„Diagnoza comportamentului

organizațional – un barometru al
sănătății organizaționale”
{ Alexandru Găianu
  Distincția dintre diagnoză și psihodiagnoză
 Rolul organizației în dezvoltarea
comportamentului
 Tipoligia psihodiagnozelor organizaționale
 Domenii de psihodiagnoză
 Metode de psihodiagnoză
 Etape
 Exercițiu

Structura workshop-ului
  Demers exploratoriu de ”radiografiere” a organizației
 Termenul de diagnoză are legătură cu alte domenii științifice doar
din perspectiva funcționalității, își propune să determine dacă
totul este în regulă
 Este un demers transversal, care reflectă situația la un anumit
moment dat
 Duce cu gândul la o abordare multidisciplinară, practic se poate
diagnostica orice
 Comportamentul
 Funcționalitatea
 Mijloacelor
 Proceselor
 Relațiilor
 Adaptarea
 Oamenii
 A sistemelor/subsistemelor
 Climatul/cultura
 Sănătatea
 Imaginea …
 Abordarea aspectelor de natură psihologică = psihodiagnoză
 Aproape orice se supune diagnozei are și conotații psihologice

Diagnoză - psihodiagnoză
  Entități raționale care urmăresc atingerea unui scop
 Coaliții de grupuri de putere (sunt alcătuite din grupuri care își
satisfac propriile interese, folosesc puterea pentru a influența
distribuția resurselor din interiorul organizației)
 Sisteme deschise (conectate la mediu, de unde își ia imput, căruia îi
dau output)
 Sisteme semnificante (create artificial, scopurile și obiectivele lor sunt
create simbolic și menținute de management)
 Sisteme fragmentate (sunt alcătuite din unități relativ independente
care urmăresc scopuri diferite, chiar conflictuale)
 Sisteme politice (sunt alcătuite din grupuri care urmăresc controlul
asupra procesului de decizie din interiorul organizației)
 Instrumente de dominare (membrii organizațiilor sunt plasați în
”cubicule” care le constrâng libertatea de acțiune și de interacțiune
socială)
 Unități de procesare a informației (deciziile se iau prin procesarea
informațiilor care circulă atât pe orizontală cât și pe verticală)
 Închisori psihice (regulile, clasificarea departamentala, standardele
sunt doar bariere artificiale care limitează posibilitatea de a alege)

Organizațiile sunt…
  În funcție de natura programului (schimbare sau
dezvoltare organizațională)
 Orientată pe rezolvarea problemelor prin
eliminarea disfuncționalităților
 Dezvoltarea organizațională prin exploatarea
oportunităților
 În funcție de aria de cuprindere
 Diagnoza generală (întreaga organizație)
 Diagnoza parțială (o activitate, un domeniu, un
departament etc.)
 Diagnoza în cascadă (este o formă mixtă, care
pleacă de la o diagnoză generală, care identifică
puncte nevralgice și continuă cu una sau mai multe
diagnoze specializate)

Tipologia psihodiagnozelor
organizaționale
  Componentele sistemice
 Supra-sistemul sau mediul exterior
 Sistemul organizațional luat ca întreg
 Subsistemele, ca elementele componente ale sistemului
organizațional
 Procesele (intra)sistemice
 formale (comportamente in-role)
 stabilirea obiectivelor
 luarea deciziilor
 planificarea
 comunicarea
 colaborarea între grupuri, echipe (relații)
 rezolvarea conflictelor
 satisfacția
 motivația etc.
 informale (comportamente extra-role)

Domenii vizate de
diagnoză
  Organizația totală
 Subsistemele complexe și eterogene
 Subsistemele mici, simple și relativ omogene
 Subsisteme interfețe și inter-grupuri
 Diadele și/sau triadele
 Indivizii
 Rolurile

Diagnoza subsistemelor
organizaționale
  Modele, stiluri și fluxuri de comunicare
 Stabilirea scopurilor
 Luarea deciziei, rezolvarea problemelor și
planificarea acțiunii
 Managementul și rezolvarea conflictelor
 Managementul relațiilor de interfață
 Relațiile superior-subordonat
 Învățarea organizațională
 Comportamentul angajaților

Diagnoza proceselor
organizaționale
  Constatatorii
 Radiografii ad-hoc
 Fac parte dintr-un proces de intervenție
organizațională
 Experimentale
 Care pot explica eficiența unor intervenții sau a
unor procese de schimbare
 Comparative
 Realizate pe eșantioane panel, pentru a
surprinde diferențele

Modele de psihodiagnoză
 1. Documentarea și stabilirea scopului
2. Contactul cu organizația (periegeneză)
3. Analiza documentelor (interne/externe)
4. Pregătirea design-ului, stabilirea obiectivelor
specifice și a ipotezelor
5. Alegerea metodelor, tehnicilor și a instrumentelor
6. Determinarea populației - eșantionarea
7. Pilotarea instrumentelor
8. Culegerea datelor
9. Prelucrarea, analiza și interpretarea
10. Redactarea raportului

Etapele procesului de
psihodiagnoză organizațională
  conflict, relații inadecvate
 fluctuație de personal
 dezangajare
 erori in funcționalitate
 start-up defectuos
 stres
 lipsa valorilor organizaționale, imaginea negativă a
organizației
 criterii de performantă confuze
 dezvoltarea abilitaților angajaților
 ex. creativitate

 comunicare defectuoasa

Motive uzuale pentru care este nevoie

de intervenție și implicit de diagnoză
organizațională
  Faceți parte dintr-o organizație care se ocupă cu
transport și logistică, vă ocupați de contracte și de
coordonarea circulației mărfurilor în întreaga lume
 Departamentul dvs. numără aprox. 200 de angajați
pe posturi de muncă similare, însă munca se
realizează în echipe
 Stabiliți ce comportamente veți include pe lista celor
pe care le veți aborda într-o diagnoză la nivelul
organizației din care faceți parte
 Veți utiliza o tehnică stimulativă de identificare și
clasificare a acestor comportamente

Exercițiu