Fiziologic.

In lobul anterior hipofizar se afla celule care contin granule cu

POMC (proopiomelanocortina) – un precursor cu rol in formarea
de ACTH si β-Lipotropina

Prin liza ulterioara a acestor doi hormoni se obtin α-MSH si CLIP –

corticotropin like intermediate lobe peptide din ACTH si γ-
Lipotropina, β-MSH si endorfine din β-Lipotropina.
Referitor la MSH.
Lob intermediar hipofizar se intalneste doar la fat cu rol in liza ACTH-ului, dar la adult
acesta nu este dezvoltat astfel liza ACTH nu se realizeaza in adenohipofiza.

La nivelul adenohipofizei au fost identificate niste celule pars intermedia-like care

migreaza la adult spre neurohipofiza, dar care se diferentiaza de celulele
adenohipofizare prin forma diferita si de cele neurohipofizare prin faptul ca
prezinta o lipsa a inervatiei.
Fiziopatologie.
Majoritatea adenoamelor hipofizare secretante de ACTH sunt microadenoame, dar exista
in 10% din cazuri si macroadenoamne. Adenoamele hipofizare maligne sunt foarte rare.

Exista de asemnea si cazuri in care la nivelul hipofizei exista microadenoame secretante de

ACTH, dar care nu produc hipercorticism si totodata nu prezinta nici efecte clinice.
Singura problema pe care aceste adenoame “silent” o produc este reprezentata de
cresterea acestora, care are efecte negative.
Exista de asemenea si tumori care provin din celule pars intermedia-like.
Terapie.
Chirurgie hipofizara transsfenoidala.
Suprarenalectomie unilaterala sau bilaterala.
Se poate realiza atunci cand chirurgia hipofizara nu a avut succes.
Aceasta se poate realiza laparoscopic.

Suprarenalectomia este urmata de terapie de

substituie pentru a suplimenta deficienta
hormonala datorata extirparii acestora.
Radioterapie hipofizara.
Radioterapie cu Cobalt, iradiere cu protoni si implantare pituitara de material
radioactiv.
Ultimele doua se realizeaza doar in cateva centre din lume.
Implantarea de material radioactiv utilizeaza mici capsule ce contin substante radioactive
care sunt implantate in apropierea unei tumori sau chiar in interiorul acesteia pentru a
oferi o doza mai mare de radiatie cu o specificitate mai mare de tesut evitand expunerea
celulelor normale.
Tratamentul medicamentos este adjuvant.
Nu se cunosc preparate care sa supreseze cu succes secretia autonoma de ACTH.
Exista mai multe clase de medicamente cu efect inhibitor asupra steroidogenezei
suprarenale.
Au indicatie in cazurile severe pentru ameliorarea preoperatorie a efectelor
hipercortizolismului sau in tumori ce nu pot fi eliminate.

•Ketoconazolul
•Metopiron
•Mitotane
Prognosticul la 5 ani dupa interventie chirurgicala.