Semnificațiile istorice ale zilei de 9 mai

9 mai 1877 Proclamarea independenței de stat a României

9 mai 1945 Ziua Victoriei Națiunilor Unite

9 mai Ziua Europei

 Proclamarea și obținerea independenței României
 Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859 și reformele care i-au urmat pe direcția unificării
depline și a modernizării au stat la baza obținerii independenței României față de Imperiul Otoman.
 Cu venirea principelui străin Carl de Hohenzollern-Sigmaringen și adoptarea Constituție din 1866, fără
asentimentul Porții, românii au dat dovezi de independență față de puterea suzerană.
 Se pot adăuga și alte dovezi: folosirea monedei naționale, leul, înființarea biroului pașapoartelor, Convenția
comercială cu Austro-Ungaria din 1875, Convenția cu Rusia din 1876, deschiderea de agenții diplomatice la
Viena, Berlin, Roma, Paris.
 Suzeranitatea față de Poartă îmbrăca un aspect juridic formal. Se poate adăuga și un motiv de ordin
personal: era umilitor pentru un Hohenzhollern să fie considerat vasalul sultanului otoman.
 9 mai 1877- Proclamarea independenței de stat a României față de Imperiul Otoman
 Redeschiderea ,,Problemei Orientale“ prin răscoala Bosniei și Herțegovinei în 1875, urmată de cea a Bulgariei și Serbiei și
Muntenegrului în 1876, a oferit momentul favorabil pentru rezolvarea problemei independenței. Constituția otomană din
1876 care definește România ”provincie privilegiată a Imperiului” provoacă o violentă dezaprobare la București.
 În condițiile unui iminent război ruso-turc, Carol I se apropie de Rusia, la 4 aprilie 1877 fiind semnată o Convenție prin
care armata rusă tranzita teritoriul românesc, respectând integritatea țării.
 La 21 aprilie 1877 turcii au bombardat Brăila, Calafat, Oltenița, Bechet, Călărași. Artileria română a bombardat Vidinul, la
15 mai, Carol rostind celebra propoziție: ”Asta-i muzica ce-mi place!” A apărut astfel, o stare de război cu turcii.
 Pe 29 aprilie 1877 a fost votată în Parlamentul României starea de război cu Imperiul Otoman.
 La 9 mai 1877 deputatul N. Fleva a interpelat guvernul dacă s-a conformat votului din 29 aprilie aducând la cunoştinţa
puterilor garante ruperea legăturilor de dependenţă faţă de Poartă şi, prin urmare, “independenţa absolută a României”.
 Răspunzând interpelării, M. Kogălniceanu (ministrul de externe) sublinia, în aplauzele deputaţilor, că legăturile cu
puterea suzerană fiind rupte “suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”, iar guvernul “va face tot ce va fi
cu putinţă ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa.”
 În după -amiaza zilei de 9 mai un mare număr de bucureşteni, care s-au strâns în jurul clădirii Adunării,
primind cu entuziasm vestea proclamării independenţei, au manifestat pe străzi până seara târziu – scrie N.
Iorga – împreună cu “vreo mie de studenţi”, cu drapele şi torţe, cântând “Deşteaptă-te române”. În seara
acelei zile au avut loc manifestaţii de bucurie şi la Craiova şi Iaşi.

 A doua zi, 10 mai 1877, se organizează „solemnitatea“ proclamării independenţei, la care Principele Carol
avea să declare: „Sărbătoarea naţională de astăzi se celebrează de astă dată cu deosebire, ca fiind ziua
proclamării independenţei
 Carol I dorit încă de la începutul ostilităților ruso-turce din sudul Dunării să implice total România pentru a obține statutul
de cobeligeranță și să asigure recunoașterea independeței de către marile puteri, însă rușii au refuzat în mod constant acest
lucru susținând că nu au nevoie de ajutor. Atitudinea lor s-a schimbat când armatele otomane au reușit să oprească ofensiva
rusă la Plevna, în nordul Bulgariei.
 Participarea armatei române la operațiile militare din sudul Dunării s-au produs în urma unei telegrame a marelui duce
Nicolae care solicita ajutor militar. Carol I a dat curs cererii cu condiția ca armata română să aibă propria bază de operații
și comandă separată.
 Între 12-16 iulie armata română trece Dunărea, la 30 august cucerește reduta Grivița,
la 9 septembrie Rahova, la 28 noiembrie Opanez, iar la 12 ianuarie 1878 Smârdanul.
 Independența a fost recunoscută la San Stefano și în cadrul Congresului de la Berlin
de marile puteri europene, România fiind nevoită se cedeze Rusiei sudul Basarabiei, primind
în schimb Dobrogea și Delta Dunării.
 Urmările obținerii independenței au fost multiple:
- A permis politicienilor și intelectualilor români să-și îndrepte atenția asupra unității naționale;
- La 14 martie 1881 România a fost proclamată regat, ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881,
Carol I fiind încoronat cu Coroana de Oțel care a fost turnată din țeava unui tun otoman capturat în
timpul Războiului de Independență, în bătălia de la Grivița din 30 august 1877. Carol I a ales oțel, și nu aur,
pentru a simboliza vitejia ostașilor români.

- A continuat procesul de modernizare: în 1882 se introduce iluminatul electric, în 1884 telefonul, în 1904
serviciul de autobuze,1880 se bun bazele Băncii Naționale, în 1889 are loc prima proiecție cinematografică,
1888 este construit Ateneul Român, 1895 Anghel Saligny termină construcția podului peste Dunăre la Cernavoda,
se dezvoltă industria.
 9 mai 1945 Ziua Victoriei Națiunilor Unite
 Între anii 1939-1945 lumea a fost zguduit de cel mai devastator război, în care au fost mobilizaţi 110
milioane de oameni, au murit 60 de milioane dintre care 40 au provenit din Europa. A fost cel mai
mare și mai ucigător război neîntrerupt din istorie, ale cărui urmări, inclusiv schimbările geopolitice,
culturale, economice au fost fără precedent,
 La începutul lunii mai 1945, după aproape 6 ani de război devastator, Germania nazistă capitula
necondiţionat în faţă trupelor aliate şi se sfârşea astfel războiul în Europa. Oficial, cel de Al Doilea Război
Mondial s-a încheiat însă la 2 septembrie 1945, odată cu capitularea Japoniei, după folosirea bombelor
atomice americane la Hiroshima şi Nagasaki, în 6 şi 9 august.
 Ziua de 9 MAI 1945 este ziua victoriei raţiunii împotriva barbariei, este ziua în care viaţa a primit o nouă
şansă, este ziua în care s-a revenit la adevăratele valori ale umanităţii, este ziua speranţei.
 Ziua de 9 MAI 1945 este şi ziua păcii deoarece după şase ani de război s-a instaurat pacea în Europa
 Au semnat actul de capitulare Germania, prin generalul Alfred Jodl, Uniunea Sovietice, generalul-maior Ivan
Susloparov şi SUA, prin generalul Bedell Smith.

Generalul colonel Alfred Jodl semnând actele capitulării la Cartierul General Aliat de la Reims.
 Există o diferență de sărbătorire a victoriei între aliați datorită faptului că au fost semnate două acte ale capitulării Germaniei:
 Primul act al capitulării a fost semnat la 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor
Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii. Actul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora
23.01 Totul nu a durat decât câteva minute.
 Actul l-a înfuriat pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins, la Berlin, oraș ocupat de Armata Roşie. De
aceea, în noaptea dinspre 8- 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al
Wehrmachtului semna capitularea germană la sediul Statului Major al armatei sovietice
 Al doilea act al capitulării a fost semnant într-o suburbie a Berlinului, ceremonia fiind deschisă de mareșalul Jukov.
Reprezentanții germani au semnant Actul final al capitulării necondiționate a Germaniei, care a intrat în acțiune la ora 23:01 ora
Europei Centrale.
 În acest context, Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi
de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia,
Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Mareșalul Uniunii Sovietice Gheorghi Jukov citind actul capitulării Germaniei

 9 mai Ziua Europei
 În 1950, deşi trecuseră 5 ani de la sfârşitul războiului, Europa îşi revenea cu greu, masivele pierderi umane şi
materiale afectaseră grav economiile ţărilor europene şi reconcilierea între foştii inamici era încă departe
 Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris,
în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme
de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între
națiunile Europei.
 Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și
oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui
Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
 Reconcilierea între foştii inamici din Europa venea 5 ani mai târziu, în 9 mai 1950, când, printr-o celebra
declaraţie a ministrului francez de externe Robert Schuman, se punea temelia construcţiei europene care unea
oameni şi naţiuni printr-un obiectiv comun, o comunitate de interese paşnice. Acesta este motivul pentru care
liderii europeni au decis, în 1986 la summitul de la Milano, ca ziua de 9 mai să fie serbată ca „Zi a Europei”.
În 2012, Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, pentru rolul şi contribuţia sa
de şase decenii la progresul pacii, reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa.