Compostarea - sistem

eficient de reducere şi
reciclare a resturilor
biodegradabile
 Distrugerea capacităților de
autorestabilire a ecosistemelor

Epuizarea Tăierea
Epuizarea stratului pădurilor
resurselor naturale de humus al
terenurilor agricole
 SOLUȚII

Tehnologii Tehnologii de Tehnologii de

Cicluri tehnologice restabilire și
închise, prietenoase moderne și minimizare
eficiente a deșeurilor / resturilor conservare a
mediului resurselor
de restabilire
a terenurilor naturale
agricole
 Transformarea resturilor
biodegradabile în compost.
Pe cale aerobă cu aport substanţial de oxigen
compostul se obține în 10 – 14 săptămâni, în timp
ce pe calea anaerobă avem nevoie de 12 – 24 luni.
 COMPOSTARE:
RESTURI SOLIDE
BIOLOGICE
• tratarea deșeurilor solide în care
materialul organic este
descompus de microorganisme în Sol Apă
prezența oxigenului în cutia de
compost în care pot fi depozitate (Microorganisme)
în condiții de siguranță.
• proces esențial de reducere a Dioxid de
deșeurilor menajere, de grădină și Aer/oxigen
agricole. carbon/metan...
• se poate face ieftin de fiecare
gospodărie pentru a produce
compost
îngrășământ
finit/humus
natural
grădinărit și agricultură.
- ca
pentru Compost
Compostul este produsul, rezultat din descompunerea biologică controlată a resturilor organice. Compostul
este un material ecologic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit ca îngrăşământ natural în
grădini și livezi. Astfel se evită necesitatea utilizării îngrăşămintelor chimice, care sunt periculoase pentru
sănătatea oamenilor.
Caracteristicile dorite pentru procesele de compostare

Caracterisitici Variația rezonabilă Variația dorită

Raportul C:N <10:5 >20:30 10:15
Umiditate 40 – 65% 50 – 60%
Conținut de oxigen > 6% 16 – 18.5%
pH 5,5 - 9 6,5 – 8,5
Densitate aparentă < 640 kg/mc -
Temperatura 43 – 60o 54 – 60o
Marimea particulelor 0,3 – 5 cm diversă
Toate resturile biodegradabile: menajere, dejecţii animale, resturi vegetale,
deşeuri din industria alimentară, ajung pe o cale sau alta într-o fază de
putrefacţie în care reprezintă un îngrăşământ natural ecologic deosebit de
preţios.
Principalele surse de îmbogăţire a terenului, utilizate în agricultura biologică,
sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte, resturi
vegetale de porumb, paie, cartofi, etc.), combinate într-o
proporţie adecvată cu îngrăşăminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau
compost matur.
Se disting 2 tipuri de descompunere:
• Anaerobă
• aerobă
Fermentare anaerobă (putrefacție)
• -se desfasoară în condițiile lipsei de oxigen
• Rezultă: amoniac, hidrogen sulfurat, indol, acid acetic, etc.-urât mirositoare
• Temperatura 30-35
• Ritm de descompunere lent
Fermentare aerobă (putrezire)
• -se desfașoară datorită microorganismelor aerobe care folosesc oxigenul
• Nu se emană gaze și substanțe urât mirositoare
• Temperatura 60-75
• Ritm de descompunere rapid
În gospodării, mai mult de 50% din resturi sunt resturi organice.
Această fracție a resturilor menajere este cea mai mare și foarte
des ea ajunge în depozitele de resturi, gropi de gunoi
neautorizate sau este arsă, cauzând o poluare mare pentru
mediu.

Ca alternativă la acestea, putem transforma această materie

organică în compost, un bun îngrășământ pentru sol și culturile
vegetale.
Cutia de compost
Cutia de compost este un vas în care este pusă materia organică pentru a se transforma în compost. Cutiile de compost
permit aerului să treacă prin grămadă şi controlul temperaturii şi umidității, evitând dispersarea deşeurilor şi
pătrunderea rozătoarelor şi insectelor. Un alt avantaj al cutiei este acela că permite amestecarea deşeurilor cu uşurință
în interiorul său cu ajutorul unor unelte precum aeratorul de compost sau o săpăligă îngustă.

Unde se instalează cutia de compost?

Locația ideală ar fi un loc umbrit, uşor accesibil şi cu un drenaj bun, pentru că materialul din cutie trebuie să rămână
cald, umed şi oxigenat. Este preferabil să plasați cutia de compost direct pe sol şi nu pe ciment, pentru a facilita accesul
organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, râme etc). De asemenea, este
recomandabil să puneți mai întâi pe sol căteva ramuri şi resturi de la curățirea grădinii sau livezii.
METODA BERKELEY
Una dintre cele mai rapide şi eficiente metode de compostare la temperaturi mari este metoda Berkeley, studiată la
Universitatea din California. Această metodă produce compost de calitate superioară în 18 zile.

Cerinţele pentru compostarea fierbinte, folosind metoda Berkley sunt următoarele:

Temperatura de compostare este menţinută între 55-65 grade Celsius.

Raportul C:N (carbon: azot) în materialele folosite pentru compost este de aproximativ 25-30 de părţi de carbon la o
parte azot.

Grămada de compost trebuie să fie de aproximativ 1,5 m înălţime.

Crengile, bucăţile de lemn, în general orice material bogat in carbon, trebuiesc mărunţite, de exemplu cu un tocător
pentru mulci.

Compostul este întors din afară spre interior şi invers, pentru a amesteca materialele între ele.
 Metoda Berkley foloseşte următoarea tehnică:
• se formează grămada de compost;
• 4 zile se lasă fără să se întoarcă deloc;
• timp de 14 zile se întoarce la fiecare două zile.
 Materialele pentru compost şi raportul carbon:azot
În materialele folosite pentru compostarea fierbinte, raportul între
carbon şi azot trebuie să fie între 25 şi 30 părţi carbon la o parte de
azot, în greutate.
Aceasta datorită faptului că bacteriile responsabile de procesul de
compostare au nevoie de aceste două elemente în aceste proporţii,
ca nutrienţi pentru construirea corpurilor proprii, pe
măsură ce ele se reproduc şi se înmulţesc.
Materialele care sunt bogate în carbon sunt, de obicei, materiale uscate, de exemplu rumeguşul,
cartonul, frunzele uscate, paiele, crengile şi alte materiale lemnoase sau fibroase care putrezesc foarte încet.
Materialele bogate în azot sunt, de obicei, materiale umede, bogate în apă, cum ar fi iarba verde,
resturile de fructe şi legume, balega difertelor animale, găinaţul, plantele bogate în frunze, care putrezesc
foarte rapid.
Dacă raportul C:N este corect, cu această tehnică rapidă de compostare aerobă
la cald, materia organică va fi transformată în aproximativ acelaşi volum de
compost. Prin contrast, compostarea la rece, anaerobă, va reduce drastic
volumul de compost obţinut în procesul de descompunere.
Multe din materialele folosite pentru compostare nu au raportul ideal între
carbon şi azot. Când folosiţi metoda de compostare rapidă, trebuie să luaţi în
considerare cât de rapid se descompun natural materialele folosite şi să
amestecaţi materiale care se
descompun uşor cu materialele care se descompun greu.
Materialele care au raport foarte mic carbon:azot, de cca. 7:1, se vor descompune
foarte repede, deoarece ele sunt bogate în azot. De exemplu peștele, care se
descompune foarte repede.
Materialele care au un raport foarte mare carbon:azot, de pana la 500:1, vor avea
nevoie de mai mult timp pentru a se descompune, deoarece sunt sărace în azot, şi
este necesar să le mărunţim – de exemplu crengile.
De exemplu, dacă raportul C:N este prea mare, îl putem micşora prin adăugarea de
balegă sau iarbă verde. Dacă raportul C:N este prea mic, îl putem
mări adăugând carton, frunze uscate, rumeguş sau lemn mărunţit.
Rapoartele medii între carbon şi azot pentru unele dintre cele mai obişnuite
materiale folosite pentru compost:
Materiale uscate: bogate în
C:N
Carbon
Rumeguş 325:1
Tulpini de porumb, 75:1
Paie 75:1
Frunze uscate 35:1
Resturi de fructe 35:1
Cenusă 25:1
Materiale proaspete bogate în azot C:N
Resturi din grădină 30:1
Buruieni 30:1
Lemn verde 25:1
Fân 25:1
Resturi de legume 25:1
Trifoi 23:1
Zaţ de cafea 20:1
Resturi alimentare 20:1
Iarbă verde 20:1
Balegă de cal 18:1
Balegă de vacă 16:1
Găinaț de pui 12:1
Găinaț de porumbrei 10:1
 Reţineţi, cu cât este mai mare varietatea
materialeleor folosite pentru compost, cu atât
compostul obţinut este mai bun, pentru că
veţi avea o mare varietate de nutrienţi în
produsul final.
Pentru grăbirea procesului de compostare, folosiţi o parte materie
animalieră (bălegar) şi două părţi de materie uscată bogată în carbon.
Trebuie doar să clădiţi grămada de compost în straturi subţiri, alternând
materia animală cu cea vegetală până când obţineţi o grămadă cu laturile
de aproximativ 1 metru şi înălţimea de cca 1,5m. Nu este nevoie să
calculaţi exact raportul de C:N, e mai mult o chestie orientativă, dacă
ţineţi cont de raportul materie uscată-materie umedă şi alternaţi
straturile, nu aveţi niciun motiv de îngrijorare.
Cu câteva roabe de frunze uscate, o roabă de buruieni din grădină,
un balot de paie şi ceva bălegar de vacă, puteţi construi relativ
rapid o grămadă de compost din care, în aproximativ trei
săptămâni puteţi obţine mai mult de un metru cub din cel mai bun
compost pentru grădină, din acela care se vinde la saci în
magazinele de profil (la preţuri deloc neglijabile).
 Compostul fierbinte, pas cu pas
Ziua 1
Amestecaţi împreună ingredientele, aşternând
materia uscată alternativ cu
cea umedă, în straturi de cca. 5 cm fiecare.
Ziua 2
Ziua 3

Udaţi grămada de compost foarte bine, până la saturare,

astfel încât apa să înceapă să se scurgă în afară prin partea
de jos a grămezii.
Puteţi pune un activator în mijlocul grămezii de compost,
pentru a porni mai repede procesul de compostare. Ca
activatori, puteţi folosi urzici, coada şoricelului, urină sau
compost vechi.
Ziua 4
Întoarceţi grămada de compost în aşa fel încât părţile care au fost în
exterior să fie acum în interior şi materialul care a fost in interior să
fie la exterior. Decupaţi mai întâi părţile de la exteriorul grămezii şi
puneţi-le pe locul noii grămezi. Interiorul vechii grămezi, care este
in cel mai avansat stadiu de compostare, trebuie lăsat pentru la
sfârşit
şi aşezat în aşa fel încât să acopere noua grămadă la exterior.
Asiguraţi-vă că grămada este destul de umedă. Dacă stoarceţi o mână din materialele folosite, ar trebui
să curgă măcar o picătură de apă.
Dacă materialele devin prea umede, puteţi aera puţin baza, sau face o gaură de circa 7-10 cm diametru
sau, şi mai bine, puteţi pune beţe dedesubt, pentru drenaj.
Ziua a 6-a şi ziua a 8-a Grămada de compost ar trebui să
atingă temperatura maximă în aceste
zile. Ca o regulă simplă, dacă puteţi
băga mâna până la cot în grămadă,
atunci temperatura e mai mică de 50
de grade şi nu este suficient de
fierbinte. Cel mai bine e să folosiţi un
termometru pentru compost sau un
termometru de bucătărie.
Temperatura optimă este intre 55 şi
65 de grade Celsius. La temperaturi
de peste 65 de grade, în compost se
dezvoltă o bacterie anaerobă, uşor de
depistat datorita culorii albe.
Întoarceţi grămada de compost la fiecare două zile pentru a preveni
supraîncălzirea.
Dacă grămada de compost începe să scadă rapid în înalţime, atunci este prea
mult azot în compost.
Ca să grăbiţi încălzirea grămezii, puteţi adăuga în grămadă o mână de făină
de oase sau făină de sânge.
Dacă compostul se încinge prea tare, miroase urât şi scade rapid în înălţime,
din cauza proporţiei prea mari de azot, trebuie să încetiniţi procesul prin
adăugarea de rumeguş; întoarceţi grămada şi, la fiecare furcă de compost
întors adăugaţi o mână de rumeguş.
Ziua a 18-a

Când râmele apar în compost,

este semn că procesul s-a
terminat, şi compostul e gata,
plin de nutrienţi. Obţineţi astfel
un compost proaspăt, maro
închis, bine mirositor.
Câteva lucruri important de ştiut:
Puneţi grămada de compost într-un loc din grădină unde este protejată de prea mult
soare şi sau de prea multă ploaie, astfel încât să evitaţi pericolul de uscare sau de
suprasaturare cu apa.
Lăsaţi destul spaţiu în jurul grămezii, în aşa fel încât să aveţi loc pentru toate operaţiunile
necesare pentru a o întoarce.
Când construiţi grămada, udaţi fiecare strat, în aşa fel încât acestea sa aibă suficientă
apă. După patru zile aeraţi compostul întorcându-l, apoi întoarceţi la fiecare două zile
până când compostul este gata. Reţineţi că înoarcerile frecvente şi aerarea sunt secretul
unui compost bine făcut.
Puțin vin oțetit poate grăbi procesul de descompunere
 8 materiale care nu trebuie să nimerească în COMPOST
1. Cărbunele
Unele tipuri de carbuni conțin produse petroliere care sunt nocive pentru plante. Din acest motiv, este
recomandat să evitați folosirea cărbunilor în alcătuirea compostului.
2. Produsele de panificație
Prăjiturile, pâinea, cozonacul, etc. sunt câteva dintre produsele de panificație pe care nu trebuie să le pui
în compost. Aceste alimente sunt adevărați magneți pentru daunători. În plus, nu se descompun, ceea ce
înseamnă că nu vor contribui la protejarea solului.
3. Carnea
Fie că este vorba despre carnea de porc, de vită sau de pui, acest aliment are un miros puternic, ceea ce va face
ca dăunătorii și animalele mici să se apropie de grădină.
4. Nucile
Nucile și frunzele de nuc conțin juglonă, substanță toxică pentru plante. Prin urmare, este recomandat sa
evitați nucile în alcătuirea compostului.
5. Rumegușul
Dacă nu cunosti proveniența rumegușului, este mai bine să nu-l folosesti. În cazul în care acesta a fost obținut
de la lemnele tratate cu produse toxice, poate fi un adevarat pericol pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.
6. Orezul
Dupa ce orezul este fiert, acesta devine o adevarata atracție pentru bacterii. Folosit în
alcătuirea compostului, orezul va atrage dăunătorii, care vor distruge plantele din grădină.
7. Deșeuri de la animalele
Deși deșeurile de la animalele ar putea părea că sunt fertilizatori naturali, acestea pot conține paraziți și
viruși dăunători pentru plante.
8. Plante bolnave
Plantele bolnave le pot afecta pe cele sănătoase. Dacă o anumită zonă din gradină a fost afectată de ciuperci
sau alte boli contagioase, este indicat să izolezi zona și să arunci plantele moarte. Folosirea lor
pentru compost poate afecta întreaga recoltă.
 Soluții pentru problemele
Posibilele dificultăți care pot apărea în timpul procesului de
compostare pot fi rezolvate conform indicațiilor din tabelul
următor:
Efect Cauză Soluție
Temperatura nu creşte Puțin material Adăugați material şi acoperiți. Adăugați materiale bogate în azot, cum ar fi
iarbă, fructe sau legume

Temperatura este prea mare Prea mult material Micşorați cantitatea în amestec şi aerați materialul prin întoarcere

Materialul este rece şi umed
Materialul este rece şi uscat
Mirosuri urâte
Miros de amoniac
Prea multă apă Întoarceți amestecul şi adăugați rumeguş şi ramuri mici uscate sau frunze
uscate
Lipsă de apă Turnați apă până se umezeşte
Lipsa aerului Întoarceți şi amestecați compostul.
Exces de apă Amestecați, adăugați crengi mici, paie,
etc.
Prea multe materiale Amestecați cu materiale uscate,
bogate în azot, precum bogate în carbon, precum rumeguşul,
fructele sau legumele bețişoare de lemn uscate …

Multe muşte Exces de apă Acoperiți compostul cu hârtie şi introduceți în interiorul amestecului resturile
alimentare de la suprafață, adăugați deşeuri de grădină sau paie

Mulți virmi albi Ei sunt larve de muşte Reduceți cantitatea de apă din amestec

Prezența rozătoarelor Sunt atrase de unele deşeuri Amestecați bine materialul şi acoperiți‐l cu un strat de compost. Înconjurați
cutia cu o plasă metalică.

Pânză albă la suprafața Acestea sunt ciuperci. Este un simptom bun!

materialului.
Au apărut insecte Condiții de mediu Nu este un motiv de îngrijorare
Domeniile de utilizare a compostului:
• Agricultură – pentru a ameliora solul;
• Refacerea ecologică a zonelor degradate;
• Reconstrucţia peisagistică prin revegetalizarea suprafeţelor;
• Grădinile private;
• Horticultură;
• Legumicultură;
• Îmbunătăţiri funciare.
BENEFICIILE COMPOSTULUI
Câteva studii indică faptul că atunci când dispar gospodăriile şi
modul rural de viață solurile încep să piardă conținut organic. Pe
de altă parte, solurile tratate doar cu îngrăşăminte chimice suferă
pe termen mediu o pierdere a materiei organice din conținut şi o
scădere a productivității.
Utilizarea compostului ca îngrăşământ contribuie la:
• Îmbunătățirea structurii solului şi a rezistenței sale la eroziune
• Furnizarea elementelor nutritive necesare pentru dezvoltarea
plantelor.
Pentru că eliberarea substanțelor nutritive în sol se face în mod
treptat,
compostul furnizează îngrăşăminte solului în permanență.
• Creşterea faunei solului, în special în cazul râmelor, care
contribuie la aerare.
• Diminuarea efectelor negative a agenților toxici precum
pesticidele sau metalele grele, datorită nefolosirii îngrăşămintelor
chimice.
• Rezolvarea problemei schimbărilor climatice, deoarece
compostul reține dioxidul de carbon la nivelul solului.
Modele cutii de
compostare
Fermentare aerobă
Cutie compostare
1 – găuri în peretel butoiului;
2 – strat de deșeuri verzi;
3 – băligar;
4 – cenușă din lemne;
5 – pământ;
6 – pelicolă cu găuri
Fermentare anaerobă
Obținere biogaz în condiții de casă
Amestecăm 1,5 tone bălegar de la vite/porcine/păsări/etc, 3,5 tone de frunze, curpene
de legume etc putrezite.
Adaugăm în acest amestec apa pentru a asigura o umiditate de 60-70%. Cu ajutorul unui
încălzitor serpentină încălzim amestecul până la 45-50 оС, începe procesul de
fermentare fară aier și amestecul se încălzește singur până la 70 оС, începe să se degaje
biogaz.
Timpul de obținere a biogazului – două săptămâni.
Pe zi o asemenea instalație produce 40 metri cubi de biogaz. Cinci tone de asemenea
amestec ajunge pentru 6 luni.
Scoatem din instalație compostul obținut, și folosim gazul stocat. Reînoim procesul din
nou.
Biogazul poate fi produs din
aproape toate deșeurile
organice:
• Dejecții animaliere – de la păsări,
porcine, bovine, cabaline;
• Paie, fân, frunze; Plante
energetice – rapița, sorgul zaharat;
• Reziduuri industriale alcoolice;
Deșeuri din canalizare;
• Deșeuri din producția lactatelor,
etc.
VERMICULTURA
Vermicompost
reciclare
ecologică
Ce este vermicompostarea?
Procesul prin care râmele sunt utilizate pentru a transforma materialele organice (în general
deşeuri) într-un material asemănător humusului, numit vermicompost. Scopul este de a
procesa materialul organic, cât mai repede şi cât mai eficient. Pentru aceasta, se urmăreşte
menţinerea densităţii populaţiei de râme la un nivel maxim.
Cea mai utilizată râma pentru vermicompost este Eisenia Fetida. Poate fi crescută în medii
cu temperaturi între 0-35C. Coconii de eisenia Foetida rămân viabili şi după ce stau
ingheţaţi câteva săptămâni.
O alta râmă folosită pentru vermicompostare este Eisenia Hortensis (cunoscuta si ca
European Nightcrawler sau Dendrobaena Veneta). Parerile fermierilor referitor la calitatile
acestei specii sunt contradictorii. Unii sustin ca E. Hortensis se reproduce la fel de repede ca
E. fetida având în plus avantajul rezistenței la condiții de mediu mai acide si se adaptează
mult mai ușor la schimbări dinamice de mediu.
În tendința de a reconstitui istoria creșterii râmelor, specialiștii în Vermicultură se
referă la scrieri din Egiptul Antic, unde realizându-se importanța acesteia, a fost
protejata prin lege.

Filozoful grec Aristotel a denumit râmele “intestinele pamantului” constatând

activitatea fertilizatoare și ecologică în mediul în care trăiesc.
Trebuia să treacă 2000 de ani ca Charles Darwin să se dedice în profunzime
cercetării râmelor, publicând cea mai completă carte “Lumbricus terrestris” din
care reiese cea mai simplă și completă concluzie: “Tot pământul fertil existent în
lume a traversat și va traversa intestinele râmelor”.
Humusul are proprietăţi de tamponarea a mediului din sol şi menţinerii
constante de pH. Biohumusul poate fi obţinut prin câteva metode.
Vermicultura, este mai rapidă în timp şi rezultă cu o cantitate de 2-4 ori mai
mare a NPK (azot-fosfor-potasiu) în compost.
Humusul produs de râme este cel mai bun îngrășământ oraganic cunoscut
până în prezent, ideal pentru producătorii de hrană Bio, horticultură,
silvicultură, legumicultură , înlocuind atât îngrășămintele organice și pe cele
chimice.
Biohumusul NU are ALTERNATIVE! Vermicompostul
oferă o nutriție echilibrată pentru plante, le
întărește sistemul imunitar, accelerează creșterea
lor, oferă o creștere semnificativă a roadei, reface
fertilitatea naturală a solului.
Foarte important la râme este faptul că amestecă
solul realizând tunele prin care pot circula aerul și
apa necesare dezvoltării plantelor și
microorganismelor.
Hibridul roșu de California
• Este specia de râme la care cercetătorii
au anihilat intenționat glandele care
secretă un lichid urât mirositor în
scopul autoaprării, depărtând peștele
sau alți dușmani naturali ai râmelor.
• Importanța sa în agricultură este
majoră, produsele crescând mult mai
repede, mai mari și mai sănătoase.
În primăvară
săpăm un șanț
la o adâncime
de 2,5 hârlețe
Umplem șanțul
cu resturi
În șanț adăugăm hibridul roșu de California.
Udăm odată în săptămână cu zeamă
fermentată din bălegar/iarbă
Pentru a umbri și evita evaporarea umezelei, acoperim
șanțul cu o bucată de pelicolă neagră/ruberoid/linoleum
În toamnă acoperim șanțul cu frunze/paie/pământ, astfel asigurăm un
mediu favorabil râmelor să lucreze și iarna
În primăvară șanțurile sunt pline cu compost pentru a cultiva
plante. Se poate de cultivat nemijlocit în aceste șanțuri, respectând
asolamentul, sau folosim acest vermicompost pentru sol, la
cultivare.

30/12/2019 .
Asolament
În primul an compostul conține mult azot favorabil pentru sădire
castraveți, dovleac, patison, pepene verde, zămos.
În anul umător cultivăm ceapă, usturoi, varză, căpșune.
În anul trei cultivăm roșii și ardei.
În anul patru și cinci cultivăm legume rădăcini/tuberculi: morcov,
ridichie, țelină rădăcină, cartofi etc.
În anul șase folosim din nou șanțul pentru pregătirea
vermicompostului
Pentru a avea roaadă mai timpurie
acoperim șanțurile cu pelicolă
Irigare subterană
Compost

Băligar
CONCLUZII Scopul principal al viermicultivării este prelucrarea
completă a resturilor organice, obținerea biohumusului și ameliorarea
situației ecologice.
În ecosistemul natural al solului râmele au un rol multiplu și foarte
important în producerea humusului, care este componenta structurală
de bază a pământului. De cantitatea acestuia (humusului) depinde
viteza de descompunere a materiei organice și prin urmare, producția
organică a ecosistemului.
Biocompostare industrială
Deșeurile se întroduc într-o tobă rotitoare cu o
lungime de 60 m și un diametru de 4 m.
În tobă se activează viața și lucrul microrganismelor
care se găsesc în deșeuri, astfel are loc procesul biologic
de descompunere a masei biologice în compost la o
temperatură de 50 оС, în timp de 48 de ore.
Valeriu RUSU, director executiv AO
ADR ”Habitat”
Email: adr.habitat@gmail.com