LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU PARKINSON

Coordonator:
Absolvent:

- 2019-
CUPRINSUL LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

 Noțiuni de anatomie și fiziologie a sistemului nervos central

 Definiția afecțiunii
 Etiologie
 Simptomatologie
 Forme clinice
 Diagnostic
 Tratament
 Prezentare de caz
 Nevoi afectate
 Obiective de ingrijire
 Concluzii
Anatomia si fiziologia sistemului nervos central

Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin, reglează majoritatea funcţiilor din

organism.
Sistemul nervos este alcătuit din tesut nervos, având la baza, funcţia
reflexă, asigura legătura organismului cu mediul ,realizând unitatea organism-
mediu, Iar pe de alta parte coordoneaza activitatea tuturor organelor şi
aparatelor corpului, asigurând nitatea funcţională a organismului.
Structura neuronului
 Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului
nervos, învelite în cele trei foite meningiene. Fiecare dintre ele cuprinde câte
patru lobi:
- frontal;
- parietal;
- temporal;
- occipital;
Coordonând functionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală
controlează întreaga activitate a organismului.
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE
Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologică cuprinde interogatoriul,
examenul fizic şi examene paraclinice
Interogatoriu trebuie să cerceteze sistematic simptomele funcţionale de care se
plânge bolnavul:
tulburări de mers;
tulburări : de sfinctere de limbaj şi psihice (afectivitate; atentie; rationament

Examenul reflexelor comportă cercetarea:

-reflexelor cutanate;
-de postura;
-patologice
-osteotendinoase.

Examenul limbajului constă în punerea în evidenţă a tulburărilor de vorbire.

Tulburările de vorbire pot interesa întelegerea limbajului:
-afazie (imposibilitatea exprimării şi înţelegerii cuvintelor);
-disartrie (articularea cuvintelor);
-disfazia (bâlbâiala);
-dislalia (imposibilitatea de a pronunţa anumite sunete);
DEFINIȚIE
Boala Parkinson este o afecțiune cronică (cu evoluție de lungă durata),
progresivă (simptomatologia se agravează în timp), care afectează sistemul
nervos.Deși adesea se consideră că afectează persoanele vârstnice, poate
surveni la vârste de până la 20 ani.Nu este o afecțiune contagioasă sau cu
transmitere genetică deși factorii genetici pot avea un rol în dezvoltarea să.
Alți factori pot include procesul acelerat sau premature de îmbătrânire, și
interacțiunile induse de medicamente (sau substanțe toxice).
ETIOLOGIE
SIMPTOMATOLOGIE

Tipul și severitatea simptomelor bolii variază de la un bolnav la altul și în

funcție de stadiul bolii. Simptomele, care pot apărea la un pacient în
primele faze, pot să nu se dezvolte decât în fazele tardive ale afecțiunii
la alți pacienți sau pot să nu apară deloc.
Cele mai frecvente simptome sunt:
- tremorul
- rigiditatea musculară și durerea continua
- mișcări încetinite și limitate
- slăbirea mușchilor fetei și a gâtului
- dificultăți în deplasare
FACTORII DE RISC
Factorii de risc în această afecțiune sunt dificil de identificat deoarece
cauza bolii nu este cunoscută. Vârsta avansată este singurul factor de risc
cunoscut pentru boala Parkinson (nu este inclusă boala Parkinson cu debut
precoce). Majoritatea debutează după 50 de ani, deși boală poate apărea
și la persoane între 30 și 50 de ani și chiar, în cazuri rare, la tineri.
Un număr foarte mic de persoane ce au fost diagnosticați cu această
afecțiune au o rudă apropiată ce suferă de boala Parkinson. Se pare că un
istoric familial de boală Parkinson nu crește semnificativ riscul apariției
afecțiunii la un membru al familiei.
DIAGNOSTIC
1. Diagnostic precoce
În acest moment nu există niciun test screening pentru boală Parkinson.
Diagnosticul pozitiv de boală Parkinson se bazează numai pe istoricul
medical și pe un examen neurologic amănunțit.
2. Investigații
Nu există teste de laborator care să diagnosticheze boala Parkinson.
Dacă simptomele pacientului și rezultatele obținute de doctor în timpul
consultului nu sunt în întregime tipice bolii Parkinson, se pot face anumite
teste pentru a putea diagnostica alte afecțiuni cu simptome
asemănătoare.
TRATAMENT
La început, pacienții cu boala Parkinson pot să nu aibă nevoie de tratament,
dacă simptomele sunt ușoare. Medicul va putea amâna momentul prescrierii
tratamentului până când simptomele bolii devin supărătoare și interfera în
activitatea zilnică. Metodele de tratament adiționale cum ar fi exercițiile
fizice, fizioterapia și terapia ocupațională pot fi de ajutor în toate stadiile
bolii Parkinson, mai ales în menținerea tonusului, mobilității și
independenței.
Pacientul H.I.in varsta de 69 de ani -pensionar
Motivul internarii

• hipertonie musculara cu alterarea gravă a mişcării posturii,

• tulburări echilibru,
• oboseală marcată,
• dizartrie,
• depresie,
• inapetenţă,
• constipaţie cronică,
• risc crescut de accidente,
• nu poate vorbi, nu se poate hrăni.
• ISTORICUL BOLII
• Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20
ani,dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de specialitate, unde
lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si i se face evaluarea stării
de sănătate.Face tratament continuu, conform prescriptiei, dar simptomele se
agravează progresiv: rigiditatea se accentuează tot mai mult, tremuraturile devin
violente (scutura patul), pacientul este imobil, nu se poate hrăni, spăla, nu se poate
întoarce în pat, întepeneste în ortostatism, nu se poate odihni, manifestă
comunicare deficitară (verbal si in scris), incapacitate totală de
autoîngrijire si accentuarea stării depresive.

• DIAGNOSTIC MEDICAL
Boala Parkinson
NEVOI AFECTATE
1.Nevoia de a evita pericolele- Anexietate severă din cauza afectării psihice
manifestată prin suspiciozitate, interpretivitate
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata Inapetenţa din cauza afecţiunii,
manifestată prin alimentaţie deficitară, scădere ponderală
3.Nevoia de a fi curat ,ingrijit de a-si pastra tegumentele si mucoasele
curate Carente de igiena din cauza deficitului intelectual manifestate prin
dezinteres fata de infatisarea sa.
4. Nevoia de a comunica – Comunicare inadecvata la nivel afectiv si
senzomotor din cauza deficitului intelectual, a sechelelor encefalitice,
manifestate prin vorbire incoerenta
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Pacientul să beneficieze de un mediu confortabil şi securizat, de o
alimentaţie corespunzătoare Pacientul să fie echilibrat psihic, să fie
informat asupra regimului de viaţă pe care să-l respecte.
Pacientul să se alimenteze corespunzător
Pacientul să prezinte tegumente integre fără risc de infecţii ale acestora
Pacientul să comunice cu alte persoane în mod eficace în termen de 3-4
zile.