
mainilor!
 Infectii nozocomiale
 Raspandirea rezistentei antimicrobiene
 Evidente privind relatia
dintre igiena manilor si
infectiile nozocomiale

 Exista evidente substantiale ca igiena

mainilor reduce incidenta infectiilor
 Studii istorice : Semmelweis
 Studii mai recente: rate mai scazute
ale infectiilor cand se efectuaeaza
spalarea antiseptica a mainilor
Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;
vol. 51, no. RR-16.
 Ignaz Semmelweis,
1815-1865
• 1840: Spitalul General
Vienna

Mortalitatea materna, 1842

16

• Doua clinici : 14
12
– Clinica 1: Doctori si 10
studenti la medicina 8
6
– Clinic 2 : Moase
4
2
0
Clinica 1 Clinica 2
 Interventia:
Spalarea mainilor cu solutie hipoclorit

Lighean pt. igiena mainilor la Spitalul din Viena, 1847.

 Igiena mainilor : Nu este un
concept nou
Mortalitatea materna datorata infectiilor
postpartum Spitalul General , Viena, Austria, 1841-
1850
18
Mortalitatea materna

16 Interventia
14 dr.Semmelweis privind
12
igiena mainilor
10

0
1841 1842 1843 1844 1845 1946 1847 1848 1849 1850

clinica 1 med clinica 2 moase

~ Antisepsia mainilor reduce frecventa infectiilor la pacienti~
Adaptat din: Hosp. Epidemiol. Infect. Control, 2nd Edition, 1999.
 Colonizat sau infectat:
care este diferenta?
• Persoanele care “poarta” bacteria fara evidente
ale infectiilor (febra, cresterea nr leucocite) sunt
colonizate
• Daca se dezvolta o infectie, ea este de obicei
cauzata de bacteriile care colonizeaza
pacientul
• Bacteriile care colonizeaza pot fi transmise de la
un pacient la altul prin intermediului mainilor
personalului sanitar

~ Bacteriile pot fi transmise chiar si atunci

cand pacientul nu este infectat~
Efectul Iceberg

Infectati

Colonizati
 Suprafetele din mediul inconjurator
pot facilita transmiterea
X suprafete de pe care s-a izolat VRE

~Suprafetele contaminate cresc transmiterea ~

Abstract: The Risk of Hand and Glove Contamination after Contact with a
VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001, Chicago, IL.
Eficacitatea produselor pentru igiena
mainilor in distrugerea bacteriilor

Bun Mai bun Cel mai bun

Sapun Sapun Dezinfectanti pe

simplu antiseptic baza de alcooli
Abilitatea produselor pentru igiena mainilor de
a reduce bacteriile de pe piele
Timpul dupa aplicare
% log
0 60 180 minutes
99.9 3.0
Reducerea bacteriilor

99.0 2.0 Dezinfectant de maini

pe baza de alcool
(70% Isopropanol)
90.0 1.0
Sapun antiseptic
(Chlorhexidina 4% )

0.0 0.0
Sapun simplu
Linia de referinta
Adapted from: Hosp Epidemiol Infect Control, 2nd Edition, 1999.
 Efectul dezinfectantului pe baza de alcool
asupra conditiiei pielii mainilor
Scor autodeclararat al pielii Continutul in apa al epidermei
Uscat 6 27 Normal
5 25
4 23
3 21
2 19
1 17
0 15
Normal
la inceput dupa 2 sapt la inceput dupa 2 sapt Uscat
Dezinf alcoolic Apa si sapun Dezinf alcoolic Apa si sapun

~ Solutii dezinfectante alcoolice sunt mai putin daunatoare

pielii ~
Boyce J, Infect Control Hosp Epidemiol 2000;21(7):438-441.
 Optiuni pentru igiena mainilor in spital

SKINSAN
SCRUB sau
Pentru spalarea
DEXIN chirurgicala - 5 ml.
Udati mainile,
aplicati sapun si
sapun antiseptic frecati pentru 3
min. DESDERMAN
Aplicati in palma
3 ml (dezinfectia solutie dezinfectanta pe
igienica) sau 5 ml baza de alcooli
pentru cea
chirurgicala;
Frecati pana la
uscare

~ Nu clatiti dupa aplicarea solutiei alcoolice ~

 Spalarea mainilor
• Cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor
• Spalarea simpla :
– Frecarea viguroasa a mainilor una de alta pe toate suprafetele ,
dupa o prealabila umezire si sapunire
– Se efectueaza cu apa curenta si sapun simplu
– Scopul este de reducere a florei tranzitorii de pe piele
 Spalarea mainilor Ord.MS 916/2006

• CÂND?
– la intrarea in serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
– la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
– inainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare
receptivitate;
– inainte şi după aplicarea unui tratament;
– inainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;
– după scoaterea manuşilor de protecţie;
– după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
– inainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate
per os;
– după folosirea batistei;
– după folosirea toaletei;
– după trecerea mâinii prin păr;
– după activităţi administrative, gospodăreşti.
1.
5 momente pentru igiena mainilor
Inainte de contactul cu pacientul:
• Cand ?- Inainte de a atinge pacientul
• De ce ?- Pentru a proteja pacientul de agentii patogeni purtati pe manile personalului (flora tranzitorie)
2. Inainte de o manevra aseptica:
• Cand ?- Imediat inaintea oricarei manevre aseptice
• De ce ?- Pentru a proteja pacientul de agentii patogeni, inclusi cei din flora proprie a pacientului
3. Dupa expunerea la fluide biologice ( sange, alte fluide biologice):
• Cand ?- Imediat dupa expunerea la fluide biologice (si dupa scoaterea manusilor)
• De ce ?-Pentru a va proteja pe dvoastra si mediul de spital de de agentii patogeni proveniti de la
pacient

4. Dupa contactul cu pacientul

• Cand ?- Dupa ce ati atins pacientul sau suprafetele din mediul inconjurator al pacientului, la plecare
• De ce ?-Pentru a va proteja pe dvoastra si mediul de spital de de agentii patogeni proveniti de la
pacient
5. Dupa contactul cu suprafetele din mediul inconjurator pacientului
• Cand ?- Dupa ce ati atins orice obiect sau mobilier din apropierea pacientului, la plecare
• De ce ?-Pentru a va proteja pe dvoastra si mediul de spital de de agentii patogeni proveniti de la
pacient

Sursa
 Indicatii pentru igiena
mainilor

 Cand mainile sunt vizibil murdare,

contaminate , spalare cu sapun simplu
sau antibaterian si apa.
 Daca manile nu sunt vizibil murdare se
utilizeaza dezinfectantul de maini pe
baza de alcooli pentru reducerea
numarului de bacterii.
Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;
vol. 51, no. RR-16.
 Timpul necesar spalarii
mainilor:
O asistenta pe durata schimbului de 8 ore

 Spalare cu apa si sapun: 56 minute

– Calcul : sapte proceduri a 60 secunde pe ora

 Dezinfectie cu solutii alcoolice: 18 minute

– Calcul : sapte proceduri a 20 secunde pe ora

~ Dezinfectantul pe baza de alcool scade

timpul necesar dezinfectiei mainilor ~
Voss A and Widmer AF, Infect Control Hosp Epidemiol 1997:18;205-208.
 Tehnici recomandate de igiena
mainilor
• Dezinfectante pe baza de alcool
– Se aplica in palma unei maini, se feaca mainile pentru a se acoperii
intreaga suprafata a minilor , pana la uscare
– Cantitatea necesara : functie de producator
– Aplicarea este cheia : Lasati sa se usuce!

• Spalarea mainilor
– Umeziti mainile cu apa , se aplica sapunul , se freaca mainile pentru cel
putin 15 secunde
– Clatire si uscare cu prosop de unica utilizare
– Utilizati hartia prosop pentru a inchide robinetul

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16.
Dezinfectia igienica a mainilor prin
frecare
– Pe mainile uscate, curate
– Se aplica cantitatea de antiseptic
necesara, recomandata de producator
– Dezinfectantul actual in uz :
DESDERMAN
3 ml – 30 sec
5 ml – 3 min ptr o procedura chirurgicala
(BACTERICID,VIRUCID,FUNGICID)
Aplicare corecta : Lasati sa se usuce !
 Ingrijirea pielii

• Creme si lotiuni pentru maini

• Atentie la efectul pe care lotiunile de
maini , cremele, sau dezinfectantul pe
baza de alcool le pot avea asupra
eficacitatii sapunurilor antimicrobiene-
informatii de la producator

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16.
 Unghiile
• Lungimea unghiilor este importanta- numar
mare de bacterii conditionat patogene in
spatiile subunghiale (staf.coag neg,
pseudomonas, levuri );
• Unghiile trebuie taiate scurt;
• Unghii artificiale sunt interzise;

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16.
 Spalarea chirurgicala
– Se efectueaza cu sapun antiseptic si apa sterila
– Se umecteaza mainile in prealabil
– Se aplica cantitatea de sapun antiseptic necesara, recomandata
de producator pentru spalarea chirurgicala :
Sapunul antiseptic actual in uz:
SKINSAN SCRUB sau DEXIN
3 ml – 3 minute (BACTERICID,VIRUCID,FUNGICID)
- Se freaca toate suprafetele manilor si antebratelor
- Dupa spalare se tin mainile in sus si departate de corp
- Se sterg mainile cu comprese sterile
- ! Tehnica corecta de spalare a mainilor
- Se practica inaintea primei interventii (5 min) din zi si inaintea
fiecarei interventii ( 2-3 min) ulterioare din zi
- Se aplica solutia antiseptica alcoolica ( 5ml- ptr dezinfectia
chirurgicala)
III. Echipamentul personal de protectie

• Definitii ; tipuri de echipament

• Manusile- tipuri, indicatii de utilizare
• Tehnica /secventa de echipare
dezechipare
Echipamentul personal de protectie
• Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de
infectie reprezentata de persoanele ingrijite
– Manusi
– Halate simple : în timpul tuturor activităţilor din unităţile
medicale
– Sorturi, bluze impermeabile : in secţii cu profil
chirurgical; laboratoare; servicii de anatomie patologică
– Masca : protejeaza tegumentele; mucoasele bucală,
nazală
– Protectoarele faciale( ochelari, ecran protector)
protejeaza tegumentele; mucoasele bucală, nazală
oculară
– Bonete simple sau impermeabile
– Cizme de cauciuc
 Utilizarea manusilor

• Reguli de buna utilizare

– Respectarea stricata a indicatiilor
– Alegerea manusilor adaptate fiecarei utilizari
– Schimbarea manusilor
– Intre 2 pacienti
– Intre 2 ingrijiri
– In caz de intrerupere a actului medical
– In caz de rupere
– NICIODATA :
– NU SE SPALA MANUSILE
– NU SE POARTA ACEEASI PERECHE DE MAI MULTE ORI
 Indicatii de utilizarea a manusilor
• De uz unic, sterile:
• chirurgie
• examinare interna
• intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului in
mod normal sterile; ( montarea catetelor vasculare, punctia
lombara)
• Contact cu tegumentul cu soluţii de continuitate;
• De uz unic, nesterile curate:
• examinări curente, care implica un contact cu mucoasele, daca nu
există o recomandare contrara;
• manipularea de materiale contaminate;
• curaţenie, indepartare de produse biologice contaminate;
• De uz general, menaj, de cauciuc:
• colectare materiale contaminate, curaţire şi decontaminare
instrumentar, material moale, suprafeţe contaminate.
• manipularea de materiale contaminate;
• curatenie
 Secventa/ordinea de echipare cu
echipament de protectie
1. Halatul
2. Masca
3. Ochelarii de protectie / protectoarele
faciale
4. Manusile
 Imbracarea halatului protector

• Selectati o masura adecvata

• Imbracati halatul

• Legati la gat si la spate

 Cum imbracam masca
• Puneti masca peste nas, gura si obraz
• Securizati prin legare sau elatic
• Potriviti ca marime
 Portul ochelarilor de protectie si a
protectoarelor faciale

• Pozitionati ochelarii si fixati la

spate

• Pozitionati protectorul facial si fixati

prin legare

• Ajustati masura
 Cum sa utilizam in conditii de siguranta
echipamentul de protectie?
• Nu atingeti fata cu mainile imbracte cu
manusi
• Evitati ajustarea altor echipamentelor de
protectie
• Indeparati manusile si spalati mainile
• Nu atingeti alte suprafete cu manusile
 Echipamentul utilizat

• Parte contaminata
• exteriorul care a venit in contact cu pacientul,
suprafete si obiecte contaminate din mediu
• Parte curata:
• in interiorul echipamentului,
• legaturile de la gat si de la cap-zone ce sunt mai
putin probabil contaminate/ de a fi venit in contact
cu suprafetele de mediu
 Secvente de dezechipare
1. Manusile

2. Ochelarii si protectoarele faciale

3. Halatul

4. Masca
 Cum indepartam manusile ?
• Se prind dinspre partea interioara
• Se scoate tragand manusa fara sa se atinga exteriorul;
• Se arunca la recipientul deseu infectios
 Indepartarea ochelarilor /
protectoarelor faciale
• Se indeparteaza cu mainile fara manusi
• Se departeaza de fata
• Se arunca in recipientul de deseu infectios sau ptr
decontaminare
 Scoaterea halatului protector

• Se dezleaga legaturile
• Se scoate incepand de la gat si umeri
• Se impatureste cu partea contaminata spre interior
• Se aruncati la deseu infectios
 Scoaterea mastii

• Se dezleaga legaturile de la spate

• Se indeparteaza de pe fata
• Se arunca la deseu infectios
Unde se indeparteaza echipamentul de
protectie utilizat

• In salon/anticamera salonului (inaintea de

iesirea din salonul pacientului)
• Decontaminarea mainilor cu solutii
antiseptice alcoolice la iesirea din salon
• Masca se scoate dupa parasirea salonului,
dupa inchiderea usii
 Dupa indepartarea echipamentului
• Igiena mainilor - imediat dupa
indeparatrea echipamentului protector
• Spalati cu apa si sapun
• Aplicati solutie antiseptica alcoolica
 Echipamentul de protectie in sala
de operatie
• Echipa operatorie poarta echipament de protectie in sala de operatii:
• Boneta
• Halat steril
• Masca; protectoare faciale
• Manusi sterile
• Botosi/incaltaminte specifica adecvata (varf acoperit)
• Echipamentul echipei operatorii are rol de protectie a personalului si
in acealasi timp de prevenire a infectiilor la pacienti- in special a
infectiilor de plaga chirurgicala
• Echipamentul steril se imbraca dupa spalarea chirurgicala a manilor
• Echipamentul de sala se procesaza in spital – se decontamineaza,
se spala, se sterilizezeza
• Echipamentul se indeparteaza la parasirea salii de operatii
 REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA IN BLOCUL OPERATOR
Regulamentul cuprinde aspectele cele mai importante ale activitatii din blocul operator
Respecarea lui este o conditie a prevenirii aparitiei infectiilor nozocomiale si o garantie a calitatii
serviciilor medicale acordate.
 ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE:
 Este obligatoriu portul echipamentului complet de protectie ( halat, boneta,
masca, botosi) de catre toate categoriile de personal ( medici, asistente,
infirmiere, ingrijitoare, alt personal care intra in interes de seviciu in blocul
operator);
 Se interzice parasirea blocului operator cu echipamentul specific de sala
(halat steril, manusi, masca sterila ). Acest ehipament va fi scos la iesirea din
sala de operatii si va urma circuitul specific al materialului utilizat;
 Se interzice aducerea oricarui obiect de folosinta personala in blocul operator
(genti, telefoane, alimente);
 IGIENA MAINILOR
 Spalarea chirurgicala a mainilor inaintea interventiilor chirurgicale se face
utilizand apa sterila si sapunul antiseptic din dotare;
 Dezinfectia igienica a mainilor se face cu solutiile antiseptice din dotare
respectand timpul de contact recomandat de producator ;
 MEDICATIA PARENTERALA
 Dilutiile solutiilor de administrare parenterala se prepara inaintea fiecarei
interventii chirurgicale;
 Se interzice pastrarea dilutiilor in seringi ;
 Fiecare tratament se va efectua folosind materiale sterile de unica utilizare;
 CIRCUITUL INSTUMENTARULUI
 Instrumentarul steril utilizat in blocul operator este fie de unica utilizare, fie
instrumentar resterilizat in serviciu de sterilizare al blocului operator sau in
serviciul central de sterilizare. Se interzice utilizarea in blocul operator a
materialelor sau instrumentarului sterilizat in alte unitati sanitare;
 Pastrarea instrumentarului si a materialelor sterile se face in spatii anume
destinate. Materialul sterilizat in pungi de hartie/plastic, va fi pastrat in
stative/cosuri aranjat, nesuprapus, asfel incat sa se evite deterioarea
ambalajului;
 Dupa utilizare, instrumentarul resterilizabil se decontamineaza si se curata in
spatiu destinat . Pregatirea instrumentarului si a materialelor in vederea
sterilizarii se face numai in acest spatiu;
 CIRCUITUL MATERIALULUI MOALE :
 Dupa utilizare materialul moale ( campuri, halate, masti) se colectaaza in saci
speciali si este transportat la spalatorie;
 Este interzisa depozitatarea unei cantitati mari de material moale utilizat in
blocul operator;
 Materialul curat se aduce de la spalatarie in saci curati si va fi impachetat in
spatiul special destinat in vederea sterilizarii. Se interzice depozitarea sacilor
cu material moale curat direct pe pavimente.
 CIRCUITUL PACIENTILOR
 Pacientii sunt insotiti de la salon pana la blocul operator de catre asistenta de
salon . In holul blocului operator ei sunt preluati de catre asistenta de sala;
 Pregatirea echipei operatorii ( spalarea, echiparea) in vederea interventiei
chirurgicale se face dupa sosirea pacientului in sala;
 La sfarsitul interventei chirurgicale este anuntata sectia pentru a prelua
pacientul din blocul operator. Preluarea pacientului se face in holul blocului
operator;
 Este interzisa intrarea in blocul operator a personalului de pe sectii.
 CIRCUITUL DESEURILOR
 Deseurile se colecteaza la locul de producere pe categorii. Se va evita
supraincarcarea recipeintelor colectoare;
 Deseurile infectioase intepatoare/taietoare se colecteaza in cutii cu perti
rezistenti. Cutia se mentine cu capacul inchis pana in momentul umplerii;
 Deseurile infectiose se colecteaza in saci galbeni;
 Deseurile menajere se colecteaza in saci negri;
 Deseurile vor fi evacuate din blocul operator la sfarsitul programului operator
(mai fecvent daca este cazul, cu evitarea intersectarii cu circuitul pacientilor
sau a personalului). Ele vor urma circuitul stabilit al deseurilor din spital.
 CURATENIA SI DEZINFECTIA
 La sfarsitul fiecarei interventii chirurgicale, dupa indepartarea in prealabil a
instrumenarului si materialelor utilizate se efectueaza dezinfectia tuturor
suprafetelor si aparaturii prin stergere. Se utilizeaza dezinfectante cu actiune
rapida, prin pulverizare;
 La sfarsitul programului operator se efectuaza dezinfectia si curatenia tuturor
incaperilor cu dezinfectantele aflate in uz in spital, respectand concentratia si
timpul de actiune recomandat;
 Se deconecteaza tubulatura de anestezie utilizata, se decontamineza si se
trimite la sterilizarea centrala;
 Saptamanal se efectueaza dezinfectia intregului bloc operator prin nebulizare,
conform planului de dezinfectie al spitalului.
 Se interzice fumatul in blocul operator, la fel ca si in intreaga unitate sanitara.
Prezentul regulament de ordine interioara va fi adus la cunostinta intregului personal al
sectiei. Luarea la cunostinta se va face pe baza de tabel nominal cu semnatura, care va fi depus la
directia spitalui.
Nerespectarea prevederilor acestui regulament va fi sanctionata conform legislatiei si
normelor sanitare in vigoare .
manager
Medic epidemiolog CSPCIN
 IV Regulamentul blocului operator
• Echipament de protectie
• Igiena mainilor
• Medicatia parenterala
• Circuitul instrumentarului
• Circuitul pacientului
• Circuitul materialului moale
• Circuitul deseurilor
• Curatenia si dezinfectia
 IV. REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA IN
BLOCUL OPERATOR-
SCUC” GRIGORE ALEXANDRESCU”

• Regulamentul cuprinde aspectele cele mai

importante ale activitatii din blocul
operator.
• Respecarea lui este o conditie a prevenirii
aparitiei infectiilor nozocomiale si o
garantie a calitatii serviciilor medicale
acordate
 ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE

• Este obligatoriu portul echipamentului complet de

protectie (halat, boneta, masca, botosi) de catre toate
categoriile de personal ( medici, asistente, infirmiere,
ingrijitoare, alt personal care intra in interes de seviciu in
blocul operator);

• Se interzice parasirea blocului operator cu echipamentul

specific de sala (halat steril, manusi, masca sterila ).
Acest ehipament va fi scos la iesirea din sala de operatii
si va urma circuitul specific al materialului utilizat;

• Se interzice aducerea oricarui obiect de folosinta

personala in blocul operator (genti, telefoane, alimente);
 IGIENA MAINILOR

• Spalarea chirurgicala a mainilor inaintea

interventiilor chirurgicale se face utilizand apa
sterila si sapunul antiseptic din dotare;

• Dezinfectia igienica a mainilor se face cu

solutiile antiseptice din dotare respectand
timpul de contact recomandat de producator ;
 MEDICATIA PARENTERALA

• Dilutiile solutiilor de administrare

parenterala se prepara inaintea fiecarei
interventii chirurgicale;

• Se interzice pastrarea dilutiilor in seringi ;

• Fiecare tratament se va efectua folosind

materiale sterile de unica utilizare;
 CIRCUITUL INSTUMENTARULUI
• Instrumentarul steril utilizat in blocul operator este fie
de unica utilizare, fie instrumentar resterilizat in
serviciu de sterilizare al blocului operator sau in
serviciul central de sterilizare. Se interzice utilizarea
in blocul operator a materialelor sau instrumentarului
sterilizat in alte unitati sanitare;
• Pastrarea instrumentarului si a materialelor sterile se
face in spatii anume destinate. Materialul sterilizat in
pungi de hartie/plastic, va fi pastrat in stative/cosuri
aranjat, nesuprapus, asfel incat sa se evite
deterioarea ambalajului;
• Dupa utilizare, instrumentarul resterilizabil se
decontamineaza si se curata in spatiu destinat .
Pregatirea instrumentarului si a materialelor in
vederea sterilizarii se face numai in acest spatiu;
 CIRCUITUL MATERIALULUI MOALE

• Dupa utilizare materialul moale (campuri,

halate, masti) se colectaaza in saci speciali si
este transportat la spalatorie;
• Este interzisa depozitatarea unei cantitati mari
de material moale utilizat in blocul operator;
• Materialul curat se aduce de la spalatarie in
saci curati si va fi impachetat in spatiul special
destinat in vederea sterilizarii. Se interzice
depozitarea sacilor cu material moale curat
direct pe pavimente
 CIRCUITUL PACIENTILOR

• Pacientii sunt insotiti de la salon pana la blocul

operator de catre asistenta de salon . In holul blocului
operator ei sunt preluati de catre asistenta de sala;
• Pregatirea echipei operatorii ( spalarea, echiparea) in
vederea interventiei chirurgicale se face dupa sosirea
pacientului in sala;
• La sfarsitul interventei chirurgicale este anuntata
sectia pentru a prelua pacientul din blocul operator.
Preluarea pacientului se face in holul blocului
operator;
• Este interzisa intrarea in blocul operator a personalului
de pe sectii;
 CIRCUITUL DESEURILOR
• Deseurile se colecteaza la locul de producere pe categorii.
Se va evita supraincarcarea recipeintelor colectoare;

• Deseurile infectioase intepatoare/taietoare se colecteaza

in cutii cu perti rezistenti.Cutia se mentine cu capacul
inchis pana in momentul umplerii;

• Deseurile infectiose se colecteaza in saci galbeni;

• Deseurile menajere se colecteaza in saci negri;

• Deseurile vor fi evacuate din blocul operator la sfarsitul

programului operator (mai fecvent daca este cazul, cu
evitarea intersectarii cu circuitul pacientilor sau a
personalului). Ele vor urma circuitul stabilit al deseurilor
din spital.
 CURATENIA SI DEZINFECTIA
• La sfarsitul fiecarei interventii chirurgicale, dupa
indepartarea in prealabil a instrumenarului si
materialelor utilizate se efectueaza dezinfectia tuturor
suprafetelor si aparaturii prin stergere. Se utilizeaza
dezinfectante cu actiune rapida, prin pulverizare;
• La sfarsitul programului operator se efectuaza
dezinfectia si curatenia tuturor incaperilor cu
dezinfectantele aflate in uz in spital, respectand
concentratia si timpul de actiune recomandat;
• Se deconecteaza tubulatura de anestezie utilizata, se
decontamineza si se trimite la sterilizarea centrala;
• Saptamanal se efectueaza dezinfectia intregului bloc
operator prin nebulizare, conform planului de
dezinfectie al spitalului.
 Alte prevederi ale regulamentului

• Se interzice fumatul in blocul operator, la fel ca si in

intreaga unitate sanitara;

• Prezentul regulament de ordine interioara va fi adus la

cunostinta intregului personal al sectiei. Luarea la
cunostinta se va face pe baza de tabel nominal cu
semnatura, care va fi depus la directia spitalui;

• Nerespectarea prevederilor acestui regulament va fi

sanctionata conform legislatiei si normelor sanitare in
vigoare.