BRONȘITA

Afloroaei Daniel
Baciu Emanuel
Gârbia Cosmin
Giangu Paul
Onu Ștefan
 Ce este bronșita?

Bronșita este o afecțiune comună a sistemului respirator

caracterizată prin inflamarea bronhiilor terminale, căi
respiratorii ce fac legătura intre trahee și plămâni, prin care
aerul este transportat la nivelul plămânilor. In urma
inflamatiei apare mucusul (sputa), care determină la rândul
său tusea și respirația greoaie. În cazul în care inflamația
se localizează și la nivelul traheei, și la nivelul bronhiilor,
avem de-a face cu traheobronșita.

Este o afecțiune comună, ce nu ține cont de vârstă sau sex.

Totuși, copiii si persoanele în vârstă prezintă un risc mai
ridicat de imbolnăvire, din cauza că au un sistem imunitar
mai vulnerabil.
Cauzele bronșitei

Acestea pot fi:

 virusurile
 bacteriile
 particulele care irită tuburile bronșice
 fumatul
 poluarea
Tipuri de bronșită

În functie de cauze, exista două tipuri de bronșită:

1) Bronșita acută sau de scurtă durată

Este formă mai frecventă și este de obicei provocată de o
infecție virală. Episoadele de bronșită acută pot fi asociate
cu fumatul sau pot fi agravate de fumat.

2) Bronșita cronică
Afecțiune caracterizată de tuse care persistă timp de 2-3
luni în fiecare an, cel puțin 2 ani. Tusea și inflamația pot fi
determinate de o infecție, o boală sau de expunerea la
fumul de țigară sau la alte substanțe iritante din mediu.
Factori de risc

Factorii de risc pentru declanșarea bronșitei pot fi:

1) fumatul
2) sistemul imunitar slăbit
3) expunerea la agenți iritanți
4) alergiile
Simptomele bronșitei

Simptomele bronșitei sunt:

1) Tuse frecventă cu producție de mucus

2) Disconfort la nivelul pieptului
3) Dificultăți în respirație
4) Nas și sinusuri blocate
5) Respirație șuierătoare (poate să nu fie prezentă)
6) Febra (poate să nu fie prezentă) și frison
7) Lipsa de energie, oboseală
Diagnostic

Diagnosticul este stabilit în baza unui consult clinic (fizic)

efectuat de către medicul de familie, medicul generalist,
medicul specialist în medicina internă sau de catre un
medic pneumolog. Pe langă examenul clinic și anamneză,
pot fi necesare:
 teste de spirometrie
 radiografii pulmonare
 examen de spută
 analize de sânge
 Mergi la medic dacă:

 Ai o răceală care durează mai mult de 2-3 săptămâni

 Ai febră peste 39° C
 Ai febră care durează mai mult de 5 zile
 Tușești și expectorezi cu sânge
 Respiri cu dificultate sau cu șuierat
 Observi modificări ale culorii mucusului expectorat
Complicatii ale bronșitei
Bronșita are simptome asemănătoare răcelii, astfel încât este
adesea tratată cu lejeritate. Totuși, realitatea este că ea poate fi o
afecțiune foarte serioasă, mai ales dacă nu este tratată corespunzător.
Bronșita acută poate degenera în bronșita cronică, ce are consecințe
neplăcute asupra pacientului pe termen lung, chiar ani de zile.
Totodată, bronșita cronică poate genera complicații precum:
 Pneumonie – infecția alveolelor pulmonare
 Emfizem pulmonar - distrugerea pereților alveolari de la nivelul
plămânilor
 Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)- afeciune ce duce la
limitarea fluxului de aer
 Pneumoscleroza - răspândirea țesutului conjunctiv in plămân
 Bronșiectazie - dilatarea puternică și cu caracter permanent a
bronhiilor

Cum se tratează bronșita

Tratamentul bronșitei include hidratarea, antitermice –

insă nu se administrează aspirină sub 18 ani, odihnă,
aerosoli, evitarea cafelei, alcoolului, fumatului. În cazuri
grave, tratamentul se adaptează și, la recomandarea
medicului, poate cuprinde și antibiotice.
Tratamentul corect al bronșitei se stabilește, în primul
rând, în funcție de factorul care a declanșat-o. În cazul unei
bronșite bacteriene, tratamentul cuprinde, în mod
obligatoriu, antibiotice, care vor fi administrate în urma
unei antibiograme (test care determină la ce antibiotice
este sensibilă bacteria ce a provocat bronșita).
Cum se poate preveni bronșita

Prevenirea bronșitei se face prin renunțarea la fumat,

spălarea mâinilor, evitarea contactului cu persoane cu
afecțiuni respiratorii, tratarea refluxului gastraesofagian,
evitarea zonelor poluate și a substanțelor alergenice, o
dietă echilibrată.