Brian McNair, An Introduction to Political Communication (3rd

edition), London: Routledge, 2003

5 funcţii ale media:

1. A informa cetățenii = supraveghere şi monitoring
2. Educa = a fixa sensul şi semnificația faptelor
3.Furniza platforme pentru discursul politic public =
expresie a nemulțumirii = noțiunea consensului
democratic
4.Publicitarea instituţiilor guvernamentale şi politice
= câine de pază al democraţiei = jurnalism
5.Canalizarea acţiunilor de advocacy a punctelor de
vedere politice –susţinerea activă a unui partid //
Funcțiile dimensiunea persuasivă a media

clasice ale
Mass-media David Boorstin, The Image: A Guide to Pseudo-Events in
America, 1961
● Fabricarea consensului = forţă dominantă la
nivelul societăţii
● Pseudo-eveniment = specularea cu privire la fapte
= fapte nereale, evenimente create şi imaginate,
veşti sintetice

● 4 caracteristici: Nu sunt spontane, Planificate în principal

(nu întotdeauna în mod exclusiv) în scopul de a fi redate
şi reproduse în media, Dezvoltă o relaţie ambiguă cu
adevărul pentru a evidenția realitatea unei situaţii, Au
drept scop să devină profeţii autorealizate
 Articolul 11
Libertatea de exprimare și de
informare
Lorem Ipsum Dolor (1) Orice persoană are
dreptul la libertatea de
exprimare. Acest drept
cuprinde libertatea de opinie
și libertatea de a primi sau de
a transmite informații sau idei
fără amestecul autorităților
publice și fără a ține seama
de frontiere.
(2) Libertatea și pluralismul
mijloacelor de informare în
masă sunt respectate.

(Carta Drepturilor
Fundamentale A Uniunii
Europene )
 Mass-media și rolul statului
(niveluri de analiză)

Tradiții constituționale - Libertatea de exprimare- înțelesuri diverse și eclectice

Condiționalități internaționale și europene
a. Un proces gradual, dar limitat, spre omogeneizarea standardelor (drepturi și
libertăți - jurisprudența CEDO)
b. b. Comisia europeană –Un agent unificator – și rolul condiționării preaderare în
vederea definirii de noi standarde de bune practice)
Reglementări interne:
1. Media watchdogs (Modele de consilii ale audiovizualului)
2. Posturile publice de televiziune și modele de finanțare
 Libera exprimare-> promovarea guvernării democratice;
Un drept limitat prin lege pentru a putea proteja alte
drepturi (test de proporționalitate)

Dreptul la liberă Dependent de cadrul legal și contextual politic;

Libertatea de exprimare – protejată și prin mijloace
exprimare extra-constituționale (i.e. Franța, Belgia, Austria vs statele
tranziționale Spania, Portugalia, Grecia)

Constituționalizare,
sfera de protecție și Definiție și întindere (în cele mai multe constituții: libera
evoluții recente informare, în altele – referința directă la presă – Belgia
sau definiții mai largi: Germania, Ungaria și Spania)

Limitări: Nu sunt menționate(Franța, Belgia,

Danemarca, Portugalia, Polonia, Ungaria, etc.) vs. liste
extinse. (Bulgaria, Croația, Grecia, Spania, Germania)
 Libertatea presei: fără
trimiteri (Franța, Cehia,
Danemarca, Statele Baltice),
trimiteri clare și extinse
Interdicția (Portugalia) sau prevederi
explicită a fragmentare (structura de
cenzurii proprietate –Italia, Grecia,
Ungaria și Romania), licențe
(Polonia, Slovacia, Romania,
Dreptul la liberă Croatia), pluralism mediatic
(Spania, Polonia, etc.)
exprimare Punerea sub acuzare
sau desființarea unor
publicații
Constituționalizare, Italia, Spania,
Portugalia, Grecia,
sfera de protecție și Romania, Bulgaria
evoluții recente Dreptul la replică
Spania, Portugalia, Grecia,
Slovacia și Croația

Curțile constituționale: interpretări

suplimentare și contradictorii
 Cenzura
No Tara Definiția Limitari Presa Replica
interzisa

Proprietat
Restransa Extinsa Varsta Onoare State Moralitate Jurnalisti Pluralism Licente Desfintare
e

1 France - - - - - - - - - - - - -
2 Belgium - - - - - - + - - - - - +
3 Netherlands - - + - - - + - - - - - +
4 Denmark + - - - - - - - - - - - +
5 Finland + - + - - - - - - - - - -
6 Luxemburg + - - - + - - - - - - - +
7 Germany - + + + +* - + - - - - - +
8 Italy + - - - - + - + - - + - +
9 Spain - + + + - - + - + - + +* -
10 Portugal + - - - - - + + + + + + +
11 Greece + - - - + + + + - - + + +
12 Czech Rep. + - - - + + - - - - - - +
13 Cyprus + - - + + + - - - + + - -
14 Poland + - - - - - - - + + - - +
15 Hungary - + - - - - +* + - - - - -
16 Slovakia + - - - + + - -+ - + - - +
17 Lithuania + - - + + + - - - - - - -
18 Latvia + - - - - - - - - - - - +
19 Estonia + - - + + + - - - - - - +
20 Slovenia + - - - - - - - - - - + -
21 Romania + - - + + + - + - + + - +
22 Bulgaria + - - + + + + - - - + - +
 Spre o definiție comună? Condiționări transnaționale și
internaționale

 Libera exprimare - drept constituțional sau drept al omului?

ARTICOLUL 10 Libertatea de exprimare

• 1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include
libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără
amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu
împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau
televiziune unui regim de autorizare.
• 2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi
supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care,
într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea
naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi
prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor
altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a
garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
(Convenţia europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale)
 Spre o definiție comună? Condiționări transnaționale și
internaționale

Jurisprudența CEDO (principalele constante):

• 1. Marja de apreciere națională este limitată de interesul unei democrații în a asigura și a
menține libertatea presei (Worm/1997);
• 2. Limitele criticii acceptabile sunt mai largi în cazul oamenilor politici decât în cazul unui
cetățean privat (Lingens 1986);
• 3. Statutul special acordat șefilor de stat nu este un privilegiu modern (Colombani et. Al.2002);
• 4. In cazuri de defăimare, distincția dintre judecăți cu privire la fapte și la valori trebuie făcută
• 5. Protejarea surselor jurnalistice este fundamentul presei libere - dar excepții sunt
acceptabile(Goodwin vs. UK 1996),
• 6. Condamnarea penală a unui jurnalist este o sancțiune disproporționată (Dalban vs Romania)
• Aceste principii sunt neuniform sau parțial preluate în tradițiile locale și din cauza numărului mare de cazuri
 Primul val: Lipsa stabilității și a transparenței în sectorul
audiovizualului. Pluralismul media și diversitatea opiniilor, o presă
vie și activă

Mijloacele pentru a atinge acest scop (Cehia 2002):” În ceea

Comisia ce privește libertatea de exprimare, puține progrese au fost
Europeană Noi înregistrate în a remedia lipsa de transparență și stabilitate în
definiții sectorul televiziunii. Aceasta reprezintă o cauză de
îngrijorare, dat fiind rolul important al televiziunii într-o
ale Libertății de democrație modernă”
exprimare
Jurnaliștii trebuie să fie independenți de presiunile politice și alte
forme de intimidare (legile cu privire la insulta și calomnie)
O piață mediatică liberalizată
Garanții instituționale – compoziția consiliilor audiovizualului
Resurse financiare suficiente
Pluralismul programelor
In unele cazuri: accesul la informație
 Comisia europeană : Noi definiții ale libertății de
exprimare

Noi reconfigurări și noi standarde : definiții mai largi cu privire la media (critica pieții media)

1. Jurnaliști independenți (legile cu privire la defăimare – parte a acquis-ului) ; Reglementări

cu privire la divulgarea surselor, nouă categorie de jurnaliști, rolul sindicatelor media, etc.

(2) Garanții instituționale – numirea în consiliile audiovizualului dar și a postului public de
televiziune

(3) Resurse suficiente – structura de proprietate dar și publicitatea guvernamentală

(4) Pluralismul programelor–în special în societățile divizate etnic

 Mass media ca instituții: nivelul infra-
constituțional

Serviciul Public de Radio şi televiziune – televiziunea si radio-ul de stat –

care domină în mod direct şi televiziunea şi radiourile comerciale, consecinţa
inexorabilă a forţelor pieţii

PRINCIPII
Universalism = Televiziunea si radioul public trebuie să fie accesibile fiecărui
cetăţean. Asigurarea faptului că fiecare poate înţelege şi să urmărească
programele propuse.
Diversitatea = Tipurilor de programe oferite, audiențele vizate şi subiectele
discutate
Independența = libertatea de a difuza vs presiuni comerciale sau influenţe politice
Caracter distinct = inovativă, de a crea noi genuri şi de a atrage noi alte reţele de
difuzare.

• Reglementarea conţinutului televiziunilor private: Germania 1991 Curtea Constituţională (North

Rhine-Westphalia) . Guvernul a creat o listă de valori care trebuie să fie onorate de către difuzorii
privaţi
 Organizarea posturilor publice

De diferenţiat – structura administrativă între două

niveluri de management : activităţile de zi cu zi pe de o
parte, şi politicile generale pe termen lung, pe de altă parte

Consiliul administraţie este de obicei responsabil pentru

politicile generale (aprobă bugetul şi politicile difuzorului
public şi îşi numeşte personalul executiv al acestora-
directorii).

Directorul executiv este responsabil pentru

managementul zilnic atunci când este vorba despre

Structură
resursele umane şi materiale sau deciziile legate de
programe.

și Responsabilitatea

autonomie Scopul este transparentizarea relaţiei dintre difuzorii

publici şi guvern şi descurajarea oricărei încercări a
guvernului de a interveni. În teorie postul public trebuie
să fie responsabil în faţa Parlamentului, nu în faţa
executivului şi să elaboreze rapoarte la intervale
regulate, în general anual.

Multe ţări au deasemenea un organism responsabil pentru

reglarea şi supravegherea activităţilor de difuzare. Acestea
au un mandat acordat de către legislativ pentru a conduce
şi a supraveghea toate componentele difuzării şi
sistemului de telecomunicaţii, acest organism poate să fie
un alt buffer între guvern şi difuzorul public.
 Modele de consilii ale audiovizualului:
Model inclusiv: Germania. Comisia cuprinde 41 de
membri Femeile trebuie să fie în mod corect
reprezentate. 11 membrii sunt aleși de către
parlament; 18 membrii sunt selecționați dintre ONG-
uri (Protestanți, catolici, evrei, membri ai sindicatelor,
angajaţi ai statului, angajatori, muncitori necalificaţi şi
fermieri, profesioniști, membrii administrației
orașelor şi regiunilor, persoane active în opere de
binefacere, atleţi, etc.); 11 membrii selecționați din
Responsabilitate domeniile publicisticii, culturii, artei şi ştiinţelor
și autonomie Model mixt: Croatia 25 membri: 3 membri
(Parlamentul, PM, Președintele) + reprezentanți
Academia Croată de Ştiinţe şi Arte, Asociaţia
Universităţilor, Societatea Centrală Culturală şi de
Publicare Croată, Institutul de Emigrație Croată,
Uniunea Scriitorilor Croați, Asociația Jurnaliștilor
Croaţi, Comitetul Olimpic Croat, minoritățile
naţionale croate, etc.
Model politizat : Romania - 11 membri/6 ani (2 –
Președintele; 3 Camera deputaților; 3 Senat; 3 –
Guvern)
 Independenţa: Dimensiunea finanţării

Existenţa unei legături puternice între nivelurile de finanţare şi abilitatea de a menţine o

audienţă suficientă, de a menţine influenţa asupra pieţii.

Care este finanţarea ideală ?:

(a) Multianuală = oamenii politici să nu poată interveni;
(b) Suficientă pentru a conduce la îndeplinirea activităților multiple pe care difuzorul
public trebuie să le îndeplinească;
(c) Permite anumite mecanisme care să verifice responsabilitatea în cheltuirea banilor.

Sursele standard de finanţare: taxa de licenţă, fonduri de la bugetul de stat, publicitate şi

contribuţii voluntare ale contribuabililor (donaţii –caritate, sau spectatori-ascultători )

● Dependența de veniturile rezultate din publicitate => poate genera un conflict de

interese care împiedică postul să realizeze vocaţia de serviciu public;
● Donaţii => nu generează o finanţare suficientă pentru a susţine un post mare;
● Finanţare directă specificată în bugetul anual tendinţă de descreştere, depinde de
veniturile colectate la bugetul de stat, diminuarea finanţării, mai ales în anii 80 a condus la
descreşterea calităţii programelor;
● Taxe-licenţe, variază de la ţară la ţară, cele mai mici dezavantaje.