Traditii si Obiceiuri de Craciun

Prezentare realizata de:

Radu Andreea
 Cuprins:
• Craciun.
• Impodobirea Bradului.
• Mancare De Craciun.
• Colinde.
• Cantec de Stea.
• Anul Nou.
• Sfantul Ion.
• Traditii si Obiceiuri de Boboteaza.
 Craciunul:
Craciunul, sau Nasterea Domnului, este cu siguranta sarbatoarea cu prilejul
careia se canta cle mai multe colinde. Totul incepe cu ziua de Ajun, in care
preotii din fiecare comunitate, fie ea oras sau sat, merg din casa in casa si
canta "Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru...", toti oamenii trebuind sa se
inchine in fata crucii si sa o sarute, in semn de smerenie si respect.

Apoi incepe colindatul celor mici, care canta "Colindetele" si "Buna dimineata!",
in noaptea de Ajun, iar apoi “Steaua". Copiii care aleg acest colind poarta in
fiecare casa in care merg o bucata de carton pe care este reprezentata
nasterea Domnului.
Oamenii care ii primesc sunt considerati binecuvantati, caci isi arata pretuirea catre
Dumnezeu. Copiii sunt rasplatiti in mod traditional cu mere, nuci, covrigi si alte fructe.
Acestea sunt colindele ce nu lipsescc sub nicio forma, dar numarul cantecelor
inchinate nasterii lui Iisus Hristos este mult mai mare, incluzand: "Astazi s-a nascut
Hristos", "Colindul Craciunului", "Am plecat sa colindam", "Trei magi de la Rarasit",
"Ziurel de ziua", etc.
In traditia crestina, de nelipsit este bradul impodobit. Acesta semnifica doua lucruri: pe
de o parte eternitatea, "arborele lumii", intrucat ramane mereu verde, pe de alta parte
aduce aminte de izgonirea lui Adam si Eva din rai, caci in traditia populara, bradul era
impodobit cu mere rosii.
 Impodobirea Bradului:
O tradiție importantă asociată sărbătorii Crăciunului o
reprezintă împodobirea bradului de Crăciun.
Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne
verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu.

Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere.

Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele
germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină.
În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul
regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat
această tradiție.
Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau
biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre
care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile
luminoase, etc
Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze
o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre
această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele.
 Mancarea De Craciun:

In Romania, principala parte a sarbatorilor este mancarea. De Craciun, masa se

transforma intr-un adevarat festin culinar. Sarmale, carnati, sunca si friptura
afumata, ciorba de perisoare, piftie si cozonac sunt cateva dintre felurile de
mancare pregatite de romance. Gospodinele incep pregatirile cu 2 sau 3 zile
inainte de Craciun, pentru a se asigura ca totul este gata pentru masa de
Craciun.
 Colindele:
Colindele de Craciun din Romania sunt mai mult decat simple cantece.
Mesajele acestora sunt pline de urari de belsug, prosperitate si sanatate. Copiii
merg din casa in casa, in ziua si seara de Ajun sa vesteasca Nasterea
Domnului. Acestia sunt imbracati in port popular, specific zonei. Sunt primiti cu
bucurie si recompensati cu fructe si colaci sau bani pentru urarile facute.
Traditia acestora s-a pastrat din timpuri stravechi. In urma cu multi ani, colindele
se cantau in timpul solstitiului de iarna. Erau considerate incantatii pagane,
rostite pentru ca roadele pamantului sa fie imbelsugate in anul urmator. Se
foloseau diverse instrumente, care faceau zgomot pentru a tine spiritele rele la
distanta.
 Cantec de Stea:
Cântecele de stea și stelarii sunt obiceiuri legate
de Craciun, boboteaza și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu
subiect crestin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși
acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine.
În Romania, precum și în alte țări de tip crestin răsăritean, unde închinarea
magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în
saptamana dintre Craciun si Revelion, pe când în țările de rituri apusene, unde
închinarea magilor e sărbătorită la Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul
bobotezei.
 Anul Nou:
Ceremonialul de inoire simbolica a timpului calendaristic in noaptea de 31
decembrie spre 1 ianuarie este numit ingroparea Anului Nou sau, mai recent,
Revelion.Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi inainte de miezul
noptii de Revelion si An Nou dupa miezul noptii.Divinitatea Anului se naste,
creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste
dupa 365 de zile , respective 366 de zile in anii bisecti.
În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru ''urat'', respectând
datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe
înserat, își fac apariția ''mascații''.
• Si de anul nou sunt colinde traditionale, menite sa exprime bucuria de a trece
intr-o noua etapa, de a insufla belsug si sanatate oamenilor prin ale caror
case trec colindatorii. Aceste cantece sunt pline de vitalitate si forta, avand
versuri dintre cele mai diverse. Sunt dinamice, expresive, fiind creatii
populare. Nu exista o anumita persoana care le-a creat, ci poporul roman, in
timp. Asemenea colinde sunt Capra, plugusorul, Sorcova, Ursul.

In traditia populara, data de 31 decembrie are o insemnatate mare, fiind data

mortii si a readucerii la viata a ordinii cosmice.
 Sfantul Ion:
Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor
de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-
Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan
Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se
mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.
Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în
această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească
gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt,
o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare
alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri
care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează,
merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei
stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i
răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
 Traditii de boboteaza:
In noaptea dinaintea Bobotezei, fetele pun busuioc sub perna si isi
leaga de inelar un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul. In popor,
se mai spune ca fetele care cad pe gheata pe 6 ianuarie se vor marita in
acel an.
La miezul noptii dinainte de Boboteaza se spune ca animalele din grajd
vorbesc despre locurile in care sunt ascunse comori.
Despre apa sfintita in ziua de Boboteaza se crede ca are puteri
deosebite si nu se strica niciodata. Aceasta poarta numele de
Agheasma mare si poate fi bauta doar timp de opt zile, intre 6 si 14
ianuarie.
Tot de Boboteaza se sfintesc apele. Apoi, preotii arunca in apa o cruce, iar mai
multi barbati intra in apa pentru a o gasi. Se spune ca cel care va gasi crucea
va avea noroc tot anul.
In batrani, exista Iordanitul femeilor. Gospodinele din sat se adunau acasa la
una dintre ele cu mancare si bautura. Dupa masa, sarbatoreau intreaga noapte,
iar dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii pe care ii intalneau
amenintandu-i ca ii arunca intr-o apa.
In unele zone din tara, tinerele neveste sunt iordanite de cele mai in varsta prin
udarea cu apa din fantana sau rau.
Sfarsitul Prezentarii:
• Prima Pagina:
• Cuprins: