Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezentare Powerpoint
Prezentare Powerpoint
Baze de date individuale. Se mai numesc şi baze de date pentru microcalculatoare. Sunt colecţii de fişiere
de date integrate folosite de o singură persoană.
Baze de date partajate. Companiile creează baze de date pentru uzul propriu. Ele pot fi stocate pe un calculator
mare şi administrate de un specialist în informatică numit administrator de bază de date.
Baze de date distribuite. În cazul companiilor care au o distribuţie teritorială a birourilor, a filialelor şi/sau a
reprezentanţelor, este foarte probabil ca datele să nu fie stocate într-un singur loc, ci în mai multe locuri. Ele devin
accesibile angajaţilor prin diferite reţele de comunicaţii.
BAZA DE DATE
Sistemul de gestiune a bazelor de date furnizează instrumentele necesare pentru manipularea datelor,
dintre care cele mai importante sunt:
căutarea uneia sau a mai multor instanţe ale unei entităţi care îndeplinesc anumite criterii,
sortarea în diferite moduri a instanţelor diferitelor entităţi din baza de date,
generarea unor rapoarte folosind datele stocate în baza de date,
generarea unor formulare pentru introducerea şi validarea datelor.
BAZA DE DATE
Cele mai răspândite modele de organizare a bazelor de date sunt următoarele:
ierarhice,
reţea,
relaţionale.
Baze de date ierarhice. În acest model de organizare a bazelor de date, entităţile sunt structurate sub formă de noduri.
Nodurile sunt puncte care conectează ramurile unui arbore descendent.
Baze de date reţea. Şi în acest caz există o aranjare ierarhizată a nodurilor, cu deosebirea că un nod copil poate să aibă mai
multe noduri părinţi.
Baze de date relaţionale. Cel mai flexibil model de organizare îl reprezintă bazele de date relaţionale, în care nu există o
cale de acces ierarhizată la o anumită dată. Baza de date este formată din mai multe tabele, fiecare dintre ele fiind format din
linii şi coloane. Între tabele se stabilesc legături prin intermediul unor câmpuri cheie.
BAZA DE DATE
Restricţii de integritate.
Valoarea cheii primare trebuie să fie diferită de constanta Null (lipsa oricărei valori)
Valoarea cheii secundare trebuie să fie inclusă în mulţimea valorilor cheii primare.
Există mai multe tipuri de relaţii determinate de conectivităţile maxime ale entităţilor ale
căror instanţe sunt înregistrate în tabele între care s-a stabilit o legătură printr-o asociere.
1. Una–la–una (one–to–one). Înseamnă că o înregistrare din primul tabel este legată la o singură înregistrare din al doilea
tabel.
2. Una–la–mai–multe (one–to–many). Înseamnă că o înregistrare din primul tabel poate fi legată cu mai multe
înregistrări din al doilea tabel.
3. Mai-multe-la-mai-multe (many–to–many). Înseamnă că o înregistrare din primul tabel poate fi legată de mai multe
înregistrări din al doilea tabel, şi invers, o înregistrare din cel de-al doilea tabel poate fi legată de una sau mai multe
înregistrări din primul tabel.
Condiţia care trebuie respectată pentru a putea fi asigurată legătura între o înregistrare din tabelul sursă şi o înregistrare
din tabelul destinaţie se numeşte condiţia de integritate referenţială. Ea este specifică relaţiilor dintre tabelele bazei
de date şi este formată dintr-o colecţie de reguli şi restricţii impuse tabelelor între care s-au stabilit relaţii.
BAZA DE DATE
NORMALIZAREA DATELOR