psihopatologie şi evaluarea ei ridică o serie de probleme clinicienilor. Estimarea ei directă presupune atât observarea manifestărilor comportamentale, cât şi analiza relatărilor verbale ale persoanei despre trăirile ei şi despre o serie de simptome somatice pe care le prezintă. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C
Trebuie precizat că manifestările somatice ale
anxietăţii nu variază proporţional cu intensitatea resimţită, iar analiza istoricului privind apariţia şi manifestarea acestora este posibilă în cazul bolnavilor cu un nivel intelectual relativ ridicat. Pe de altă parte unii subiecţi îşi inhibă comportamentele anxioase, anxietatea fiind una voalată, ceea ce face şi mai dificilă judecarea corectă a tulburărilor. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C
Analiza anxietăţii (validitatea ei ca factor luat în sine)
ridică însă o problemă. Eysenck, pentru prima dată, consideră că anxietatea nu este un factor în sine, ci ea poate fi explicată prin combinarea factorilor de nevrozism şi de extraversiune. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C
Nevrozismul se prezintă ca un defect general de
adaptabilitate, surmenaj, rigiditate, epuizare fizică şi psihică fără motive neapărat obiective ca semnificaţie sau ca intensitate. Nevrozismul desemnează hiperreacţia emoţională generală, de tip anxios, şi predispoziţia spre depresie sub efectul unui stres. Notele ridicate la nevrozism sunt indici ai labilităţii emoţionale şi hiperreactivităţii CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C
Indivizii care au note ridicate la nevrozism au tendinţa de a fi
emotivi, hiperreactivi, hipersensibili şi au dificultăţi în a funcţiona într-un regim energetic (tensional) normal pe parcursul sarcinilor, ca şi în a reveni la un regim energetic normal (în a se descărca de tensiune) după sarcini emoţionale. Astfel de subiecţi se plâng adesea de dereglări somatice difuze ca: dureri de cap, tulburări digestive, insomnie, dureri de ceafă şi spate. De asemenea sunt persoane care îşi fac numeroase griji, sunt neliniştite şi prezintă o stare generală de disconfort. Astfel de persoane au predispoziţie către tulburări nevrotice sub presiunea stresului, deşi este posibil, cel puţin pentru o perioadă, ca un subiect să aibă o cotă ridicată de nevrozism şi totuşi să se adaptează la muncă, viaţă socială, sexuală, familie. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C O anxietate relativ redusă concide cu ceea ce, în mod obişnuit, se apreciază ca sănătate mintală şi ca o bună capacitate de adaptare. O anumită cantitate de anxietate face ca individul să acţioneze prudent şi reflexiv, cântărind situaţiile şi soluţiile. O anxietate minimală sau lipsa anxietăţii în general, poate indica probleme legate de o agresivitate excesivă, tendinţe anormale în privinţa asumării riscurilor de diverse feluri, deficit intelectual. O anxietate puternică apare în tulburările de tip nevrotic, în cele psihotice, în tulburarea de personalitate, în bolile cronice sau cronice incurabile, în handicapurile fizice şi senzoriale (cu atât mai mult cu cât acestea sunt dobândite). O anxietate ridicată produce persoanei dificultăţi de adaptare, ineficienţă în rezolvarea diverselor situaţii şi probleme de viaţă. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C R.B. Cattell este autorul Chestionarului de anxietate C, compus din 40 de itemi, care măsoară anxietatea generală şi două faţete / dimensiuni ale acesteia: anxietatea voalată – factorul A în test anxietatea manifestă – factorul B în test Totodată, proba analizează cauzele anxietăţii şi le plasează la nivelul a 5 factori primari de personalitate, autorul considerând că anxietatea este generată de 5 trăsături de bază, din cele 16 care compun personalitatea (v. Chestionarului 16 PF). CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Factorul Q3 – Conştiinţa de sine în relaţie cu Eul social (8 itemi) – indică gradul de coeziune şi structurare a comportamentului individual în jurul sentimentului de sine, a unei imagini de sine acceptate, clară şi conştient definită, precum şi în funcţie de standardele sociale aprobate. Absenţa acestei integrări a comportamentului în jurul unui concept de sine clar este una dintre cauzele majore ale anxietăţii. Factorul Q3 arată gradul în care anxietatea s-a legat de structurile caracteriale şi de uzanţele sociale acceptate. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Factorul C – Forţa Eului; Emotivitatea (6 itemi) – analizează capacitatea persoanei de a controla şi de a exprima tensiunile într-un mod realist şi adaptat social. Un Eu slab, incapabil de autocontrol, recurge la apărări multiple care duc la creşterea tensiunii subiective. Pe de altă parte, se poate constata o reacţie circulară, în sensul că o tensiune interioară puternică poate conduce la regresiune psihică, împiedicând cu atât mai mult creşterea normală a forţei Eului şi determinându-l, în consecinţă, să se apere tot mai intens. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Factorul L – Insecuritate; Tendinţe paranoide (4 itemi) – analizează anxietatea generată de comportamentele paranoide (suspiciune, bănuială, ostilitate....), în sensul că insecuritatea socială asociată apărării paranoide conduce la anxietate. Factorul O – Culpabilitatea anxioas-depresivă (12 itemi) – indică o tendinţă constituţională (structurală) spre anxietate, care rezultă dintr-o combinaţie de auto-acuzare, devalorizare (depresie) şi nelinişte, îngrijorare (anxietate), şi care în formele extreme se include într-un sindrom psihiatric. Elementul central surprins în test este sentimentul lipsei de demnitate personală, care conduce la culpabilizare, depresie şi anxietate. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Factorul Q4 – Tensiunea ergică (10 itemi) – evaluează anxietatea generată de presiunea pulsiunilor activate sau de impulsurile provocate de diversele necesităţi nesatisfăcute – de la cele bazale (foamea, excitarea apetitului sexual....), până la cele elaborate social (nevoia de afiliere, nevoia de consideraţie, teama de o anumită situaţie....). Toate acestea generează tensiune interioară (ergică), iar nivelul ridicat al tensiunii ergice se manifestă prin iritabilitate, nervozitate, agresivitate. Fiind legat de pulsiuni, Factorul Q4 reprezintă, cel puţin parţial, o a doua sursă a unei anxietăţi structurale. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Aplicarea testului Testul poate fi dat individual sau colectiv şi va fi prezentat subiecţilor nu ca un test de anxietate, ci ca fiind o foaie de autoanaliză. Instructajul testului Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi marcaţi pentru fiecaredin ele marcaţi în Foaia de răspuns, câte un X în căsuţa corespunzătoare variantei care vi se potriveşte cel mai bine. Evitaţi pe cât posibil varianta intermediară, astfel încât răspunsurile date să fie cât mai decise, deci cât mai relevante pentru ceea ce vă este caracteristic. Nu există răspunsuri corecte sau greşite, fiecare răspuns fiind bun atât timp cât el este caracteristic persoanei. Pe măsură ce citiţi o afirmaţie notaţi şi răspunsul, răspunsurile spontane fiind cele mai caracteristice fiecăruia din noi. Dacă aţi ales o variantă de răspuns şi ulterior o alta vi se pare mai potrivită în ceea ce vă priveşte, anulaţi-o pe prima şi încercuiţi-o pe cealaltă. Nu lasaţi chestiuni fără răspuns. CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Corectarea testului Corectarea se face conform grilei de corecţie, acordând răspunsurilor semnificative date de subiect 1 punct sau 2 puncte. Se vor calcula: scorurile celor 5 factori, scorurile celor două dimensiuni ale anxietăţii, scorul nivelului general de anxietate. Notele brute (punctele) se transformă în note standard (cf. Tabelelor) CHESTIONARUL DE ANXIETATE CATTELL – C Interpretarea psihologică a notelor standard Clinicianul trebuie să facă distincţia între anxietatea normală, legată de o anumită situaţie identificabilă, şi anxietatea patologică, de origine nevrotică. Nevroza, ca dimensiune distinctă de anxietate, conduce la creşterea cotei acesteia, în unele stări nevrotice acute putând fi întâlnite creşteri extreme ale anxietăţii. Un nevrotic, în cazul stabilizării nevrozei, oscilează în zona notelor standard 7 şi 8.