Consumul de vin – beneficii și riscuri

pentru sănătate

Constantin BĂDUCĂ
 LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole

Art. 17
(1)Vinul este un produs alimentar şi se clasifică astfel:
a)vin cu D.O.C.;
b)vin cu I.G.;
c)vin fără D.O.C. şi fără I.G., cu denumire de soi, denumit în continuare vin varietal;
d)vin fără D.O.C., fără I.G. şi fără denumire de soi, denumit în continuare vin.

LEGEA viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole (2012)

Art. 17. (1) Vinul este un produs alimentar şi se clasifică astfel :

(a) vin cu D.O.C.;
(b) vin cu I.G.;
(c) vin cu denumire de soi – fără D.O.C. şi fără I.G.;
(d) vin fără D.O.C. şi fără I.G..
 De-a lungul vremii au fost semnalate nenumărate mărturii privind efectele benefice pentru sănătate ale
unui consum moderat de vin. Iată numai trei mărturii, care au făcut carieră şi au trecut proba timpului, fiind pe
deplin confirmate din punct de vedere ştiinţific:
- Hippocrate, părintele medicinei, scria acum 2500 ani ,,vinul este un lucru extraordinar de potrivit atât
omului sănătos cât şi omului bolnav, dacă se administrează cu judecată şi dreaptă măsură, după constituţia
fiecăruia”.
- Louis Pasteur (1876) scria ,,vinul este cea mai igienică şi mai sănătoasă dintre băuturi”.
- Dr. Serge Renaud (1991) a formulat celebra expresie ,,Paradoxul francez”.
 Colesterolul este o moleculă de natură lipidică, insolubilă în apă, care circulă în sânge sub formă de
agregate de proteine numite lipoproteine, cum ar fi:
HDL (High Density Lipoprotein) sau „colesterolul bun“ - este produs de organism, iar lipoproteinele cu
densitate mare transportă excesul de colesterol înapoi către ficat, care îl procesează și îl elimină din organism.
LDL (Low Density Lipoprotein) sau „colesterolul rău“ - provine din dieta alimentară, iar lipoproteinele
cu densitatea mică transportă colesterolul către țesuturi, în principal în sistemul arterial, unde se depune pe
pereții vaselor de sânge și poate provoca afecțiuni cardiace. Una dintre cele mai întâlnite cauze care cresc
nivelul colesterolului LDL sunt grăsimile trans (hidrogenate).
Richard JL, Cambien F, Ducimetière P. Epidemiologic characteristics of coronary disease in France. Nouv Presse
Med 1981;10:1111–4.
Table 1
Age standardised coronary heart disease (CHD) mortality and event rate in selected European regions (men, aged 35–64
years)
Population Official CHD mortality CHD mortality per Coronary events per 100
rate per 100000* 100000† 000‡

Glasgow (UK) 332 365 777

Belfast (UK) 280 279 695
Lille (northern France) 89 172 298

Strasbourg (north 80 141 292

eastern France)
Toulouse (south western 53 91 233
France)
Barcelona (north eastern 63 76 210
Spain)
 Lancet, 1992 Jun 20; vol. 339, nr. 8808, pag. 1523-1526.
Wine, alcohol, platelets, and the French paradox for coronary heart disease
In most countries, high intake of saturated fat is
positively related to high mortality from coronary heart
disease (CHD). However, the situation in France is
paradoxical in that there is high intake of saturated fat but low
mortality from CHD. This paradox may be attributable in part
to high wine consumption. Epidemiological studies indicate
that consumption of alcohol at the level of intake in France
(20-30 g per day) can reduce risk of CHD by at least 40%.
Alcohol is believed to protect from CHD by preventing
atherosclerosis through the action of high-density-lipoprotein
cholesterol, but serum concentrations of this factor are no
higher in France than in other countries. Re-examination of
previous results suggests that, in the main, moderate alcohol
intake does not prevent CHD through an effect on
atherosclerosis, but rather through a haemostatic mechanism.
Data from Caerphilly, Wales, show that platelet aggregation,
which is related to CHD, is inhibited significantly by alcohol
at levels of intake associated with reduced risk of CHD.
Inhibition of platelet reactivity by wine (alcohol) may be one
explanation for protection from CHD in France, since pilot
studies have shown that platelet reactivity is lower in France
than in Scotland.
Renaud S., de Lorgeril M.
În majoritatea țărilor, aportul mare de grăsimi saturate este legat în
mod pozitiv de mortalitatea ridicată cauzată de boli coronariene (CHD).
Cu toate acestea, situația din Franța este paradoxală prin faptul că există
un aport mare de grăsimi saturate, dar mortalitate scăzută din CHD.
Acest paradox poate fi atribuit în parte consumului mare de vin. Studiile
epidemiologice indică faptul că consumul de alcool la nivelul aportului
în Franța (20-30 g pe zi) poate reduce riscul de CHD cu cel puțin 40%.
Se crede că alcoolul protejează împotriva CHD prin prevenirea
aterosclerozei prin acțiunea colesterolului cu densitate ridicată a
lipoproteinei, dar concentrațiile serice ale acestui factor nu sunt mai
mari în Franța decât în ​alte țări. Reexaminarea rezultatelor anterioare
sugerează că, în principal, aportul moderat de alcool nu împiedică CHD
printr-un efect asupra aterosclerozei, ci mai degrabă printr-un mecanism
hemostatic. Datele din Caerphilly, Țara Galilor, arată că agregarea
plachetară, care este legată de CHD, este inhibată semnificativ de alcool
la nivelurile de aport asociate cu riscul redus de CHD. Inhibarea
reactivității trombocitelor prin vin (alcool) poate fi o explicație
pentru protecția împotriva CHD în Franța, deoarece studiile pilot au
arătat că reactivitatea trombocitelor este mai mică în Franța decât
în ​Scoția.
S-au prezentat mai multe ipoteze pentru a explica paradoxul francez. Dezbaterile s-au concentrat pe
consumul de alcool și, mai precis, pe vinul roșu. O investigație superficială a stilului de viață al țărilor
sud-europene, caracterizată prin incidență scăzută a CHD, confirmă vinul ca unul dintre elementele
lor de identificare comune.
Rezultatele finale depind de mediul cultural al țărilor în care au fost realizate. Ilustrația cea mai
izbitoare este contrastul clasic între culturile cu consum moderat și regulat de alcool și cele în care este
obișnuit consumul de „băutură”. Ar fi nevoie de prea mult timp pentru a raporta toate studiile referitoare
la relațiile dintre alcool și CHD. Singurul mesaj clar este că un consum moderat de alcool (de două sau de
trei ori pe zi) are un efect protector împotriva CHD. Aportul de alcool crește concentrațiile de colesterol
HDL și aproximativ 50% din reducerea riscului atribuită consumului de alcool se explică prin modificări
ale colesterolului HDL. Cu toate acestea, au fost examinate efectele diferențiale ale vinului, berii și
băuturilor spirtoase. Cercetările europene efectuate în Franța și Danemarca au arătat că consumul de
vin a fost asociat cu o scădere de 24–31% a mortalității generale; consumul de vin puțin până la
moderat duce la mortalitate mai mică din cauza bolilor cardiovasculare decât la un consum
echivalent de bere sau băuturi spirtoase.
Ce mecanisme sunt responsabile pentru efectele potențiale diferite ale diferitelor tipuri de alcool? Teoria
dominantă este ipoteza modificării oxidative. Lipidele oxidate, în special fosfolipidele, generate în timpul oxidării
lipoproteinei cu densitate joasă (LDL) sau în celulele stresate oxidativ, sunt declanșatoarele pentru multe dintre
evenimentele observate în dezvoltarea leziunilor. Flavonoidele sunt componente ale unei mari varietăți de plante,
fructe și legume comestibile și băuturi precum ceai, cafea, bere și vin. In vitro, s-a demonstrat inhibarea oxidării
LDL de către flavonoide derivate din vinul roșu. La bărbați, consumul de vin roșu în timpul meselor reduce
susceptibilitatea plasmei umane și a LDL la peroxidarea lipidelor. Vinul roșu conține o varietate de polifenoli
derivați din pielițele de struguri. La subiecții cu viață liberă, concentrația de catechină în plasmă au fost de trei ori
mai mari într-o dietă cu fructe și legume, dar fără vin, decât o dietă fără fructe, legume și vin și de patru ori mai
mare decât în ​cea din urmă într-o dietă cu vin roșu, dar fără legume și fructe. Se pare că vinul roșu și dieta
mediteraneană pot conferi un efect protector suplimentar. Este posibil ca, după ajustarea consumului total de
alcool, consumul de vin să fie asociat cu un profil lipidic mai favorabil decât consumul de bere: colesterol HDL
mai ridicat, trigliceride și concentrații mai mici de fibrinogen. Într-adevăr, consumul de alcool și stilurile de viață
asociate pot avea un efect asupra CHD mai presus de impactul lor asupra lipidelor.
Efectul asupra tensiunii arteriale este demn de atenție, merită o analiză. În Franța, consumul de
alcool este destul de omogen pe parcursul săptămânii, în timp ce în Irlanda de Nord, vineri și
sâmbăta reprezintă 66% din consumul total de alcool. După ajustarea tuturor factorilor de risc
clasici, nivelul tensiunii arteriale este mai ridicat la băutorii din Irlanda de Nord luni și scade până
joi, în timp ce la consumatorii francezi nivelurile de tensiune arterială sunt constante pe parcursul
săptămânii. Se poate concluziona că modelul de băutură „cu chef” observat în rândul consumatorilor
de băuturi din Irlanda de Nord duce la consecințe dezavantajoase asupra nivelului tensiunii arteriale,
în concordanță cu o incidență mai mare a CHD luni și marți și o incidență mai mică vineri în
registrul Belfast MONICA. Conținutul de etanol al băuturilor alcoolice pare un factor de protecție
determinant împotriva CHD. Cu toate acestea, efectele consumului regulat de alcool sunt complexe.
Așadar, se poate concluziona că este dificil să se compare efectele consumului de vin la populațiile
cu aport redus sau cu modele de consum diferite de vin cu populații de băutori de vin care prezintă
stiluri de viață foarte diferite (vezi mai jos).
Paradoxul francez: puncte cheie
Un aport ridicat de colesterol dietetic și grăsimi saturate, dar rate scăzute de decese cu CHD definesc
paradoxul francez

Variabilitatea ratelor CHD este o regulă, iar ratele scăzute ale CHD sunt observate în țările din sudul sau
Europa Mediterană

Factorii de risc clasici nu acoperă totalitatea riscului de CHD, în special în Franța și în alte țări din sudul
Europei

Comportamentul complex privind consumul de vin și atitudinea față de alimente ar putea scădea incidența
CHD

Paradoxul francez sugerează că promovarea prevenirii primare, bazată pe o dietă optimă bogată în fructe și
legume, exerciții fizice regulate și viață fără fumat, merită

Paradoxul francez este un stimulent pentru mai multe cercetări în țările cu incidență scăzută a CHD și
probabil factori de risc mai mari de risc
 VINUL ROȘU

• Reduce riscul de atacuri cardiace

• Ar putea reduce riscul de cancer de colon
• Vinul crește longevitatea
• Vinul roșu reduce riscul de diabet zaharat de tip 2
• Declin mai lent al funcției creierului
• Reduce riscul de accident vascular cerebral
• Riscul redus de boli cardiace
• Reduce riscul de cataractă
 ABUZUL DE ALCOOL
crește riscul de:

• Boli ale ficatului și pancreasului

• Insuficienta cardiaca
• Tensiune arterială
• Anumite tipuri de cancer
• Accident vascular cerebral
• Accidente, violență și sinucidere
• Creșterea în greutate și obezitatea
Având în vedere toxicitatea SO2 (când este folosit abuziv, neprofesionalist), experţii O.M.S.–F.A.O. au fixat
doza zilnică acceptabilă la 0,7 mg/kg greutate corporală, îndeosebi în situaţia persoanelor sensibile

Cantități maxime de vin ce pot fi consumate de o persoană cu masa corporală de

80 kg în funcție de doza de SO2
100 mg/L 560 mL
150 mg/L 373 mL
200 mg/L 280 mL
250 mg/L 224 mL
300 mg/L 186 mL
 Descoperirea naturii transmisibile a encefalopatiei spongiforme bovine (BSE), a ridicat îngrijorări cu privire la
potențialul pericol al proteinelor bovine pentru om. În plus față de BSE, ar trebui acordată o atenție deosebită proteinelor
implicate în boala celiacă și alergia alimentară, două tulburări imunologice afectând un număr tot mai mare de indivizi din
întreaga lume. Multe dintre proteinele aprobate pentru cleirea vinului sunt extrase din sursele alergene enumerate în anexa
III a Directivei CE 2007/68 / CE din 27 noiembrie 2007 (modificarea Directivei 2000/13 / CE) (Comisia Europeană 2007).
În urma acestei directive, produsele de pe această listă (inclusiv ouă, lapte și produse derivate, cereale care conțin gluten,
soia, lupin și produse derivate) trebuie menționate pe eticheta alimentelor, inclusiv vinul, pentru a informa persoanele
sensibile. Etichetarea era obligatorie pentru băuturile alcoolice după ianuarie 2011, reprezentând astfel probleme grave
pentru producătorii de vin. Ulterior, Regulamentul Comisiei 1266/2010 al Comisiei Europene (Comisia Europeană 2010) a
decis să amâne obligația de etichetare până după iunie 2012, pe baza unor studii științifice care au arătat că, dacă se adoptă
bune practici, utilizarea cazeinei și ovalbuminelor nu constituie o problemă pentru subiecții alergici și în urma solicitării
Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV) de a exclude aceste două produse de la cele enumerate în anexa III a
Directivei CE 2007/68 / CE.

Problemele implicate de encefalopatia spongiformă bovină (BSE) la animale și posibila transmitere a acesteia la oameni au
condus la o restricție în utilizarea produselor de origine animală pentru cleirea vinului. Legislația din mai multe țări, în
special a Uniunii Europene, a fost actualizată, interzicând utilizarea pulberii de sânge uscate și albuminei din sânge.
Albuminele de ouă și lapte sunt acum singurele albumine animale permise. De asemenea, a fost contestată utilizarea
gelatinei, chiar dacă este în principal un produs secundar de porc. Cu toate acestea, este încă utilizată pe scară largă pentru
capacitățile sale excelente de clarificare și stabilizare, în special la vinurile roșii. Producătorii ar dori să aibă produse
înlocuitoare cu calități similare, astfel încât există stimulente pentru dezvoltarea agenților alternativi de cleire și în prezent
sunt explorate cel puțin două posibilități: proteine ​vegetale și derivați de albumină de ou.
HO
3 A fost izolat pentru prima dată în 1939 din rădăcinile de
Veratrum grandiflorum. Ulterior, resveratrolul a fost izolat de
4'
CH CH OH alte câteva plante, fructe și derivați, cum ar fi struguri, vinuri,
mere, zmeură, afine, fistic, prune, alune și o multitudine din
5 speciile de plante medicinale și comestibile care suferă răspuns
HO
la condiții de stres
Resveratrolul – 3,5,4-trihodroxistilbena
 Pervaiz S. (2003).
Resveratrol: from grapevines to mammalian biology. FASEB
Journal, vol.17, nr. 14, pag. 1975–1985

In grapes, resveratrol is synthesized almost entirely
in the skin and the synthesis peaks just before the
grapes reach maturity. The terminal enzyme in the
biosynthesis of resveratrol is stilbene synthase,
which is activated in response to exogenous stress
factors, such as injury, ultra violet irradiation and
chemical signals from pathogen fungi. The levels
of resveratrol peak approximately 24 h after stress
exposure, and decline after 42–72 h as result of
activation of stilbene oxidase
În struguri, resveratrolul este sintetizat aproape în
întregime în pieliță și vârfurile de sinteză sunt chiar
înainte ca strugurii să ajungă la maturitate. Enzima
terminală în biosinteză resveratrolului este
stilbensintaza, care este activată ca răspuns la factorii
de stres exogeni, cum ar fi rănirea, iradiere ultravioletă
și semnale chimice de la agentul patogen ciuperci.
Nivelurile de vârf de resveratrol sunt la aproximativ 24
ore după expunerea la stres scad după 42-72 h ca
rezultat al activării stilbenoxidazei
 American Society for Nutrition. Advances in Nutrition, 2016; vol. 7, pag. 706–18

Resveratrol: How Much Wine Do You Have

to Drink to Stay Healthy?
Sabine Weiskirchen, Ralf Weiskirchen
Institute of Molecular Pathobiochemistry, Experimental Gene Therapy and Clinical Chemistry,
Rheinisch-Westfaelische Technische Hochschule, University Hospital Aachen, Aachen, Germany
 Beneficial Effects of Resveratrol

Beneficial effects of resveratrol in heart disease

Beneficial effects of resveratrol in breast cancer
Beneficial effects of resveratrol on bone homeostasis
Resveratrol effects on the pancreas and glucose metabolism
Renal effects of resveratrol
Resveratrol and the visual system
Resveratrol and fertility
Resveratrol and the blood system
Pulmonary effects of resveratrol
Neuroprotective effects of resveratrol
Hepatic effects of resveratrol
Resveratrol and muscle
Some of the reported beneficial effects of resveratrol on organ function
Current recommendations for Recomandările curente pentru consumul Tomé-Carneiro J, Gonzálvez M,
daily consumption of zilnic de resveratrol se bazează în primul Larrosa M, Yáñez-Gascón MJ,
resveratrol are primarily rând pe aritmetica de conversie a dozei García-Almagro FJ, Ruiz-Ros JA,
based on arithmetical animal- de la animal la om. Din păcate, Tomás-Barberán FA, García-Conesa
to-human dosage conversion. confirmarea terapeutică a eficacității MT, Espín JC. Resveratrol in primary
Unfortunately, the acestor concentrații de resveratrol calculate and secondary prevention of
confirmation of therapeutic la oameni este încă pendinte cardiovascular disease: a dietary and
effectiveness of these clinical perspective. Ann N Y Acad
calculated resveratrol Sci 2013; 1290:37–51.
concentrations
in humans is still pending
Independent studies have
shown that resveratrol
consumption in a daily range
of 700–1000 mg/kg body
weight is well tolerated
without toxicologic effects and
that concentrations ≤ 2 g/d are
harmless when applied in the
short term
Studii independente au Vang O.What is new for
demonstrat că un consum
de resveratrol într-un resveratrol?: Is a new set
of recommendations
interval zilnic de 700–
1000 mg/kg greutate necessary? Ann N Y Acad
corporală este bine tolerat Sci 2013;1290:1–11.
fără efecte toxicologice și
că atunci când sunt
aplicate pe termen scurt
concentrațiile ≤ 2 g / zi
sunt inofensive