Parazito Curs 1

1. Clasa Risopoda
- Entamoeba hystolitica
- Naegleria fowleri
- -Acantamoeba
2. Clasa Flagelate
- Giardia Duodenalis
 I. Entamoeba hystolitica
Morfologie:
a) Trofozoitul = forma vegetativa
o o singura celula cu nucleu caracteristic – “in roata cu spite”
(dat. aspectului cromatinei)

o Citoplasma clar impartita in 2 regiuni:

o Endoplasma granulara – contine fagocite; daca
contine hematii, are patogenitate mare
o Ectoplasma hialina, clara ce emite 1 pseudopod in
directia de miscare

o Este forma patogena

o Nu se gaseste in mediul extern
 Endoplasma
(granulara)
Ectoplasma
(hialina)
b)Chistul
• Sferic
• Matur – 4 nuclei
• Baghete siderofile (depuneri
de glicogen)=corpuscului
cromatoizi/cristaloizi
• Rezista la mediul exterior –
forma infectanta pentru om,
dar si forma de inmultire a
parazitului
Transmitere:
- Pe cale digestiva: inghitirea chistilor din apa
murdara, maini murdare, practici sexuale oro-
anale [eu zic ca-I fix pe dos]
- Sursa de infectie – omul (purtatorii elimina
cronic chisti de Eh)
Ciclu biologic:
Ingestie chist tetranucleat

Dechistare in intestin
(se lizeaza peretele =>4trofozoiti)

Diviziune binara

Colon
(mucoasa cecala, sigmoidiana,rectala)

a) Tulpina nepatogena – se hranesc cu b) Tulpina patogena => leziuni primare =

bacterii, cresc, form chisturi => se abces in forma de buton de camasa
Elimina si contamineaza mediul ext (datorata actiunii hematofage si
histolitice)
vezi slide-urile urmatoare
Patogenie:
- Multiplicarea in grosimea peretelui intestinului
gros prin lizarea celulelor dinspre suprafata spre
profund
- Incubatia – depinde de:
• Doza infectanta
• Tulpina
• Conditii locale (imunitate, infectii bacteriene)
• Rezistenta indivizilor
Mecanism de patogenitate
intestinala:
- Trofozoitul adera la
mucoasa intestinala
- Elibereaza enzime litice =>
microulceratii in mucoasa
- Leziunea se largeste,
parazitul se multiplica=>
leziunea primara=abces in
buton de camasa, o
ulceratie a mucoasei
intestinale ce irita nervii
subiacenti, crescand
peristaltismul => eliminarea
trofozoitului => scaun
dizenteric
Prin unirea abceselor in
“buton de camasa” apar
ulceratii mari (imagine
dreapta) care:
a) Se vindeca prin
fibrozarea portiunii
de colon afectata=
coarda colica
(resimtita si la
palparea colonului ca
o coarda)
b) Diseminarea
hematogena/peritoni
ta
amoebiana/amoebiaz
a cutanata (vezi slide-ul urmator)
Evolutia nefavorabila prin patrunderea:
• Intr-un vas de sange de la nivelul submucoasei in
reteaua de capilare digestive => diseminare
hematogena catre ficat, apoi alte organe (SNC,
plaman, rinichi) cu formare de microabcese care
prin confluare dau abcese amoebiene
extraintestinale.
• Sa perforeze toate straturile intestinului
(patogenitate ↑↑↑)=> peritonita amoebiana
• Cutanat: evacuarea spontana a unui abces
organic la tegumente
Cutanat:
• Iatrogen: prin punctii evacuatorii cu:
ᴥ Lezarea vaselor
ᴥ Merge pe ac ->infectie la locul de punctie
• Bolnavii cronici de dizenterie au frecvent
leziuni perianale pe unde parazitii pot intra in
circulatie
Manifestari clinice
1. Asimptomatici
2. Amoebiaza intestinala
3. Amoebiaza extraintestinala
Amoebiaza intestinala
Simptome:
• Scaune frecvente, reduse cantitativ (“scuipat rectal”)
• Contin mucus/sange/puroi
• Dureri abdominale
• Tenesme

Complicatii:
o Amoebiom (colectie de amoebe in perete)
o Apendicita
o Peritonita
o Diseminari vasculare
Amoebiaza extraintestinala
Abcese hepatice (frecventa cea mai mare):
• Simptome
o Febra
o Dureri abdominale in hipocondrul drept (iradiaza in
umarul drept/pe spate – n frenic)
o Hepatomegalie dureroasa(distensia capsulei)
o Stare generala alterata
o Icter
o Anemie
• Complicatii:
 Interesarea pleurei
 Pericard
 Peritoneu
Abcese pulmonare (frecventa ridicata)
• Simptome:
o Febra
o Dureri toracice
o Tuse cu expectoratii ciocolatii (hematofag)

Leziune cutanata:
o ulceratii cu crusta albicioasa
o Dureroase
o pruriginoase
Profilaxie: • Colectiva:
 Controlul
• Individuala: coproparazitologic
 Igiena personala periodic al persoanelor
ce lucreaza in
 Igiena alimentatiei alimentatie publica
 Amplasarea corecta a
 Tratarea si controlul surselor de apa potabila
amoebiazelor intestinale  Nu se folosesc fosele
septice ca ingrasamant
 Diagnosticul amoebiazei intestinale:
1. Parazitologic (identificarea in pp a parazitului
sau formelui lui)
- pp=materii fecale
- Examen microscopic pentru identificarea org
parazite = examen coproparazitologic
!!! In suspiciunea de amoebiaza se recomanda ca examenul
corpo. sa se faca extemporaneu (imediat dupa prelevare)
- In scaunele dizenterice se evidentiaza trofozoiti,
iar la purtatori apar chisti (maturi/imaturi)
 a. Examen cpp cu SF caldut
Bagheta cu pp

Lamela cu
care se
acopera lama SF izoton – nu
lezeaza
membrana
clulara=> Eh se
misca prin
emisia unui
psudopod

Avantaj: se examineaza rapid la microscop

Dezavantaj: nu coloreaza cromatina din nucleu
b. Ex cpp direct cu LUGOL (iod in iodura de
potasiu)
- Are acelasi principiu ca examenul cu SF caldut
- Avantaje: coloreaza cromatina din nucleu, deci se vde
structura de roata cu spite
- Dezavantaje: omoara trofozoitul
In mod obisnuit, se face a, apoi b
 c. Cpp pe medii de cultura ce permit
cresterea Eh

Se observa
trof. mobili
SF caldut prin analiza la
microscop
37𝑜 𝐶
24-48 h

pp= materiale
fecale

Mediu Loeffer Ser de bou +

antibiotice (nu se
foloseste ser de
vaca/taur pentru ca
hormonii lor distrug
parazitii)
Dg dif in infectiile cu Eh se face in principal cu o amoeba
nepatogena, asemanatoare morfologic cu Eh, numita
Entamoeba coli.
- trofozoit: nucleu in spita de roata cu nuclol excentric;
- emite mai multe pseudopode
- chistul: matur: 8-16 nuclei;
- baghete siderofile ascutite, ca niste ace
- nu dechisteaza pe mediu Loeffer
 d. Ex cpp- coloratie metiolat-iod-formol:
MIF
• E. histolitica se coloreaza in roz
• parazitii sunt omorati cu pseudopodul
expansionat
e. Ex cpp in coloratie Sergeant (verdechit)

coloreaza in verde baghetle siderofile din chisti

2. Imunologic
- presupune identificara serologica a Ac specifici
anti-Entamoeba histolytica

- se folosesc medii Western Blot, RIF, ELISA

- izocianatul de fluoresceina – folosit pe Ac anti-om

pentru a evidentia Ac umani de pe Eh
3. Dg. imagistic
• ecografie, CT, RMN, scintigrafie
• folosita pentru evidentierea intraorganica a
unor formatiuni cu aspect de abces
4. Dg. parazitologic
• doar formele de trofozoit deoarece doar ei
sunt hematofagi si ies din intestin
• pp= material de sub crusta albicioasa
(amoebiozele cutanate) sau lichidul dupa
spalatura dupa evacuarea lichidului prin
punctie (abcesele organice)
!!! Amoebele sunt mereu in zone de tesut sanatos, niciodata in
zonele fibrozate
 Naegleria fowleri
Morfologie:
1. trofozoit: - citoplasma: endo+ectoplasma
- nc de amoeba libera
- apare DOAR in leziunile SNC
2. stadiu amibo-flagelat(temporar)
- 1-4 flageli (cel mai frecvent 2)
- se gasesc in mediul extern lichid, poluat si
cald(ape de lacuri si balti, piscine incalzite, ape
reziduale) => boala tinerilor inotatori
- forma infectanta pentru om
3. chist
• mic (10 microni), rotund
• perete dublu, neted cu
2-3 pori sigilati de cate
un dop mucoid
• 1 nc de amoeba libera
• in mediu extern – lichid,
murdar, rece
- solid: praf, pamant
• mai rezistent la conditii
nefavorabile
Transmitere:
Apa murdara si calda
(in care se gasesc formele amibo-flagelate)
ajunge pe mucoasa nazala a gazdei
Ciclu biologic:
Chist (ubicuitar)

Apa cu temperatura ridicata si nutrienti

Chist=> amibo-flagelat

Infectia mucoasei nazale(enzime litice)

Trofozoit propriu-zis(forma amiboidala)

Migreaza 2-4cm/24h

nn. Olfactivi => bulbi olfactivi

(raspandire si multiplicare in masa cerebrala)

Ucide gazda
Manifestari clinice:
- Apare la copiii si tinerii imunoCompetenti
- Epidemie in Cehia
Debut: Perioada de stare:
• Cefalee fronto-
• Febra
temporala
• Obstructie nazala • Febra >39*
(rhinoree, anosmie) • Fotofobie
• Greata • Redoarea cefei
• Varsaturi in jet • Confuzie
• Semne de cefalee • Convulsii
• Ataxie (tulburari de
mers)
 Evolutie acuta -> supraacuta
spre deces (10 zile) prin
stop cardiac +/- edem pulmonar

Nu exista tratament!
Profilaxie:
• Individuala: evitarea bailor in ape calde si
murdare

• Colectiva:
- Atentionarea comunitatii medicale la aparitia
unor noi cazuri
- Clorinarea adecvata a rezervelor de apa destinate
inotului
Diagnostic DOAR parazitologic
(evolutie prea rapida -> nu se
formeaza anticorpi)
• pp= LCR care tasneste datorita
presiunii;
• macroscopic: LCR tulbure,
purulent, cu striatii de sange,
foarte bogat in neutrofile
• microscopic:
- examinare nativa
- dilutie in SF caldut(cand
este prea purulent)

- frotiu colorat Giemsa

 Acantamoeba
Morfologie:
1. Trofozoit: - nc de amoeba
libera
- Nu are pseudopode, ci
acantopodii (prelungiri
ascutite – acanthos=teapa)
- Forma infectanta pentru
om
- Mediu: extern cald si
murdar; intern-leziuni
2. Chist: - 1 nucleu
- Perete dublu:
o intern:endochist poligonal
o extern: ectochist – volan in jurul
endochistului cu aspect
faldurat/zbarcit

- Infectant pentru om

- Mediu:
o extern in ape reci si murdare sau in
praf/nisip;
o Intern:leziuni
 Transmitere prin leziuni preexistente de la
nivelul mucoaselor, tegumentelor sau corneei
(datorate lentilelor de contact)
Ciclu biologic:
Chist/trofozoit

Leziune preexistenta

a) imunocompetenti: b) imunodeprimati:
- keratita/leziune cutanata Diseminare hematogena
(chist->dechistare->multiplicare)
Manifestari clinice:
a) Keratita amibiana:
- perioada de stare: - evolutie:
• Dureri in ochi Intindere pe suprafete
(senzatie de nisip in ochi) mari si patrundere
profund
• Lacrimare
- Netratat => cecitate
• Fotofobie
• Hiperemie oculara
• Edem palpebral
• Acuitatea vizuala scade progresiv
b)Encefalita - merge in pusee (afectare nespecifica a SNC pentru ca se confunda
cu alte boli neurologice)
- incubare: saptamani->luni
- Faza de stare: - Evolutie lenta,
• Febra
• Fotofobie
cronica, spre deces.
• Convulsii (granuloame)
• Tulburari psihice
• Tulburari de somn
• Redoarea cefei
• Greata +/- varsaturi
• Anorexie
• Hemiplegie/ataxie
• coma
Profilaxie:
Individuala:
• Evitarea spalarii lentilelor de contact cu apa de
la robinet
Comunitara:
• Recomandarea imuno- sa nu se spele in ape
murdare
• Educatie sanitara la cumpararea lentilelor de
contact
Diagnostic:
2.imunologic: RIF
1. parazitologic:
• pp la imuno+ :material raclat din leziunea
corneana/cutanata/mucoasa
• pp la imuno- :LCR
a. Frotiu colorat Giemsa:
Trofozoiti Chisti
• Cultivare pe mediu umed cu agar – permite
multiplicarea su deplasarea (lasa dare ca
“ramurelele de brad”)
 II. Giardia duodenalis
Morfologie:
1. trofozoit: - celula seamana cu fata de
om; celula piriforma
Din profil:
• fata ventrala concava: - 2 nuclei
- Corpusculii bazali de la ei pornesc
- 4 perechi de flageli
- Corpuscul median (sub corpusculul
bazal)
- Disc adeziv in jurul nucleilor =
ventuza cu care adera la mucoasa
intestinului subtire
• Fata dorsala convexa
Este forma cu patogenitate
2. chist:
- Forma ovalara (rar rotunda)
- Perete gros, refringent
- Imatur: 2 nuclei
- Matur: 4 nuclei
- Flageli liniari -> litera S/litere
chinezesti
- Apar in scaunele purtatorilor
si in mediu extern, fiind
forma infectanta pentru om
Transmitere digestiva – chistii preluati din:
• apa murdara (epidemii hidrice) dau
diareea turistilor (in SUA)
• Maini murdare
• Ciclu fecal-oral
Sursa de infectie: omul si animalele de companie
Distributie geografica: cosmopolit
Ciclu biologic:
Chist

Dechistare in stomac/duoden

Trofozoiti(duoden+jejun)

Inchistare in colon

Chisturi in fecale

Purtatorul cronic elimina chisturi.

Patogenie:

• Datorita multiplicarii trofozoitului pe epiteliul intestinal

(efect mecanic prin discul adeziv), impiedica absorbtia
nelementelor nutritive

• Majoritatea persoanelor infectate sunt complet

asimptomatice
• Simptomatici: extremele de varsta si imuno-

• Incubatie in functie de:

o Doza infectanta
o Tulpina
o Conditii locale
o Predispozitie personala
Manifestari clinice:
a) Giardioza acuta (1-3 sapt se remite simplu)
• Dureri epigastrice - Apos = nu se absoarbe
D.D. nimic
• Diaree apoasa - Fetid/steatoreic = nu se
absorb lipide care sunt
• Greata fermentate in colon
• Hiperproductie de gaze: eructatii, balonare,
flatulenta, meteorism
• Copii hraniti cu lapte nu cresc (“intoleranta la
lactoza”- ritmul de diziviune al enterocitelor
creste, dar sunt ineficiente)
Complicatii: la copii- malabsorbtia (B12, proteine,
lipide)
b) Giardioza cronica:
• Inapetenta
• Dureri abdominale cronice
• Tulburari de tranzit (diaree temporara)
• Tulburari alergice – cutanate
- Oculara (conjunctivita
alergica)
- Respiratorie (astm -
>wheezing)
• Tulburari nervoase (insomnie, agitatie, scaderea
randamentului intelectual)
Profilaxie:
- Spalarea mainilor
- Protejarea de muste
- Ciclu fecal-oral – spalarea mainilor si zonelor
din acest ciclu (mai ales la copiii de gradinita)
- Apa potabila imbuteliata
Diagnostic:
1. Parazitologic (cel mai folosit)
Produsul patologic poate fi din:
a) materii fecale din:
• Scaune diareice (stare acuta) – trofozoiti mobili
• Scaune de la purtatori/bolnavii cronici – chisti

- Se fac ex cpp cu SF caldut, lugol si coproculturi pe

medii speciale (pretentioase)
b) Lichid duodenal:
• Tubaj duodenal – endoscopie
• Capsule enterotest

Se realizeaza examen microscopic nativ si

frotiu colorat Giemsa;
!!! Nu apar chisti (apar abia in colon)
c) Mucoasa duodenala prin biopsie
(endoscopica)
• Amprente de organ
• Cupe histologice

- Aspect morfologic specific al epiteliului

intestinului subtire dupa contactul cu discul
adeziv al Giardiei; pot aparea si fragmente sau
trofozoiti intregi
2. Imunologic (indirect) – identifica in FECALELE
pacientul prezenta Ag de Giardia
• ELISA
• Imunocromatografie

Examenul este indirect pentru ca nu ajung in sange, ci

raman cantonati la nivelul mucoasei intestinale sau
ajung in colon (inchistare)
(3. microbiologica- TEM- cercetare)