NORMALIZAREA CONTABILITĂŢII

ÎNTREPRINDERII

CURS V
Cadrul general conceptual şi OMFP nr.
1802/2014 - Recunoaşterea elementelor din
SFA
 Recunoaşterea - procesul de încorporare în
SFA a elementelor anterior menţionate, dacă
ele corespund definiţiei şi îndeplinesc două
criterii de recunoaştere:
- Există probabilitatea ca beneficiile economice
viitoare asociate elementului să intre sau să
iasă din entitate;
- Costul sau valoarea elementului pot fi
evaluate în mod credibil.
Cadrul general conceptual şi OMFP nr.
1802/2014- Recunoaşterea elementelor din
SFA
 Nu există diferenţe în abordarea
recunoaşterii, conform reglementărilor
contabile naţionale cuprinse în OMFP nr.
1802/2014, cu modificările şi completările
ulterioare !!!!
Recunoaşterea activelor şi datoriilor

 Delimitarea
- datorii efective
- provizioane
- datorii contingente

 Exemplu:
La sfârşitul lui N, Alfa se află în litigiu cu 2 clienţi: Beta şi Gama.
Pentru litigiul cu Gama, consultanţii juridici consideră că Alfa va
plăti despăgubiri de 10.000 lei, în timp ce în relaţie cu Beta, plăţile
se vor ridica la 50.000 lei. În N+1, clauzele evoluează astfel:
- în relaţie cu Gama, se fac plăţi de despăgubiri în sumă de 40.000 lei;
- litigiul cu Beta continuă în N+2. La sfârşitul exerciţiului N+1, se
reestimează că nu vor exista costuri, ci că entitatea va câştiga în
urma soluţionării procesului suma de 30.000 lei.
În N+2, litigiul cu Beta se finalizează cu plata unor despăgubiri în
sumă de 15.000 lei.
Recunoaşterea veniturilor
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în
care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative care decurg din proprietatea asupra
bunurilor;
Exemplu 1
 La 2.01.N, ALFA facturează mărfuri în valoare de 150.000 lei
clientului GAMA, care solicită ca livrarea să se efectueze pe
27.02.N. La momentul facturării, ALFA nu deţine mărfurile ce
urmează a fi livrate. ALFA nu poate recunoaşte venitul pe
02.01, deşi GAMA este proprietar începând cu această dată.
Momentul recunoaşterii venitului este dat de: probabilitatea
efectuării livrării, confirmarea instrucţiunilor de amânare de
către client, respectarea condiţiilor de plată, la care se
adaugă identificarea clară a bunurilor ce urmează a fi
livrate, precum şi existenţa condiţiilor de livrare.
!!! Cum facem înregistrările dacă ALFA deţine mărfurile?
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la
care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în
proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv
asupra lor;
Exemplul 1
 În cazul în care vânzarea este însoţită de
instalare/verificare, venitul din vânzare va fi recunoscut în
momentul în care cumpărătorul acceptă livrarea.
Exemplul 2
 O societate vinde pe internet, în luna martie, saltele în
valoare de 10.000 lei, cu posibilitate de returnare în 30 zile.
Se cunoaşte faptul că în perioada anterioară, procentul
returnărilor a fost de 10 % din vânzări. Care sunt
înregistrările contabile, dacă:
a. Se returnează saltelele vândute;
b. Nu se returnează marfa vândută.
 Exemplul 3:O tipografie înregistrează
producţia de 500 cărţi la cost de 30 lei/buc.
200 buc sunt trimise unei librării cu un preţ de
40 lei/buc. La sfârşitul lunii, libraria anunţă
tipografia că a vândut 100 buc. Preţul librăriei
este de 50 lei/buc.
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod
credibil;
d ) este probabil ca beneficiile economice
asociate tranzacţiei să fie generate către
entitate; şi
e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod
credibil (un venit care nu are în contrapartidă
o cheltuială este datorie - avansurile).
Programe de fidelizare a clienţilor

Exemplu
 Societatea Alfa are ca obiect de activitate vânzarea de
obiecte decorative. În cadrul politicii de promovare,
societatea oferă 1 punct cadou la fiecare 10 lei achiziţii, la
vânzarea articolelor de porţelan, cu condiţia ca acestea să
fie înregistrate pe un card oferit clienţilor. Fiecare punct de
voucher valorează 0,50 lei.
 În luna martie, societatea are vânzări de 10.000 lei, faţă de
clientul X (cardul permite urmărirea fiecărui client în parte).
Punctele cadou pot fi folosite pentru achiziţii în aceeaşi
unitate.
 În luna aprilie, se utilizează puncte cadou în valoare de 120
lei (240 puncte), din vânzări de 5.000 lei.
 Sumele includ TVA.
 Exemplu
 Societatea Alfa are ca obiect de activitate vânzarea de jucării. În
luna martie, în cadrul politicii de promovare, societatea oferă un
voucher de 10% la vânzarea păpuşilor, cu condiţia să fie folosit în
magazin în perioada 01.04-31.05. Fiecare punct de voucher
valorează un leu. În luna martie, societatea are vânzări de
100.000 lei. În înregistrarea veniturilor, Alfa estimează că 60% din
vouchere vor fi folosite.
 În luna aprilie, se returnează vouchere în valoare de 4.200 lei, din
vânzări de 50.000 lei. În acest context, entitatea îşi schimbă
estimarea de la 60% la 80%, în ce priveşte voucherele ce urmează
a fi restituite.
 În mai, se mai primesc vouchere de 2.000 lei, la vânzări de 40.000
lei.
 Sumele includ TVA.
Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în
momentul în care sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
a) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod
credibil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate
tranzacţiei să fie generate către entitate;
c) Poate fi estimat credibil procentul de execuţie al
lucrării şi
c) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod
credibil.
 Exemplu: O firmă încheie un contract de prestări
servicii în valoare totală de 224.000 lei cu o
durată de realizare de 3 ani. Prin contract s-a
stabilit ca plăţile să se efectueze astfel: 40% - în
anul N; 30% - în anul N+1; 30% - în anul N+2.
Gradul de avansare a prestărilor de servicii este
următorul: 38% - în anul N; 40% - în anul N+1;
22% - în anul N+2. Care sunt veniturile
recunoscute în fiecare din cei trei ani şi cum sunt
acestea contabilizate, dacă facturarea are loc la
terminarea lucrărilor?
Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende
trebuie recunoscute pe următoarele baze:
 dobânzile trebuie recunoscute periodic, pe baza
randamentului efectiv al activului, în mod
proporţional;
 redevenţele trebuie recunoscute conform
realităţii economice a contractului pe baza
contabilităţii de angajamente;
 dividendele se recunosc după stabilirea dreptului
acţionarului la dividende. Atunci când
dividendele sunt declarate pentru perioada
anterioară achiziţiei, atunci valoarea lor va fi
dedusă din costul de achiziţie.
Exemplu:
 Pe 1 noiembrie 2015, s-au achiziţionat 15.000
acţiuni la un preţ unitar de 4.2 lei/ acţiune
(reprezentând 52% din capitalul societăţii
emitente Alfa). Pe 1 iunie 2016, societatea Alfa
a hotărât distribuirea dividendelor aferente
exerciţiului din 2012: 2 lei/ acţiune.
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Evaluarea implică atribuirea unei valori monetare la care

elementele din situaţiile financiare anuale urmează să fie
recunoscute şi raportate.
 Demersul va porni de la un citat din Cadrul general:
„Suma cu care sunt înregistrate capitalurile proprii în
bilanţ depinde de evaluarea activelor şi datoriilor. În
mod normal, suma cumulată a capitalurilor proprii nu
poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de
piaţă a acţiunilor entităţii sau cu suma care ar putea fi
obţinută prin vânzarea pe bucăţi a activului net sau a
entităţii în întregime, presupunând continuitatea
activităţii.”
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Costul istoric este baza de evaluare cel mai frecvent

utilizată, însă ea poate fi combinată cu celelate baze
de evaluare.
 costul istoric - activele sunt înregistrate la
suma plătită în numerar sau în echivalente ale
numerarului sau la valoarea justă din momentul
cumpărării lor; datoriile sînt înregistrate la
valoarea echivalentelor obţinute în schimbul
obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de
exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se
aşteaptă să fie plătită în numerar sau în
echivalente ale numerarului pentru a stinge
datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Costul intoric are avantajul de a fi cel mai

credibil, este definit şi verificabil.
 Totuşi, contabilitatea evoluează de la
sistemului costului istoric la cel al valorii
actuale!!!
 Exemplu: momentele inflaţioniste –
elementele bilanţiere sunt subevaluate.
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Costul actual (curent) - activele sînt

înregistrate la valoarea în numerar sau în
echivalente ale numerarului, care ar trebui
plătită dacă acelaşi activ sau unul
asemănător ar fi achiziţionat în prezent;
datoriile sînt înregistrate la valoarea
neactualizată în numerar sau în
echivalente ale numerarului, necesară
pentru a deconta în prezent obligaţia;
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Valoarea realizabilă (de decontare) -

activele sînt înregistrate la valoarea în
numerar sau în echivalente ale numerarului,
care poate fi obţinută în prezent prin vînzarea
normală a activelor; datoriile sînt înregistrate
la valoarea lor de decontare; aceasta
reprezintă valoarea neactualizată în numerar
sau în echivalente ale numerarului, care
trebuie plătită pentru a achita datoriile
potrivit cursului normal al afacerilor;
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Valoarea actualizată - activele sînt

înregistrate la valoarea actualizată a
viitoarelor intrări nete de numerar, care
urmează să fie generate în derularea
normală a activităţii întreprinderii; datoriile
sînt înregistrate la valoarea actualizată a
viitoarelor ieşiri de numerar, care se
aşteaptă să fie necesare pentru a deconta
datoriile, potrivit cursului normal al
afacerilor.
Cadrul general conceptual - Evaluarea
elementelor din SFA

 Oricum, cel puţin pentru viitorul apropiat nu

vom asista la un declin al costului istoric ci la
un model mixt de evaluare, caracterizat prin
coabitarea dintre acesta şi celelalte forme de
evaluare prescrise de IASB!!!
Evaluarea elementelor din SFA –
Orientarea spre valoarea justă

 Prin valoare justă se înţelege suma pentru care un

activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi
aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii
cu preţul determinat obiectiv.
 Practic, se constată un rezultat virtual continuu
pentru că nu există o tranzacţie reală, piaţă furnizând
o informaţie care modifică datele în contabilitate, fără
a genera tranzacţii reale (evaluarea la valoarea justă
a titlurilor cotate, reevaluarea).

Evaluarea elementelor din SFA –
Orientarea spre valoarea justă

 Valoarea justă este:

-utilă, permiţând oferirea de informaţii îmbunătăţite în SFA;
-subiectivă, permiţând manipularea de către cei care o estimează şi
distorsiuni în SFA.
Dacă informaţiile privind valoarea justă nu sunt prezentate adecvat în
notele explicative, ea poate fi mai periculoasă decât costul istoric.
Cu toate acestea, din punctul de vedere al exactităţii, ea se află în
aceeaşi zonă cu imaginea fidelă.
Ambele concepte sunt în continuă mişcare, influenţându-
se reciproc.
OMFP nr. 1802/2014 - Evaluarea
elementelor din SFA

 Evaluarea la intrarea în entitate

- Cost de achiziţie;
- Cost de producţie;
- Valoare de aport;
- Valoare justă.
Aici sunt avute în vedere reducerile comerciale
şi cele financiare.
OMFP nr. 1802/2014 - Evaluarea
elementelor din SFA

 Evaluarea la inventariere şi prezentarea

elementelor în bilanţ
În SFA, elementele de active, datorii şi capitaluri
proprii se evaluează la valoarea contabilă,
pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Ce este valoarea contabilă?
OMFP nr. 1802/2014- Evaluarea elementelor
din SFA

 La stabilirea valorii de inventar se aplică

principiul prudenţei.
 Diferenţele în minus între valoarea de
inventar şi valoarea contabilă se înregistrează
ca ajustări.
OMFP nr. 1802/2014- Evaluarea elementelor
din SFA

Imobilizări corporale şi necorporale:

 Cost, mai puţin amortizări şi ajustări de valoare;
 Valoare reevaluată (pentru IC).
Stocuri – min (cost, VRN);
Creanţe – valoare probabilă de încasat (valoare
nominală – ajustări de valoare pentru creanţele
incerte);
Trezorerie:
 valoare nominală - lei;
 curs BNR 31.12.N – valută.
OMFP nr. 1802/2014- Evaluarea elementelor
din SFA

Titluri pe termen scurt:

 tranzacţionate – cotaţie;
 netranzacţionate – cost, minus ajustări.
Titluri pe termen lung - cost minus ajustări;
Datorii – conform prudenţei:
 certe;
 eventuale.
Capitaluri – valoare din contabilitate
OMFP nr. 1802/2014- Evaluarea elementelor
din SFA

 Evenimentele care apar după data bilanţului,

dar înainte ca situaţiile financiare să fie
aprobate, trebuie înregistrate în scopul de a
ajusta informaţiile din situaţiile financiare
anuale, dacă acele evenimente erau existente
la data bilanţului.
OMFP nr. 1802/2014- Evaluarea elementelor
din SFA

 Evaluarea la data ieşirii din entitate

- Bunurile se scad din gestiune la valoarea
contabilă.
- Se reiau la venituri eventualele ajustări de
valoare.