ŞCOALA POSTLICEALĂ ,,CHRISTIANA’’GALAŢI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ȊNGRIJIREA PACIENTILOR CU ALZHEIMER

Coordonator:

Absolvent:

-2019-
CUPRINSUL PREZENTARII

I. Noțiuni de anatomie a sistemului nervos

II. Noțiuni de fiziologie a sistemului nervos

III. Definiția bolii

IV. Etiologia bolii

V. Clasificare

VI. Simptomatologie

VII. Investigații paraclinice

VIII. Diagnosticul bolii

IX. Tratamentul bolii

X. Studiu de caz- Prezentare de caz

XI. Nevoi afectate

XII. Intervenții cu rol propriu si delegat

XIII. Concluzii
 Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor organelor alcătuite predominant din țesut
nervos specializat în recepționarea, transmiterea şi prelucrarea excitanţilor din mediul
extern sau intern.
Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se împarte în două componente:
- Sistemul nervos central - alcătuit din encefal şi măduva spinării.
- Sistemul nervos periferic- cuprinde nervii cranieni şi cei spinali.
MĂDUVA SPINĂRII
Este un segment al sistemului nervos central situat în canalul vertebral. Se întinde de la
nivelul primei vertebre cervicale până la a doua vertebră lombară. Se termină printr-o
porţiune conică numită con medular.
NERVII SPINALI
Nervul = mănunchi de fibre nervoase în afara sistemului nervos central
Fibrele nervoase care alcătuiesc nervii spinali sunt atât motori cât şi senzitivi, somatice
şi vegetative, deci nervii spinali sunt nervi mixşti.
Fiecare nerv spinal (31 perechi) are 2 rădăcini: una anterioară (motoare) şi una
posterioară, care prezintă ganglionul spinal (senzitivă).
ENCEFALUL
Encefalul este partea sistemului nervos central situată în cutia craniană. Este alcătuit
din:
- Trunchiul cerebral
- Cerebel
- Diencefal
- Telencefal (creierul mare)
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
Sistemul nervos recepționează transmite şi integrează informațiile din mediul extern şi
intern, pe baza cărora elaborează răspunsuri adecvate, motorii şi secretorii. Prin funcția
reflexă, care stă la baza activității sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unității
funcționale a organismului şi a echilibrului dinamic dintre organism şi mediu.

DEFINITIE
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce
controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul.
Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau demenţă la
persoanele in varsta. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea
moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu
tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si
abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei
observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.
ETIOLOGIE
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa
existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale
creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori)
in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.

3 FACTORI DE RISC
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru
dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I
(mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau
asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
SIMPTOMATOLOGIE
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe
persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite
episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de
ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie
vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat
consultul unui medic specialist. Exemple de pierdere normala de memorie includ
uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina
DIAGNOSTIC
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul
specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala
Alzheimer. Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele
se instaleaza brusc, deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de
urgenta. Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in
sindroamele depresive. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar
este destul de greu de recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si
prin terapie psihologica. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si
examenului fizic.
TRATAMENT
Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de
a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.
Tratament initial
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de
colinesteraza. Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina
si rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele
acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la
unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor, ei nu
incetinesc progresia bolii.
PROFILAXIE
Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Desi nici o
substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza
posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie
instalarea ei. Aceste substante sunt:
- vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate
- in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica
cresterea aportului de acid folic si vitamina B6 si B12
- antiinflamatorii nesteroidiene, ca Indometacinul, Ibuprofenul, Naproxenul sau Aspirina
in doze zilnice
- statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.
PREZENTARE DE CAZ

Pacienta D.M . In varsta de 78 de ani se interneaza la Spitalul Judetean Galati.

MOTIVELE INTERNĂRII
-Modificari de comportament, de gandire
-Tulburari de personalitate.
-Dificultati in indeplinirea indatoririlor (prepararea mesei)
- Halucinații auditive şi vizuale.
- Aspect neîngrijit.
- Suspiciozitate
- Agitație psiho-motorie
- Inapetență.
- Neliniște.

DIAGNOSTIC MEDICAL - Boală Alzheimer

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTEI D.M. 78 ANI
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE, PRIMA ZI DE SPITALIZARE

NEVOIA CONSIDERAŢII
1.De a dormi şi a se odihni Sursa de dificultate -Suspiciozitate, interpretabilitate, delir de persecuţie

Manifestări de dependenţă-Stare de nelinişte, insomnie, oboseală, iritabilitate

2.De a evita pericolele Sursa de dificultate-Tulburari de gândire, situaţii de criză, lipsa cunoaşterii

Manifestări de dependenţă -Vulnerabilitate faţă de pericole, afectare psihică, risc de

accidente, comportament agresiv.

3.De a comunica Sursa de dificultate-Oboseală, tulburări de gândire, suspiciozitate

Manifestări de dependenţă -Comunicare ineficienta la nivel afectiv, agresivitate

4.De a acţiona conform propriilor convingeri Sursa de dificultate -Pierderea imaginii de sine, tulburări de gândire

Manifestări de dependenţă-Frustrare

5.De a fi preocupat în vederea realizării Sursa de dificultate -Tulburarii de gândire, pierderea imaginii de sine

Manifestări de dependenţă -Devalorizare, diminuarea motivaţiei interesului

DIAGNOSTICE NURSING DE ÎNGRIJIRE

1. Nevoia de a dormi şi a se odihni– Insomnie din cauza agitaţiei psihomotorii

manifestată prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente.

2. Nevoia de a evita pericolele-Vulnerabilitate faţă de pericole din cauza tulburării

de gândire manifestată prin insecuritate psihologică.

3. Nevoia de a comunica –Comunicare inadecvata la nivel afectiv din cauza afectării

gândirii manifestată prin comportament agresiv.

4. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri–Dificultate în a acţiona

conform propiilor convingeri din cauza afectării psihice manifestată prin frustare.

5. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizarii-Alterarea capacităţii de realizare

din cauza tulburării de gândire şi pierderea de sine, manifestată prin lipsa motivaţiei.
INTERVENTII DE NURSING CU ROL PROPRIU

- Explic pacientei că nu are de ce să-i fie frică de ideile sale

- Reduc stimulii perturbatori pentru pacientă
- Asigur mediul ambient favorizant pacientei
- Observ şi notez calitativ orarul şi gradul de satisfacere a nevoii de somn
- Întocmesc un program de odihnă pacientei
- Explic pacientei necesitatea existenţei unei vieţi ordonate
- Învăţ pacienta modalităţile care să-i favorizeze somnul
INTERVENTII DE NURSING CU ROL DELEGAT

Am administrat la indicaţia medicului Memantin cap-10mg 0+0+1, per os, Vitamina E

1+1+1, per os,Vitamina B6comp.250mg. 0+0+1 per os ,Vitamina B12 0+0+1 fiola
1ml.i.v., Als-Selegilina cap 5mg 0+0+1 dim.per os, Ca lactic cap 1+1+1per os, 1 fiola
Diazepam im
Administrez tratament medicamentos cu: Multisis draj. 1+0+1 per os
Recoltez sânge pentru: VSH, HB, HT, TGP, TGO, Bilirubina, HIV, HB, Ht, HIV, AgHBS
DIAGNOSTICE LA EXTERNARE:
Diagnosticul principal: Boala Alzheimer
Diagnostice secundare:
-dementa mixta
-tetraplegie spastica
-dizartrie
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
- Respectarea normelor de viaţă şi alimentaţie
- Evitarea stresului, emoţiilor
- Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea.
- Respectarea tratamentului medicamentelor conform Rp:Memantin cap 10mg 0+0+1,
per os, Vitamina E 1+1+1, per os, Vitamina B6 comp. 250mg. 0+0+1 per os ,Vitamina
B12 0+0+1 fiola 1ml. i.v., Als-Selegilina cap 5mg 0+0+1
CONCLUZII
Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului", aici atacă în special boala
numită "boala Alzheimer".
În această lucrare am încercat să ating cât mai multe teme din această boală, să
le cunosc şi să încerc să ajut persoanele care au fost atinse de ea.
Pe lângă simptomele principale ale bolii pot apărea şi tulburări secundare:
tulburări psihice, tulburări senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivităţii, tulburarea
voinţei, tulburări endocrine.
Ceea ce conduce la vindecarea pacienţilor este în primul rând psihoterapia, discuţiile
cu pacienţii, înţelegerea care le-a ajutat să îşi depăşească, să îşi privească prin altă
prismă problemele cu care se confruntau, ceea ce înseamnă un pas important pentru
vindecare, căci aşa cum spunea şi Marin Preda "suferinţa e o criză din care trebuie să
ieşi cât mai rapid, adâncimile ei ne răcesc spiritul". şi pacienţii au înţeles acest lucru.