1.

Argumente folosite pentru introducerea

disciplinei Religie în programele şcolare
Argumentul cultural - religia reprezintă o formă de spiritualitate
ce trebuie cunoscută de către elevi.

Argumentul psihologic - educaţia religioasă invită la reflecţie, la

autocunoaştere.

Argumentul etic - morala religioasă poate umple un gol sau ne

ajută să depăşim anumite sincope de orientare existenţială.

Argumentul sociologic - valorile religioase au virtutea de a aduce

oamenii laolaltă, de a crea legături durabile.
1. Argumente folosite pentru introducerea
disciplinei Religie în programele şcolare
Argumentul istoric - pentru spaţiul românesc, credinţa creştină a
acţionat ca un factor de coagulare şi de perpetuare a neamului.

Argumentul ecumenic - instrucţia şi formarea noastră religioasă ne

pregăteşte într-o măsură mai mare pentru acceptarea şi înţelegerea
aproapelui.

Argumentul teologic - fiecare religie se perpetuează prin credincioşii

ei.

Argumentul pedagogic – a fi iniţiat din punct de vedere religios

înseamnă a fi educat.
2. Cadrul legislativ utilizat pentru disciplina
Religie - 1990 – 2015

Iniţiativa introducerii educaţiei religioase în România, după 1989,

în cadrul şcolilor de stat, a pornit imediat după Revoluţia din
1989, mai exact în luna ianuarie a anului următor.

Iniţiatorul a fost Nicolae Stoicescu, ministru al Cultelor laolaltă cu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe.
 2. Cadrul legislativ utilizat pentru
disciplina Religie - 1990 – 2015
În 1995, odată cu adoptarea Legii învăţământului, s-a
finalizat „oficializarea” educaţiei religioase în şcoli.

La Art. 9.1, Legea nr. 84/1995 prevedea următoarele:

„Planurile învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional
includ religia ca disciplină şcolară. În învăţământul primar religia
este disciplină obligatorie, în învăţământul gimnazial este
opţională, iar în învăţământul liceal şi profesional este
facultativă. Elevul, cu acordul părintelui sau tutorelui legal
instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.”
2.Cadrul legislativ utilizat pentru disciplina
Religie - 1990 – 2015
Ultimul moment fundamental în istoria de pană acum a
educaţiei religioase în şcolile de stat din România l-a reprezentat
Ordonanţa de urgenţă nr. 36/1997.

Articolul 9.1 din Legea învăţământului a primit următoarea

definiţie: „(1) Planurile-cadru ale învăţământului primar,
gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară,
parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al
tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit,
elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz
situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar
se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-
au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această
disciplină.”
 3. Statutul și evoluția disciplinei
Religie pe parcursul celor 25 de ani

Statutul actual al Religiei în învățământul public este conform

cu legislația românească și se află în multe țări ale Uniunii
Europene.

Prezența disciplinei Religie în învățământul preuniversitar

românesc este în conformitate cu: prevederile art. 32, alin. (7) din
Constituția României, Statul asigură libertatea învățământului
religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult.
 3. Statutul și evoluția disciplinei
Religie pe parcursul celor 25 de ani
În școlile de stat, învățământul religios este organizat și
garantat prin lege:
 prevederile art. 32, alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind
libertatea religioasă și regimul general al cultelor (În învățământul
de stat și particular, predarea Religiei este asigurată prin lege
cultelor recunoscute);
 prevederile art. 18, alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011
(Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și
profesional includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului
comun.
 Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de
numărul lor, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora
de Religie, conform confesiunii proprii).
4. Rezultate obținute în această perioadă de
cadrele didactice și elevi la disciplina Religie
Până în anul şcolar 2014-2015 avem încadraţi 223 de profesori de religie, dintre
care 182 profesori titulari.

de profesori de religie profesori titulari

4. Rezultate obținute în această perioadă de
cadrele didactice și elevi la disciplina Religie
Dintre aceştia:
 8 profesori au titlul de doctor
 104 au gradul didactic I,
 81 au gradul didactic II
 34 sunt profesori cu definitivat in invatamant
 11 sunt preoti
 3 sunt directori
 15 sunt cosilieri educativi
 1/3 dintre profesorii de religie au două sau chiar trei licențe
 3 profesori au făcut parte din Comisia Națională de elaborare de
manual școlare
4. Rezultate obținute în această perioadă de
cadrele didactice și elevi la disciplina Religie

În majoritatea școlilor peste 98% dintre elevii care frecventează

școala au optat pentru frecventarea orei de religie.

La nivelul județului Dolj peste 10000 de elevi sunt de etnie

romă, iar dintre aceștia foarte mulți nu frecventează școala și sunt
în prag de abandon școlar.
Până în data de 18.03.2015 s-au înscris în SIIIR
66745 cereri (95%) din 70250 elevi, dintre care:

Biserica Ortodoxă Romană Alte religii şi confesiuni

 Până în data de 18.03.2015 s-au înscris în SIIIR
66745 cereri (95%) din 70250 elevi, dintre care:

Biserica Română Unită cu Roma

Biserica Reformată din România

Biserica Evanghelică C.A. din România

Biserica Evanghelică Română

Biserica Romano - Catolică

Cultul Musulman

Biserica Creștină După Evanghelie

Organizația Religioasă Martorii lui Iehova

Uniunea Bisericilor Baptiste din România

Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea

Uniunea Penticostală

0 50 100 150 200 250 300 350 400

4. Rezultate obținute în această perioadă de
cadrele didactice și elevi la disciplina Religie

Dintre problemele întâmpinate putem enumera:

 părinți și profesori care au înțeles că elevii ar putea face ale discipline
care îi interesează pentru examenele naționale în locul orei de religie;
 părinți care nu au optat pentru ora de religie pentru ca în acest an
școlar este prima sau ultima oră în orar și prefera să aibă programul
mai scurt;
 părinți care nu doresc frecventarea orelor de religie deși copiii doresc;
 părinţi care sunt indiferenți si ușor influențabili de mass-media;
 părinți care se declară atei;
 părinți care sunt împotriva religiei, Bisericii și lui Dumnezeu.
5. Perspective ale învățământului religios
în învățământul preuniversitar

În cadrul învăţământului, Religia este

disciplina care se bazează pe revelaţia divină şi are drept
scop conducerea elevilor spre cunoaşterea lui Dumnezeu
şi mântuirea sufletului.

Prin predarea religiei se urmăreşte realizarea

unui climat moral-creştin care să contribuie la buna
înţelegere şi armonie în societate.
 Perspective definitorii privind învăţământul
religios
 prin ora de religie şi religia ca disciplină de studiu să se realizeze o
relaţionare mai strânsă între şcoală, Biserică şi comunitate;

 conştientizarea misiunii importante pe care o au profesorii de

religie şi respectarea libertăţii de credinţă a copiilor care aparţin
altor confesiuni;

 rezolvarea problemele majore existente în educaţia religioasă

contemporană cum ar fi: indiferentismul, bigotismul, laicizarea şi
secularizarea;

 participarea elevilor împreună cu profesorii la programul liturgic,

urmărindu-se astfel formarea unor priceperi şi deprinderi de viaţă
religioasă moral-creştină;
 Perspective definitorii privind învăţământul
religios
 argumentarea necesităţii predării religiei din punct de vedere istoric, moral,
spiritual în contextul societăţii cotidiene;
 susţinerea învăţământului religios şi prin catehizarea tinerilor;
 organizarea de tabere şcolare cu tematică religioasă;
 realizarea unor întruniri cu caracter de schimb de experienţă la nivel
european;
 introducerea religiei la examenul de Bacalaureat;
 medierea unor întâlniri şi contacte cu specialişti pe probleme religioase la
nivel local;
 punerea în aplicaţie a unor proiecte educaţionale care să aibă ca obiectiv
principal o bună integrare a elevilor în contextul realităţii sociale, aceştia
participând astfel la propria formare şi dezvoltare a personalităţii.