Sef lucrari FKT Alina ILIESCU

REABILITARE MEDICALA, SUU ELIAS

 Clinica

 Paraclinica

 FUNCTIONALA – stabileste consecintele bolii

asupra individului

Ex. Gonartroza –clinic, Rx

Impact asupra individului- mobilitate, transfer, ADL, participare
 POSTURA
 MOBILITATEA ARTICULARA
 FORTA MUSCULARA
 ECHILIBRUL
 MERSUL
 Studiul miscarii organismelor vii si al
structurilor implicate in miscare, aplicand
cunostinte de biomecanica, anatomie,
fiziologie, psihologie si neurostiinte.

 Kinetologia medicala – mecanismele nm si

articulare care asigura functiile motrice
normale, analizand si corectand mec
deficitare (perturbari posturale, ↓ROM, ↓Fm,
↓echilibrului si coordonarii)
 Ideala- in care segm corpului sunt aliniate
vertical, iar LOG traverseaza toate axele
articulare. Fortele compresive sunt distribuite
pe suprafetele de sprijin artic si nu se creaza
tensiuni excesive asupra lig si mm.
 Anterior:  Deviatii:
 Mijlocul fruntii, nas  Picior
menton
plat/scobit/hallux
 Mijlocul procesului xifoid
 Mijlocul liniei bispinoase
valgus
(SIAS)
 Echidistant condili  Gen valg/var
femurali
 Echidistant maleole
interne
 Posterior:  Deviatii:

 Occipital  Scolioze func/struct

 Col vertebrala  Gen var/valg
 Echidistant linia SIPS
 Echidistant condili
femurali
 Echidistant maleole
interne
 Lateral:  Deviatii:
 Ureche  Dg in
ciocan/gheara
 Fata lat umar  Genu
 Corpuri vt flex/recurvatum
lombare  Inclinare ant a
 Ant de artic gen pelvisului
 Ant de maleola  Cifoza/lordoza
 Poz ant a capului
ext
 Genu recurvatum

LOG ant de axul gen

Stres tensional capsula post (alungire adapt)

↑compresia ant pe supraf artic (condili/platou)

Modificari degenerative
 Inclinarea ant a pelvisului

Compresie post a corp vt/↑pres disc L5-S1

↑lordoza lombara/↑F forfecare L5-S1

Alunecare ant L5
 diferenta intre unghiul final si cel initial al
unei articulatii mobilizate pasiv sau activ(in
grade)
 Modalitati de determinare:
 Estimare vizuala (neacceptata)
 Goniometrie (standard/elecrogoniometre)
 Distanta intre 2 pcte (menton-stern, occiput-
perete, proces mastoid-acromion, degete-
sol, indice Schober)
 Fotometrie (sist computerizate de analiza a
miscarii)
 Valori normale- medii valorice ale populatiei
sanatose
 Amplitudinea utila de miscare- utilizata in
cursul activitatilor curente (ex genunchi)
 Limitarile se definisc ca % pierdut din normal
- 0=normal
- 1-33%=limitare minima
- 34-65%=limitare moderata
- ≥66%=limitare severa
 EVALUEAZA:
 structurile contractile musc
 Jonctiunea neuromusc
 NMP
Testarea Fm nu este utila in leziunile NMC
datorita:
 Alterarii activitatii reflexe
 Alterarii tonusului muscular
 Prezentei patternurilor sinergice.
 Modalitati de evaluare:

 Manual (scala MRC)

 Dinamometre
 Sisteme de izokinezie
 +/- microvoltaj BFEMG
 Scala MRC (Medical Research Council) 0-5

Gr 0=absenta oricarei contractii musc

Gr 1=palparea contr, fara deplasarea segm
Gr 2=miscarea pe full ROM, fara G
Gr 3=miscarea pe full ROM, antiG
Gr 4=miscarea pe full ROM, antiG+R moderata
Gr 5=Normal (Break-test)
 Capacitatea individului de a-si mentine
centrul de greutate in interiorul bazei de
sprijin intr-un mediu senzorial dat.

 Sisteme implicate in E:
- Neuromuscular
- Musculoscheletal
- Vizual
- Vestibular
- Somatosenzitiv (proprioceptie)
AFERENTE
1. Sistem somatosenzitiv:
- Mecanorec in capsula artic, org tendinoase
Golgi, fusuri m
- Rol in gradarea rasp motor
- Deteriorarea sist ss- latenta raspunsului motor

2. Sistem vizual:
- Cel mai sensibil
- ↓ sezitiv la frecvente spatiale joase- necesita
contraste mari pt detectarea diferentelor
spatiale
3. Sistemul vestibular
- Canale semicirculare- detecteaza acceleratia
angulara (rotatie) a capului
- Sacula+utricula – detecteaza acceleratia
liniara
- Stabilizeaza ochii in timp ce capul se misca
- Mentine aliniamentul vertical al corpului in
timp ce capul se misca
COMPONENTE MOTORII
1. Sistem MAK (ROM, Fm)
2. Reflexe VOR (coord misc ochilor si capului), VSR
(stabilitatea tr cand capul se misca, coord tr
asupra extrem in ortost)
3. Raspunsuri posturale reflexe (sinergii):
- Strategia gleznei, soldului, de suspensie, de
pasire
- Sunt raspunsuri organizate functional- desi
stereotipe, sunt in concordanta cu stimulul in
directie si amplitudine
- Nu sunt voluntare (250ms)
4. Raspunsuri posturale anticipatorii:
- Similare cu 3, dar se produc inaintea
stimulului
- Ca rasp la predictia unei disturbari a
echilibrului – dezvoltarea unor ”setari
posturale” pt a contracara fortele ulterioare
- Ex. Geanta voluminoasa/goala
5. Miscari posturale voluntare
- Sub control voluntar
- Sarcini complexe/nefamiliare- rasp lent
- Influentate de experienta ant/antrenament
EVALUARE:
1. Ortostatism
- Test Romberg
- One leg stand test (<5 sec- risc de cadere)
2. Ortostatism activ
- Functional reach (14-16 cm)
- Limita de stabilitate (12-16 grade)
antero-posterior direction 12.5°
medio-lateral direction 16°
3. Manipulare senzoriala:
- Sensory Organisation Test (SOT)computerizat
- VOR
- Test de pasire Fukuda
- Manevra Hallpike-Dix
4. Scale functionale:
- Berg Balance Scale
- Timed up-to-go (<14 sec=risc de cadere)
- Tinetti (
 serii de miscari repetitive inalt controlate si
coordonate ale membrelor in scopul avansarii
corpului dintr-un loc in altul, cu consum
energetic minim.
 caracterizat de ”ciclul de mers”
Analiza observationala - clinica:
- Necesita cel putin 8 m
- Este tranzitorie
- Pierde evenim la viteze mari
- Observa miscarea, nu forte
- Depinde de experienta observatorului
- Parametri selectati: echilibrul, miscarea segm
in mers si parametrii TS
Parametri temporo-spatiali:
 Cadenta (113pasi/min)
 Viteza 80m/min
 Lungimea GC 1,41m
 Baza de sprijin (5-10cm)
Miscarea segmentelor:
 Balans MS
 Atac cu talonul, INV/EV, rulare pe sol, PO,
var/valg, stabilitate genunchi
 Coordonare gen-gl, ADD/ABD/CIRCUM sold
 Perturbarile mersului pot fi determinate de:

 Durere
 Limitare de mobilitate
 Scadere F musculara
 Leziuni NMC/NMP
 Deficite structurale (inegalitate MI, amputatii)
MERSUL PATOLOGIC
 Mers antalgic
- ↓sprijin pe MI afectat
- In OA, postraum MI, pinteni calc.
 Mers Trendelenburg
- Inclinare lat a trunchiului
- In insuf abd soldului, inegalitate MI,
radiculopatia L5
 Mersul hemiparetic
- Soldul in E, RI, ADD
- gen in E, instabil
- glezna in FP, INV
- lipsa balansului MS
- circumductie MI
- ↓ durata sprijin, ↑balans
- ↑lung pasului pe MI afectat, ↓lung pasului pe
MI sanatos
 Mersul cerebelos
- ↑ BOS, viteza variabila
- Instab laterala a trunchiului, cu tendinta de
cadere la fiecare pas
- Plasare ezitanta a pic pe sol, pasi neregulati
- Pierdere echil la intoarcere/orire brusca
 Ataxia senzitiva
- ↓BOS, ↓vitezei
- ”stamping gait”- pasi inalti, loveste piciorul pe
sol
- Isi priveste MI in mers
 Mersul Parkinsonian
- Akinetic-rigid
- ↓lungimea pasului/viteza de mers
- Inclinare ant a trunchiului, capului, gen
flectati
- Pierdere balans MS
- Start ezitant, ”inghetare” la trecere peste
obstacole, intoarcere ”in bloc”
Analiza cantitativa (instrumentata) a mersului
4 componente primare:
 Kinematica (analiza miscarii)
 Kinetica (analiza fortelor implicate)
 EMG dinamic (pattern de recrutare)
 Energetica mersului