CURS 2

vitamine
 1929 Premiul Nobel pentru Medicina – descoperirea maladiei beriberi -> descoperirea vitaminelor
- medic Indiile de Est – boala beriberi – debut slabiciune, iritabilitate, inapatenta, disconfort
abdominal, moartea – stop cardiac, degenerarea cardiomiocitelor

1858 - 1930
1. Aspecte generale

definitie •= biocatalizatori de natură exogenă, indispensabili pentru creştere, dezvoltare şi reproducere

la om şi animalele superioare.
• denumirea - indispensabile vieţii „vita” iar „amin” pentru că prima substanţă cunoscută
continea grupare amino

flora microbiana intestinala (PABA, biotina, acidul pantotenic, acidul folic,

inozitolul)

vitamina D3 se sintetizeaza
! din colesterol sub
acţiunea razelor U.V.

•Carenţele vitaminice
• stare de precarenţă
•Hipovitaminoza
omul, primatele şi cobaii, nu pot •Avitaminoza sau poliavitaminoza
sintetiza vitamina C •Hipervitaminoza
2.Clasificare şi nomenclatura vitaminelor

• dupa solubilitate:
•vitamine hidrosolubile;
•vitamine liposolubile.

• denumirea cu literele alfabetului (A, B, C, D, etc.) în ordinea cronologică a descoperirii lor

•indicii A1, A2, pentru vitamere.

• Denumirea după afecţiunea provocată de carenţă la care se adaugă prefixul „anti” antiscorbutică,
antirahitică, antixeroftalmică, antiberiberi.

• denumiri ce reflectă structura chimică (tokoferoli, piridoxina, filochinona).

3. Vitaminele hidrosolubile

C Complexul B

•complexul B nu se acumulează în organism, cu excepţia vitaminei

B12, care se acumulează în ficat.

• intervin in reacţii metabolice, în special în cele în care se obţine

energie în organism.

•Tiamina B1
•Riboflavina B2
•Nicotinamida PP sau B3
•Piridoxina B6
•acidul pantotenic B5
•Biotina
•Acidul folic
•Cobalamina B12
3.1 Tiamina (vitamina B , aneurina, antiberiberi, antinevritică)
1

•Necesarul Zilnic adult 2 mg.

• Necesarul Zilnic ↑ activitate musculară intensă, consum mare de glucide,
sarcină, alăptare, stres, febră, diaree severă.
Avitaminoza
• beri-beri se caracterizează prin pierderi în
greutate, inapetenţă, tulburări neurologice
(polinevrită, nevralgie, pareze spastice), care se
datoresc degenerării nervilor centrali şi
periferici; tulburări în activitatea ţesutului
cardiac care duce la insuficienţa cardiacă,
tahicardie, edeme; acidoză metabolică din cauza
creşterii concentraţiei de acid lactic şi piruvic.
•Eijkman si Hopkins 1929 Nobel pentru
Medicina

•Metabolism şi rol biologic. •Alcoolici apare carenta

•Absorbtie intestinala
•distribuită în special ficatului, rinichilor şi inimii
• transformată în coenzimă - forma fosforilată a tiaminei
(tiaminpirofosfat (TPP)).
3.2 Riboflavina (vitamina B2 )

•NZ 1,2-2 mg, creşte în graviditate, alimentaţie bogată în grăsimi.

•Particia in reacţiile de oxido-reducere celulare.

3.3 Piridoxina (vitamina B6)

•NZ 2-3 mg; + aportul florei microbiene

• NZ ↑ în sarcină, afecţiuni cardiace, persoane în vârstă şi în cazul unei alimentaţii bogate în proteine
(intervine în metabolismul aminoacizilor de la faza de absorbtie si pana la catabolizare).
•Tulburări de aport vitaminic.
•La copii se observă hiperexcitabilitatea SNC, cu crampe epileptiforme
•La adult, hipovitaminoza se manifestă prin edeme, hipoglicemie, distrofie musculară, tulburări de
vedere, artrite, tulburări cardiace.
•Poate apare anemie, datorita dereglarii biosintezei hemului. Deşi rezervele de fier sunt suficiente,
acestea nu pot fi folosite, apare anemia sideroacrestică.
 3.4 Nicotinamida (vitamina PP, B3, niacina, antipelagroasă)

NZ 5-25 mg în funcţie de vârstă, stare fiziologică

Rol biologic - două coenzime, participa in reacţii de oxidoreducere

Tulburări de aport vitaminic.

•pelagra, - „pelle agra” piele aspră.
• „boala celor trei D”: dermatită, diaree,
demenţă.
•Primele semne apar la nivelul pielii: eritem,
apoi dermatită, urmată de pigmentarea pielii
expusă la soare.
• tulburări digestive, cu inflamaţii ale
mucoaselor tubului digestiv (glosită, gastrită,
enterită), cu diaree.
•In stadiu de cronicizare - tulburări nervoase
şi psihice, halucinaţii, delir, aşa numita
„nebunie a pelagroşilor”.
3.5 Biotina

NZ greu de stabilit din cauza aportului florei microbiene intestinale

Participa in reactii de carboxilare in organism

•Tulburări de aport vitaminic.

•Carenţa apare foarte rar la om
•albuş ul de ou crud (avidina)
•dermatită, acnee, descuamări ale pielii, dureri musculare, inapetenţă, depresii nervoase.
3.6 Acidul pteroilglutamic (acidul folic)

• prima substanţă din această grupă a fost izolată din frunze („folia”) de spanac şi are caracter acid

• NZ flora microbiană intestinală sintetizează cantităţi importante. La adult se apreciază ca necesar zilnic
cantităţi de 400 g (0,4 mg), mai mari în sarcină, perioada de alăptare, stări de stress, alcoolism (este
inhibată absorbţia).

• intervine în biosinteza constituenţilor acizilor nucleici şi, deci, indirect în diviziunea celulară,

• influenţează hematopoeza, activitatea nervoasă şi creşterea organismelor tinere.

• Acţiune corelată cu a vitaminei B12.

Tulburări de aport vitaminic.

• ! Distrugerea florei intestinale cu antibiotice
• În carenţă de acid folic, este afectată în primul rând
biosinteza acizilor nucleici şi, implicit, creşterea şi
diviziunea celulară. Acest lucru, se observă, în primul
rând, la nivelul sistemului eritropoetic (viaţa unui eritrocit
este de 120 zile), se produce o anemie megaloblastică,
macrocitară şi hipocromă.
 3.7 Cobalamina (vitamina B12, ciancobalamina, factor antipernicios)

NZ greu de stabilit, 2-3 g, mai crescut în sarcină, perioada de alăptare (5 g/zi).
•este cea mai activă vitamină

Metabolism şi rol biologic.

•Cobalamina din alimente, se uneşte cu factorul intrinsec secretat de celulele mucoasei gastrice, formă
sub care este absorbită la nivel intestinal.
•În plasmă factorul intrinsec este detaşat de cobalamină,
•proteină transportoare, transcobalamina, care dirijează cobalamina la ficat unde se depozitează, dar şi la
alte ţesuturi.
•La nivelul ţesuturilor, complexul de transcobalamină este desfăcut, iar cobalamina este eliberată în
citosol, sub formă de hidroxicobalamină, care este transformată apoi în metilcobalamină.
• Sub această formă trece în mitocondrie, unde este transformată în 5’-deoxiadenozil-cobalamină.

Tulburări de aport vitaminic.

•Boala produsă de carenţa de cobalamină se numeşte anemie pernicioasă de tip Biermer.
•Semnele carenţei apar la nivelul sistemului eritropoietic şi nervos astfel:
•la nivelul sistemului eritropoietic - anemie
•la nivelul sistemului nervos - tulburări de sensibilitate şi paralizii.
3.8 Acidul ascorbic (vitamina C, antiscorbutică)

•NZ 1mg/kilocorp, mai mare la copii, gravide, în convalescenţă, stări febrile, boli infecţioase, gripă.

•In doze mari, pot apărea o serie de efecte secundare nedorite: erupţii cutanate, fenomene urinare, formarea
calculilor de oxalat de calciu, inhibarea absorbţiei altor vitamine, în special a cobalaminei.

•este sintetizat din glucoză de majoritatea speciilor vegetale şi animale, cu excepţia primatelor şi cobailor

• rol in reactii de oxidoreducere

• Formarea acizilor graşi mononesaturaţi
• Protejează de oxidare alte vitamine: tiamina, riboflavina, biotina, acidul pantotenic, vitamina A, vitamina E
şi este protejată de oxidare de glutation, Cys
• Acidul ascorbic are rol important în formarea substanţei intercelulare din oase, dinţi;
•în metabolismul fierului, reducerea Fe3+  Fe2+ absorbabil
•măreşte rezistenţa organismului la efort, infecţii, asigură integritatea tegumentelor, influenţează aparatul
circulator, sistemul nervos, etc.
Tulburări de aport vitaminic -scorbut.
•precarenţă sau scorbut latent caracterizat prin
astenie, inapetenţă, scăderea rezistenţei la efort
şi infecţii, dureri articulare (reumatism
scorbutic).
•Simptomele caracteristice scorbutului sunt:
•hemoragiile care survin iniţial la nivelul
gingiilor, a mucoaselor din cavitatea bucală
şi a celor de la nivelul tractului digestiv;
•tulburări la nivelul ţesutului conjunctiv, în
formarea matricii proteice a oaselor şi a
dinţilor, care au tendinţă de cădere;
•în stadii grave apar gangrene, hemoragii
viscerale, necroze osoase, moartea survine,
deseori, prin complicaţii pulmonare.
•Carenţa de acid ascorbic poate apare la
fumători, chiar la un aport alimentar
corespunzător, din cauză că este inhibată
absorbţia, iar nicotina scade ascorbemia (cu
aproximativ 30%).
4. Vitaminele liposolubile

• compuşi hidrofobi, insolubili în apă, solubili în grăsimi şi solvenţi ai

grăsimilor.
• suferă aceleaşi transformări ca şi lipidele şi sunt absorbite
împreună cu acestea.
• depozitate în ficat (A, D, K) sau în ţesutul adipos (vitamina E).
• În sânge sunt transportate de lipoproteine
• sunt excretate prin fecale.

! • Se pot acumula în organism, ceea ce duce la supradozări

4.1 Retinoide (vitamina A, axeroftol, antixeroftalmică)

provitamine = CAROTENI
•se cunosc peste 100 compuşi aparţinând acestei clase,
•carotenii cu o marcată activitate provitaminică sunt -,  şi - carotenul
•Se gasesc in regnul vegetal iar in organism se transforma sub actiunea
enzimei intestinale carotenaza in vitamin propriu zisa

vitamine = retinol + retinal + acid retinoic

! Nu sunt echivalente ca actiune vitaminica

retinal retinol acid retinoic

4.1 I. Retinalul are rol in procesul vederii

• Intra in compozitia rodopsinei

II. Rolul de protector al epiteliilor şi epidermei.

• menţinerea integrităţii ţesutului epitelial (cornee, membrane ale tractului

gastro-intestinal, genital).
• se explica prin implicarea vitaminei A în sinteza glicoproteinelor
• Protejând integritatea tegumentelor vitamina A diminuă căile de acces ale
agenţilor patogeni, mărind astfel rezistenţa la infecţii.

III. Acidul retinoic

•influenţează creşterea organismelor tinere.

•Rol de a transporta, prin membrana celulară, oligozaharidele din care se
sintetizează glicoproteinele.

IV. Retinolul

•influenţează procesele de reproducere, asigurând buna funcţionare a

organelor sexuale masculine şi feminine.
Tulburări de aport vitaminic.

•aport insuficient, absorbţie deficitară, transformare defectuoasă a provitaminelor în vitamine (diabet,

hipotiroidism), imposibilitatea de depozitare în ficat (ciroză) sau eliminarea crescută (nefrite cronice,
pneumonii, hipertiroidism).

•Simptomele carenţei apar în primul rând la nivelul ochiului.

• tulburări ale vederii la întuneric sau la lumină crepusculară (hemeralopie).
• keratinizarea corneei care duce la xeroftalmie, corneea se vascularizează, se produce o infectare a
corneei, ceea ce poate duce la perforarea corneei şi a globului ocular.
• La nivelul epiteliilor şi epidermei se produce o keratinizare a pielii şi a mucoaselor (nazală,
urogenitală, gingivală), ceea ce favorizează infecţiile.
• Carenţa la copii poate produce tulburări de creştere şi în formarea a oaselor, iar la gravide
malformaţii la făt.

Hipervitaminoza A: indispoziţie, vomă, diaree, căderea părului, prurit, afecţiuni ale pielii şi mucoaselor,
dureri articulare, îngroşarea extremităţilor.
4.2 Calciferolii (vitaminele D, antirahitice)

7 dehidro colesterol provitamine ergosterol

piele UV

vitamine

colecalciferol ergocalciferol
Ficat, Activare
rinichi

Calcitrioli
Rolul biologic - metabolismului fosfocalcic,

• actioneaza la nivelul a 3 organe (ţesuturi) ţintă: intestin, rinichi, ţesut osos, sub
formă de calcitrioli
•La nivelul intestinului favorizează absorbţia calciului şi absorbţia fosfaţilor.
•Sistemul osos este influenţat în funcţie de doză.
• În doze fiziologice favorizează procesul de mineralizare,
• În doze mari, nefiziologice, calcitriolul favorizează procesul de
demineralizare, prin activarea osteoclastelor cu mobilizarea calciului şi
fosforului din oase.
•La nivel renal măreste reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor,

Tulburări de aport vitaminic

•La copii hipovitaminoza D produce rahitismul
• La adult se produce o demineralizare a oaselor, ceea ce duce într-o fază
iniţială la osteoporoză care avansează spre osteomalacie

Hipervitaminoza - mobilizarea calciului din oase cu osteoporoză, hipercalcemie,

depuneri în ţesutul renal (nefrocalcinoză) sau litiază renală.
4.3 Tocotrienoli (vitamina E, Tocoferoli, vitamina antisterilităţii)

Rolul biologic
1. Ca antioxidant
• protejează fosfolipidele membranare faţă de acţiunea peroxidazică a unor radicali liberi,
• protejează faţă de oxidare : acizii graşi nesaturaţi, vitamina A, carotenii, grupările -SH ale
proteinelor şi enzimelor.
2. Rolul legat de Se este incomplet elucidat.
• Seleniul contribuie la reţinerea vitaminei E în lipoproteinele plasmatice, iar ca şi component al
glutation peroxidazei are o acţiune antiperoxidică sinergică.
3. Vitamina E influenţează şi alte procese: biosinteza acizilor nucleici şi a proteinelor, metabolismul unor
aminoacizi, biosinteza hemului ,a hemproteinelor şi hemenzimelor, metabolismul acizilor graşi
polinesaturaţi şi al colesterolului.

Tulburări de aport vitaminic

• Hipovitaminoza - sterilitate la bărbaţi şi avort spontan la femei, anomalii hematologice, insuficienţă
cardiacă datorită modificărilor muşchiului cardiac, depuneri mărite în ţesutul muscular, de pigmenţi
bruni, produşi de autooxidare a acizilor graşi polinesaturaţi.
•Hipervitaminoza apare deosebit de rar şi se manifestă prin tulburări ovariene la femei şi
oligosperme la bărbaţi.
 4.4 Filochinona (vitamina K, vitamina antihemoragică, vitamina coagulării)

Rol fiziologic
•implicarea lor în procesul coagulării.
•Vitamina K este indispensabilă pentru sinteza factorilor coagulării :
•factorul II (protrombina),
•factorul VII (proconvertina),
•factorul IX (Cristmas)
•X (Stuart-Prower)
• Aceşti factori sunt sintetizaţi în ficat, sub forma unor precursori inactivi, care se activează sub acţiunea
vitaminei K, prin carboxilarea resturilor de Glu din structura lor.

Tulburări de aport vitaminic

•Carenţa apare rar

•Hipovitaminoza : prelungirea timpului de coagulare şi hemoragii la nivelul diferitelor organe.
•La nou născuţi, stările de carenţă în vitamina K sunt mai frecvente, din cauza lipsei florei intestinale
imediat după naştere şi a faptului că vitamina K trece mai greu prin placentă.