 Legea periodicitatii este o lege fundamentală a naturii, stă

la baza clasificării elementelor a fost enunţată de D. I.

Mendeleev în 1869: „Proprietăţile fizice şi chimice ale
elementelor se repetă periodic în funcţie de masele lor
atomice” . Aceasta i-a permis lui Mendeleev ordonarea
celor 63 de elemente cunoscute la aceea vreme, în ordinea
crescătoare a maselor lor atomice, într-un tabel numit
sistemul periodic al elementelor. Aşezate în linii şi coloane,
elementele cu proprietăţi asemănătoare se găseau unele
sub altele (în aceeaşi coloană, adică grupă). Periodicitatea
elementelor in sistemul periodic i-a permis lui Mendeleev
să deducă existenţa unor elemente, necunoscute la acea
dată, şi „să prevadă” descoperirea lor, precum şi poziţia lor
în sistemul periodic al elementelor.
 este primul model de natură cuantică al atomului și a fost
introdus în anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr.
Acest model preia modelul planetar al lui Ernest
Rutherford și îi aplică teoria cuantelor. Modelul dat se
bazează pe două postulate:
 Primul postulat al lui Bohr este legat de orbitele
atomice și presupune că electronul se rotește în jurul
nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fără a
emite sau a absorbi energie radiantă. Aceste stări se
numesc staționare și au un timp de viață infinit și energie
constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar
dacă este perturbat din exterior. Electronul se menține pe o
orbită staționară datorită compensării forței centrifuge cu
forța de atracție coulombiană.
 Atomul nu este indivizibil si invariabil asa cum se credea in
secolul 19 ci dimpotriva este o particula complexa, formata la
randul ei din mai multe alte particule. Toti atomii sunt compusi
dintr-un miez, numit nucleu si un invelis de electroni.
 Descoperirea electronului ca fiind o particulă subatomică a fost
facută în 1897 de J.J. Thomson, în timp ce studia tuburile cu rază
catodică (fig 1). Un tub cu rază catodică este un cilindru de sticlă
etanș, în care doi electrozi sunt separați în vid. Când este aplicat
voltaj între electrozi, sunt generate raze catodice producand o
fluorescenta galben verzuie. Razele catodice constituie un flux
de particule încărcate cu sarcină negative. Deoarece natura
razelor catodice nu se modifică prin schimbarea metalului din
care este confecţionat catodul şi nici prin schimbarea gazului din
tub, s-a tras concluzia că particulele încărcate cu electricitate
negativă din care sunt alcătuite, constituie un component comun
al tuturor atomilor. S-a propus ca aceste particule să se numească
electroni.