Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fiziologia Digestiei
Fiziologia Digestiei
DIGESTIVE NEDIGESTIVE
• Hidroliza substanţelor nutritive • Endocrină-secreţia hormonilor
• Transportul substanţelor tisulari ai TGI
nutritive • Excretorie – elimenarea
• Secretorie – secreţia sucurilor produşilor metabolici
digestive • Dezintoxicare – inactivarea
• Motorie – prelucrarea şi toxinelor
propulsarea hranei • Eritropoietică – absorbţia Vit
• Absorbţia – trecerea B12, acidului folic.
substanţelor hidrolizate în • Imună – rezistenţa imună
patul sangvin şi limfatic nespecifică.
Digestia în cavitatea bucală
Digestia bucală este etapa buco-faringo-esofagiană a
digestiei şi include:
• Masticaţia
• Salivaţia
• Formarea bolului alimentar
• Deglutiţia
Secreţia salivară
Saliva este secretată de 3 perechi de glande salivare şi
multiple glande exocrine mici localizate în mucoasa
bucală
1. Enzimele proteolitice:
Tripsina (forma inactivă tripsinogenul este activată de enterokinaza duodenală la
pH 7-8). Hidrolizează proteinele până la oligopeptide şi legăturile peptidice
la nivelul radicalului carboxilic a aminoacizilor bazici
Chimotripsina (forma inactivă chimotripsinogenul, activată de tripsină).
Hidrolizează legăturile peptidice de la nivelul grupurilor carboxilice ale
aminoacizilor aromatici.
Carboxipeptidaza (forma inactivă precarboxipeptidaza, activată de
tripsină). Scurtează polipeptidele cu un aminoacid
3. Enzimele lipolitice
• Lipaza pancreatică (se activează în prezenţa Ca+2,
Mg+2 la pH 7-8) hidrolizează grăsimile neutre în
acizi graşi şi monogliceride
• Colesterolesteraza (se activează în prezenţa sărurilor
biliare la pH 7-8) hidrolizează colesterolul esteric în
colesterol liber şi acid gras
• Fosfolipaza desprinde acizii graşi din
fosfolipide
Reglarea secreţiei pancreatice
• Contracţii segmentare
Contracţia musculaturii
circulare la destindere, care
separă intestinul în segmente
egale, durează secunde
• Contracţii pendulare
Contracţii izolare ale fibrelor
longitidinale ce intervin în
amestecarea conţinutului
Motilitatea peristaltică
Reprezintă contracţii a muschilor
longitudinali urmate de
contracţii a muşchilor circulari,
care asigură propulsarea
conţinutului de-a lungul
intestinului
• Contracţii sub formă de
unde lente – apar pe traseu
limitat, cu V=1-2 cm/sec
• Contracţii sub formă de
unde rapide – transportă
chimul la distanţe mari cu V = 2
- 25 cm/sec
Reglarea motilităţii intestinale
Motilitatea intestinală este reglată de:
1. Mecanismul miogen: fibrele musculare netede posedă
automatizm. La destensia intestinului, activitatea miogenă
spontană declanşază contracţii segmentare ritmice
2. Mecanismul nervos:
• Intrinsec – asigurat de reflexele mienterice locale cu
centrul nervos în plexul Auerbach pentru fibrele musculare
longitudinale şi circulare (calea aferentă pentru cele circulare
se întrerupe în plexul Meissner). Aceste reflexe asigură
contracţiile peristaltice
• Extrinsec – inrvaţia simpatică ţi parasimpatică
Acţiunea simpaticului şi parasimpaticului
asupra motilităţii intestinale
I. Simpatică fibrele
adrenergice din
componenţa nervilor
splanhnici inhibă tonusul şi
motilitatea intestinală
II. Parasimpatică – este
predominantă, fibrele
colinergice n.vag (până la
colonul proximal) şi
n.pelvian (colonul distal)
determină creşterea
frecvenţei şi amplitudinii
contracţiilor
3. Mecanismul umoral este:
Stimulator Inhibitor
• Gastrina Secretina
• Colicistokinina Glucagonul
• Serotonina Peptidul Y
• Motilina
• Prostoglandinele
• Insulina
Defecaţia – este un act reflex motor al sfincterului intern
(m.neted) şi celui extern (m. striat). Reflexul este declanşat de
creşterea presiunii cauzate de umplere ampulei rectale. Centrul
reflexului – S2–S4 ; calea eferentă parasimpatică măreşte
peristaltizmul şi relaxează sfincterul intern, sfincterul extern
fiind controlat voluntar
Flora microbiană intestinală
• În colonul proximal predomină flora aerobă (fermentează
difinitiv glucidele)
• În colonul distal se găseşte flora anaerobă (putrefacţia
proteinelor nedigerate → indol, scatol, amoniac)