Noţiuni generale.

Clasificarea cariilor dentare. Instrumentar

utilizat în tratamentul cariei dentare.

L.P. 1
Întroducere. Generalitati.

Caria dentara este considerata ca fiind cea mai răspândita

maladie, care afectează populaţia mondiala in procentaj de 90%.
Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana.
Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din
cavitatea bucala (in special Str. Mutans si lactobacili) si produsele
acestora care ajuta la formarea placii dentare microbiene si
actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a
dintelui - smaltul.
DEFINITIE:

Caria dentară este un proces patologic

dinamic, reversibil, episodic şi asincron, care în
stadiile necavitare (în smalţ şi chiar în dentină)
are capacitatea de a se vindeca cu ajutorul
măsurilor preventiv-terapeutice.
 Definitii:

 J.R Elderton. consideră că procesele carioase reprezintă în mod

fundamental o manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu şi
fosfat în ţesuturile dentare şi salivă, mediat de microorganismele plăcii
bacteriene şi influenţat de unii factori numiţi determinanţi ecologici.
 Th. Lundeen o defineşte ca o boală infecţioasă a dinţilor care provoacă
disoluţia şi distrucţia localizată a ţesuturilor calcificate.
 A Thylstrup o consideră o boală ce afectează sedii specifice, provocată
de activităţi bacteriene localizate.
 W.H Bowen. susţine că leziunea carioasă nu apare în absenţa plăcii
bacteriene sau a carbohidraţilor fermentabili, astfel încât el o consideră o
boală dietobacteriană.
 S. Reisine a conceptualizat caria dentară ca rezultatul interacţiunii dintre
factorii genetici şi cei de mediu în care componentele biologice, sociale,
comportamentale şi psihologice au un mod complex de manifestare.
DEFINITIE:

Caria dentară este un proces dinamic, în care disoluţia şi

reprecipitarea sărurilor minerale din ţesuturile dentare, placa
bacteriană şi salivă au loc alternativ în funcţie de pH-ul de pe
suprafaţa dentară în relaţie cu metabolismul ecosistemului
reprezentat de placa bacteriană.
Modificarea brutală sau îndelungată a unor condiţii de mediu în
jurul unei plăci bacteriene nepatogene face ca microflora rezidentă să-şi
schimbe compoziţia, cu predominanţa speciilor acidogene şi acidurice.
Prin glicoliza anaerobă a substratului nutritiv glucidic, se vor
produce cantităţi relativ mari de acizi organici, care vor scădea pH-ul la
nivelul interfeţei dinte/placă bacteriană până în jur de 5,5 (pH critic),
moment în care sunt iniţiate procesele de demineralizare. Dacă
condiţiile defavorabile de mediu sunt depăşite, vor predomina
fenomenele de remineralizare şi vindecare a leziunii respective
Clasificarea cariilor
dentare.
 Clasificarea leziunilor
carioase
 La ora actuală există mai multe criterii de clasificare a leziunilor
carioase ce se bazează pe aspectele clinice, radiografice şi
histologice ale procesului carios. În unele situaţii se ia în consideraţie
şi afectarea unui anumit tip de dinte, grup de dinţi sau a unei anumite
suprafeţe a dintelui. Aceste criterii de clasificare diferă din punctul de
vedere al popularităţii şi complexităţii lor.
 În descrierea unei leziuni carioase se pot utiliza elementele mai
multor criterii şi, uneori, chiar se indică acest lucru pentru stabilirea
unui diagnostic cât mai precis şi a unei conduite terapeutice
adecvate.
 Aspectele morfo-clinice ale cariei dentare variază în funcţie de
localizarea cariei, stadiul evolutiv al leziunii, gradul de penetraţie
microbiană şi ţesuturile interesate. Deşi în formele anatomo-clinice
există o intricare a tuturor acestor elemente, pentru un studiu analitic
este necesară descrierea leziunilor după anumite criterii
Tipuri de carii:
Criterii de clasificare:

I. Din punctul de vedere al aspectului clinic,

leziunile pot fi:
 Necavitare – leziune carioasă reversibilă prin
remineralizare;
 Cavitare – ireversibile-tratament restaurativ.
LEZ. CARIOASA NECAVITARA
Dupa aspectul clinic:

I.LEZIUNI NECAVITARE
 este prezenta o leziune de subsuprafata, acoperita de
un strat de smalţ; pseudointact aproximativ integru,
aspru la suprafata. Este considerat stadiu reversibil al
leziunii carioase prin procese de remineralizare
(terapeutice sau naturale);
II. LEZIUNI CAVITARE
 caracterizate de o solutie de continuitate la suprafata
smaltului, cu prabusirea prismelor si instalarea unei
cavitati. Este considerat stadiu ireversibil, el beneficiind
numai de tratament restaurativ.
Criterii de clasificare:

II.Din punctul de vedere al tipului lezional:

 Primare, iniţiale sau incipiente;
 Secundare (recurente);
DUPA TIPUL LEZIONAL:

I. LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE

• descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui;
II. LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE
• sunt cele observate sub sau in jurul marginilor sau peretilor
ǐncorjurători ai unei obturatii existente. Sediile cele mai obisnuite
pentru aceste carii sunt:
— marginile aproximale, vestibulare si linguale ale unei
obturatii aproximale, in zona punctului de contact;
— şanturi şi fosete care nu au fost inglobate in cavitate;
—- suprafetele de langa zonele fracturate;
LEZIUNI CARIOASE INITIALE,
PRIMARE SAU INCIPIENTE
LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU
RECURENTE
Criterii de clasificare:

III. Din punctul de vedere al evoluţiei clinice:

 Cu evoluţie rapid-progresivă (acute);
 Cu evoluţie lent-progresivă (cronice);
 Oprite în evoluţie, staţionare sau cu evoluţie
întreruptă;
 Vindecate.
Dentina infectata Dent. Afectata(demineralizata) Dentina sclerotica
Carii acute
Carii cu evolutie
cronica
Carii stationara
EVOLUŢIIA CLINICĂ

I. CARII CU EVOLUŢIE ACUT PROGRESIVĂ

(CARII EXPLOZIVE SAU RAMPANT CARIES)
• procese cu evolutie rapida invadante care
afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina
lezionala este moale şi de culoare galbuie.
Sunt frecvent insoţite de reactii pulpare severe.
EVOLUŢIIA CLINICĂ

II. CARII CU EVOLUŢIE LENT PROGRESIVA

(CRONICE).
• evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga
de timp, sunt de diferite profunzimi, si au tendina
de a evolua ǐn numar redus. Dentina lezionala
este de consistentă dură şi de culoare inchisa.
De obicei diferenţa intre caria acută şi cea
cronica se face pe baza coloraţiei, consistenţei,
mirosului, vârstei, duratei evolutiei şi posibilei
reacţii pulpare.
EVOLUŢIIA CLINICĂ

III. CARII CU EVOLUŢIE ÎNTRERUPTĂ

(STAŢIONARE SAU OPRITE ÎN EVOLUŢIE)
• apar in situaţiile clinice cand fie prin prabuşirea
prismelor de smalţ sau prin absenţa dintelui
vecin sunt create condiţiile propice curaţirii,
autocuratirii şi contactului direct cu saliva. In
aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros
(hipermineralizat), bine reprezentat care se
opune unui atac cariogen ulterior.
EVOLUŢIIA CLINICĂ

IV. CARII VINDECATE

• reprezintă leziuni carioase iniţiale, remineralizate
datorită accesului direct al factorilor favorizanţi
remineralizanţi. De obicei sunt localizate la
nivelul coletului, urmărind orientarea festonului
gingival şi apar cand leziunile incipiente
beneficiază prin eruptia pasivă a dintelui de
expunerea directă la fluxul salivar şi la mijloacele
de curatire si autocuraţire.
 IV. Dupa tesutul afectat:

I.Carii de smalt
 Corespund leziunilor carioase incipiente sau initiale.
II. Carii de dentina
 Corespund cariilor cavitare ce afecteaza smaltul si
dentina.
III.Carii de cement (suprafata radiculara)
 Sunt localizate pe suprafetele radiculare afectand
cementul si dentina.Sunt asociatevprocesului
fiziologic de imbatraniresi fenomenului de recesiune
gingivala.
I.Carii de smalt
II. Carii de dentina
III.Carii de cement
(suprafata radiculara)
V. D.p.d.v. IATROGENIC
CARIILE REZIDUALE(RECIDIVA DE CARIE)
Sunt reprezentate de tesutul patologic care nu a fost indepartat in timpul
unei proceduri restaurative, fie accidental, din neglijenta sau
intentionat.
VI. Dupa numarul de fete
afectate:
I.Leziuni carioase simple
 Afecteaza o singura suprafata a dintelui,
II. Leziuni carioase compuse
 Afecteaza doua suprafete ale dintelui,
III. Leziuni carioase complexe
 Afecteaza trei sau mai multe fete ale dintelui.
VII. Dupa tipul de cavitate ce
necesita a fi preparata (G.V.Black)
Clasa I
 Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum
sunt fosetele si fisurile.De obicei au trei localizari:
- Suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,
- Doua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale
molarilor,
- Fetele palatinale ale dintilor frontali.
Dupa tipul de cavitate ce
necesita a fi preparata
(G.V.Black)
Clasa II
Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor
aproximale ale premolarilor si molarilor.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi
preparata (G.V.Black)
Clasa III
Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor
aproximale ale dintilor anteriori fara a afecta sau
a necesita indepartarea unghiului incizal.
Dupa tipul de cavitate ce
necesita a fi preparata
(G.V.Black)
Clasa IV
Leziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor aproximale
ale dintilor anteriori care afecteaza sau necesita
indepartarea si restaurarea unghiului incizal.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi
preparata (G.V.Black)
Clasa V
Leziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe
fetele vestibulare si orale ale tuturor dintilor.
Dupa tipul de cavitate ce necesita
a fi preparata (G.V.Black)
Clasa VI
Leziuni care initial nu au fost incluse in
clasificarea lui Black. Se intalnesc la nivelul
marginilor incizale si virfurile cuspidiene sau
orice suprafata expusa la maxim curatirii si
autocuratirii. De obicei debuteaza la nivelul unui
defect de formare sau de origine traumatica.
Criterii de clasificare:

VIII. Din punctul de vedere al profunzimii şi al

ţesuturilor afectate, OMS a propus următoarea
clasificare:
 D1: leziune în smalţ detectabilă clinic cu
suprafeţe intacte (necavitare);
 D2: leziune în smalţ detectabilă clinic cu
suprafaţa cavitară;
 D3: leziune în dentină detectabilă clinic (cu sau
fără cavitaţie);
 D4: leziune cu afectare pulpară.
Criterii de clasificare:

IX. Combinând criteriul ce priveşte integritatea suprafeţei leziunilor

cât şi stadiul lor de evoluţie, Academia Americană de Stomatologie
Restaurativă împreună cu unii autori (B. Nzvad, V. Machiuiskien şi V.
Baielum, 1999) au propus următoarea clasificare:
 O – sănătos clinic. Smalţul este sănătos, cu transluciditate şi textură
normală (în fisurile cu acest tip de smalţ este permisă o uşoară
modificare de culoare);
 1 – carii active cu suprafaţa smalţului intactă.
 suprafaţa smalţului este alb-gălbuie, opacă, fără strălucire;
 la palparea blândă cu sonda suprafaţa este aspră şi rugoasă;
 pe suprafeţele netede leziunea carioasă este localizată tipic aproape
de marginea liberă a gingiei;
 în şanţuri şi fosete morfologia este intactă şi leziunea se întinde
numai de-a lungul pereţilor verticali ai şanţurilor;
Criterii de clasificare:

2 – carii active cu apariţia unei discontinuităţi în smalţ:

 aceleaşi criterii ca la indicele 1, concomitent cu apariţia unei pierderi
minore (microcavitaţie) localizată strict în smalţ;
 la palpare nu se percepe reducerea durităţii smalţului sau pereţi
subminaţi.
3 – carii active cu leziune cavitară:
 la inspecţia cu ochiul liber se observă pierderea de ţesut dentar dur
(atât smalţ, cât şi dentină);
 la palparea uşoară, consistenţa este moale sau asemănătoare cu
aceea a pielii, şi cu o interesare pulpară facultativă.
4 – Carii inactive cu suprafaţa smalţului intactă:
 la inspecţie, smalţul este lucios, strălucitor, dar cu o culoare ce
variază între alb-cretos, maron sau negru;
 la palparea foarte uşoară cu sonda, pe suprafaţa leziunii smalţul este
dur şi neted;
 pe suprafeţele netede, leziunea carioasă este localizată tipic la
oarecare distanţă de marginea liberă a gingiei;
 în şanţuri şi fosete, morfologia fisurală este intactă şi leziunea se
extinde numai pe pereţii laterali ai şanţului.
Criterii de clasificare:

5 – carii inactive cu apariţia unei discontinuităţi în smalţ

 se întâlnesc criteriile indicelui 4, concomitent cu o pierdere minoră
localizată strict în smalţ (microcavitaţie);
 palparea nu decelează modificări în duritatea smalţului şi nici pereţi
subminaţi.
6 – carii inactive cu leziune cavitară
 la inspecţie se observă pierderea de ţesut dentar dur, atât în smalţ,
cât şi în dentină;
 suprafaţa cavităţii poate fi lucioasă, iar la palpare dentină este dură.
Nu există interesare pulpară.
Criterii de clasificare:

7 – obturaţie pe o suprafaţă sănătoasă de smalţ

8 – carie secundară activă:
 leziunea carioasă poate fi cavitară sau
necavitară.
9 – carie secundară inactivă:
 leziunea carioasă poate fi cavitară sau
necavitară.
X. Din punctul de vedere al gradului de
severitate al leziunii, Şcoala Scandinavă
defineşte patru zone distincte

 Zona I – carii în fisuri sau gropiţe la dinţii laterali;

 Zona II – carii proximale la dinţii laterali;
 Zona III – carii proximale la incisivi;
 Zona IV – carii pe suprafeţele netede ale dinţilor.
XI. Clasificarea leziunilor carioase
după sediu şi mărime (Mount):

 Clasa l, dimensiunea 1: defecte în şanţuri şi fosete. Se

combină deseori cu sigilarea restului fisurii;
 Clasa l, dimensiunea 2: leziune de dimensiuni reduse
sau înlocuirea unei restaurări Black de clasa I-a;
 Clasa l, dimensiunea 3: leziune extinsă care necesită
protecţia unuia sau mai multor cuspizi;
 Clasa l, dimensiunea 4: leziune extinsă cu unul sau mai
mulţi cuspizi afectaţi.
 Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinară minimă, lipsa posibilităţii
de remineralizare, detectabilă pe Rx sau prin transiluminare;
 Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinară mai extinsă, creasta
marginală afectată sau distrusă, înlocuirea unei restaurări Black
limitate;
 Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinară
substanţială, fractură cuspidiană veritabilă sau potenţială; necesită
protecţie cuspidiană. La dinţii frontali este pierdut suportul pentru
unghiul incizal;
 Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puţin a unui cuspid la dinţii
laterali sau a unei porţiuni din muchia incizală a frontalilor.
Clasificarea leziunilor carioase după
sediu şi mărime (Mount)

Sediu Minimă Medie Largă Extinsă

Fisurale (1) 11 12 13 14
Aproximale (2) 21 22 23 24
Cervicale (3) 31 32 33 34
XII. Clasificarea radiologică a cariilor
aproximate (Espelid şi Tweit, 1984)

D1 Leziune în jumătatea externă a smalţului

D2 Leziune în jumătatea internă a smalţului,
dar nu şi în dentină
D3 Leziune în treimea externă a dentinei
D4 Leziune în treimea medie a dentinei
D5 Leziune în treimea internă a dentinei
Clasificare d.p.d.v. al solutiilor
terapeutice alese:

Profilaxie Tratament microinvaziv Tratament invaziv

(aplicare de fluoruri) (metoda infiltrarii) (preparare, restaurare)
 XIII. Clasificarea clinică şi radiologică a
cariilor fisurale (Espelid şi Tweit, 1994)
Gradul 1
 White spot necavitar sau leziune carioasă uşor modificată de culoare în
smalţ şi nici o leziune detectabillă pe RX.
Gradul 2
 Cavitaţie superficială la intrarea în fisură, o oarecare pierdere de substanţe
minerale în suprafaţa smalţului ce înconjoară fisura şi/sau o leziune carioasă
în smalţ detectabilă pe Rx.
Gradul 3
 Pierdere moderată de minerale cu o cavitaţie limitată la intrarea în fisură
şi/sau o leziune în treimea externă a dentinei detectabilă pe Rx.
Gradul 4
 Pierdere considerabilă de minerale cu cavitaţie şi/sau o leziune în treimea
medie a dentinei, detectabilă pe Rx.
Gradul 5
 Cavitaţie avansată şi/sau o leziune în treimea internă a dentinei, detectabilă
pe Rx.
 Instrumentar utilizat în
tratamentul cariei dentare.
CLASIFICARE:

1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT.

2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA

CAVITATILOR.

3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA

DINTILOR.
1. Instrumentar utilizat la
examenul clinic:

 1. OGLINDA DENTARA
 2. SONDA DENTARA
 3. PENSA DENTARA
OGLINDA DENTARA
Oglinda dentara
 Întrebuinţările oglinzilor:

1. Asigură vizibilitatea
câmpului operator

2. Asigură protecţie
operatorului şi
pacientului
Sonda dendara rigida
Sonda dentara
Sonda dentara
Sonda dentara
Sonda flexibila- Ac Miller
Sonde dentare flexibile

-acele Miller se găsesc în două lungimi: lungi (50mm) şi

scurte (40mm) şi în şase grosimi
(superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine,
mijlocii,groase)

port-ac Miller acul Miller

Pensele dentare
Pensa dentară
 Întrebuinţările
pensei dentare

 Manipularea unor instrumente

mici,sterile: ace, freze, conuri
de hârtie sau gutapercă,
pene, inele, benzi de contur manevrarea diferitelor
Introducerea conurilor de materiale: rulouri, comprese,
 Aplicarea şi îndepărtarea gutapercă în canalul radicular meşe , bulete
unor pansamente
medicamentoase şi
introducerea prin capilaritate
a unor soluţii
medicamentoase în camera
pulpară

Evaluarea mobilităţii dentare

Pentru mărirea imaginii:

- ataşarea de ochelari a unor lentile sau a

unui telescop uni sau binocular
- lentile de mărire din sticlă ce se aplică cu
o bandă pe capul pacientului
- fibre optice ataşate de capul turbinei
II. INSTRUMENTAR PENTRU
PREPARAREA CAVITATILOR:

1. Instrumentar de mana
2. Instrumentar rotativ
3. Instrumentar ultrasonic
4. Instrumentar laser
5. Instrumentar aero-abraziv
II.1. Instrumentar de mana
in prepararea cavitatilor:
 1. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN SMALT:
 Dalti:- dreapta;
- curba;
- dublu angulata.
 Toporisti de smalt
 Bizotatoare de prag gingival.
 2. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA
 Toporisti de dentina;
 Sapaliga de dentina;
 Instrument de precizat unghiuri dentinare;
 Linguri Black.
Descriere generala a
instrumentarului de mana

Tipuri de minere:
Parti active:
Caracteristici generale:

Maner gat(col) partea activa

 Maner gat(col) partea activa

Mânerul
- are diferite forme şi mărimi
- poate prezenta zimţi sau convexităţi
anatoforme pt îmbunătăţirea prizei
instrumentului
Tija (gâtul instrumentului)
-este neted, rotund sau conic
- cu una sau mai multe curburi pt a evita
tendinţa de rotire a acestuia în timpul lucrului
Partea activă
-pot avea o singură terminaţie sau cu dublă
terminaţie
-Poate avea forme şi mărimi diferite în
funcţie de scopul pt care au fost create
I. Instrumentar cu actiune in
smalt: - Dalti de smalt
Instrumentar cu actiune in
smalt: - Toporisca de smalt
Instrumentar cu actiune in
smalt: - Bizotatoare de prag
gingival
Bizotatoarele de prag gingival

-sunt instrumente care prin forma pe care o au permit

efectuarea unui bizou corect la marginile de smalţ ale
pragului gingival într-o preparaţie proximoocluzală
-Sunt instrumente perechi dr/stg, mezial/distal
-Partea lamei ce priveşte spre mâner se numeşte
bizotatoare iar cea departe de mâner
contrabizotatoare
 II. INSTRUMENTAR CU
ACTIUNE IN DENTINA

 INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA

Toporisti de dentina;
Sapaliga de dentina;
Instrument de precizat unghiuri dentinare;
Linguri Black.
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavator
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavator
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavator
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE
IN DENTINA- excavator
II. INSTRUMENTAR PENTRU
PREPARAREA CAVITATILOR:

II.2. Instrumentar rotativ

Instrumentar rotativ -
clasificare:

1. Piese de mana:

 Piesa dreapta
 Piesa contraunghi
 Turbina

2. Instrumentar rotativ
propriu-zis:
- freze
- pietre
Piese de mana:

Piesa dreapta(utilizată pentru prep.cavităţilor pe dinţii frontali,

F.vestibulara a incisivilor mandibulari şi faţa ocluzala a PM.,M.
Dezvoltă viteze mici= 5.000-10.000 rpm. Foloseşte freze cu lungimi
de 40 mm. diametru 2,35mm.
Piesa contraunghi(indicată în prepararea tuturor dintilor, cu
acţiune în special în dentina. Utilizează freze medii 22mm
lungime,2,35mm diametru, mânerul cărora este prevazut cu un gât
special ce asigura prinderea.Viteze conventionale=5.000-10.000
rpm.
Turbina, dezvolta viteze mari=45.000-100.000 sau foarte
mari=100.000-500.000.Freze 19 mm lungime, fixate prin fricţiune.
Are actiune în principal în smalt.
Piesa dreaptă
Piesa contraunghi
Turbina
 TURBINA

•In funcţie de iluminarea câmpului operator

•In funcţie de materialul

din care sunt confecţionate
Cu fibră optică Clasice

Acestea sunt mai usor de

manipulat, iar piesele netede
asigura o mai buna igienizare a
titan
lor.

Acestea au un pret de cost

mai scazut.
otel
In functie de modul de
fixare a instrumentarului

• Push-botton

• Strangerea si rasucirea
unui surub

• Frictiune
Design-ul turbinelor este variat deoarece se
incearca o adaptare ergonomica a formei
pentru a facilita o manipulare usoara si pentru
a favoriza accesul in zone distale, in special
mandibulare.
Instrumentar rotativ
propriu-zis: descriere

 - freze
 - pietre
Frezele dentare:- clasificare

1. Dupa piesa la care pot fi adaptate:

 ptr. piesa dreapta;
 ptr. piesa contraunghi;
 ptr. turbina.
2. Dupa material si modul de fabricare:
 Freze din otel (pentru viteze conventionale 6.000-10.000rpm.);
 Freze din carbura de tungsten (cu actiune in smalt si in dentina,
viteze conventionale si inalte.
3. Dupa lunimea frezelor:
 Pentru turbina-19, 21, 25mm.
 Freze scurte ptr. cap miniaturizat – 16mm.
 Fr. pentru contraunghi-22mm.
 Fr. cu gat lung pentru contraunghi-26mm.
 Fr.pentru piesa dreapta-44mm.
Frezele dentare:- clasificare

4. Dupa forma părţii active:

 Sferice
 Cilindrice(fissiure)
 Con-invers
 Roată
 Para (eliptice) -330
 Conice cu lame longitudinale
 Conice cu lame secţionate transversal.
 Forma părţii active:
- frezasferică
- freza con invers
- freza cilindrică
- freza cilindro-conică
- freza pară
Celelalte forme sunt rezultatul modificărilor acestor 5 forme
- freza cilindrică cu cap rotunjit, cu striuri
transversale, cu striuri transversale şi cu cap rotunjit)
- freze con invers (cu cap rotunjit, cu striuri
transversale)
- freze flacară
- freze roată
- freze de înfundat pragul
- freze trepan
- freze lance
- freze pentru bonturi radiculare
 Diametrul părţii active

- diametrul părţii active este variabil 0,5 mm-30mm

 Freza sferică
- este cea mai folosită
- are diametre diferite 0,5-30mm
- are 8 lame tăietoare care pot fi sau nu tăiate de striuri
transversale
- este activă în smalţ, dentină sănătoasă, dentină alterată
- Freza sferică obişnuită acţionează mai ales pt îndepărtarea
dentinei alterate şi lărgirea cavităţilor
- Freza sferică cu striuri transversale acţionează în
profunzime (pt perforarea dentinei şi îndepărtarea prismelor
de smalţ dislocate
- Freza sferică pt finisat obturaţiile din amalgam are lamele
tăietoare paralele nesecţionate transversal, dispuse
longitudinal în continuarea axului mânerului ( spre deosebire
de freza obişnuita, lamele sunt mai puţin pronunţate şi mult
mai pronunţate)
- Freza sferică pt lustruit obturaţiile din amalgam are
suprafaţa perfect netedă şi lucioasă
Frezele cilindrice
- freza cilindrică plată (fără vârf), cu
lamele tăietoare paralele, dispuse în axul
mânerului, nu prezintă secţionări
transversale.
- freza cilindrică plată cu tăietură
tranversală,
- freza cilindrică plată cu tăietură
transversală şi lamele helicoidale -
lamelele tăietoare sunt dispuse oblic pe
partea activă a frezei
- Freza de înfundat,este activă numai
frontal, părţile laterale fiind perfect netede,
Frezele con invers

- partea activă este un trunchi de con cu baza mare superior

- Este activă pe toate suprafeţele sale cât şi pe muchiile sale
- Există 2 tipuri: freza con invers fără striuri tranversale şi freza con invers cu striuri
tranversale (capacitatea abrazivă este mai mare)
Freze de îndepartat obturaţiile din amalgam
Figure 4: Fissurotomy bur accessing the
fissures.
MODALITATE DE ACTIUNE A
FREZELOR
MODALITATE DE ACTIUNE A
FREZELOR
MODALITATE DE ACTIUNE A
FREZELOR
Pietrele dentare: descriere

Cu acţiune în smalţ şi dentină.

Descriere:
Sunt formate din trei părti importante:
•Substratul metalic;
•Pulberea de diamant abrazivă;
•liantul
Pietrele
diamantate
Forme ale partii active
Piatra flacara, cilindrica
Piatra roata, con invers
Disc Piatra roata diamantata
Discuri
Instrumentar pentru
preparare ultrasonica
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice
cu o frecvenţă de 25.000-30.000Hz.
Sistemul este compus din:
-generator de ultrasunete;
- piesa de mînă;
- inserturi (părti active)
Preparare cu LASER

Erbium YAG-Laser (WDL 2940)

WDL 2940 este un sistem laser tip Er-
YAG pentru uz stomatologic, aplicabil
in prepararea tesuturilor dure dentare.
Se utilizeaza la indepartarea selectiva a
smaltului si a dentinei, indepartarea
cariei si prepararea cavităţii,
indepartarea leziunilor orale
superficiale - herpes, afte, ulceratii fara
Specificatii Tehnice: tendinta de vindecare, inflamatii
Producator Schutz Dental cronice, etc. Actionează fără durere si
Lungime de unda 2940 nm cu o reducere marcantă a
Tip laser Er-YAG sângerării. Are efect analgetic,
antiinflamator şi de biostimulare.
Preparare cu LASER
SmartPrep™ by SS White
 3. INSTRUMENTAR PENTRU
RESTAURAREA DINTILOR.

 I. Instrumente de preparare a materialelor.

 II. Spatule bucale
 III. Instrumente de condensare.
 IV. Instrumente pentru netezire.
 V. Instrumente pentru modelare.
 VI. Instrumente de finisat si lustruit.
I. Instrumente de preparare a
materialelor.- Spatula de
ciment
Spatula de ciment
II. Spatule bucale
Spatula bucală
III. Instrumente de condensare.-
Fuloar e de condensare

Fuloar dublu -
amalgam - ciment
Dycalon
Fuloar
Fuloar
Portamalgam
Prepararea manuală a amalgamului

- mojar
- pistil
Prepararea cu ajutorul amalgamatorului
Amalgamator
Fuloar amalgam
Cutite de sculptat amalgam
IV. Instrumente pentru netezire.-
fuloar pentru netezire
V. Instrumente pentru
modelare.
Instrumentar pentru finisat
si lustruit

1. Freze de finisat
2. Discuri si benzi(strips-
uri)abrazive
3. Perii
4. Gume de lustruit, cupe de
cauciuc.
Freze de finisat
Freze de funisat
Freze de finisat
Discuri si benzi (strips-uri)
abrazive
Discuri abrazive
Benzi abrazive
Periuţele montate

- formă de cupă (pâlnie) se

adaptează la piesa de mână
contraunghi
- formă de roată se aplică la piesa
de mână dreaptă sau contraunghi
- Sunt instrumente agresive
datorită durităţii perilor
- Se folosesc împreună cu o pastă
de lustruit
Gume de lustruit (polipant),
cupe de cauciuc

- sunt instrumente rotative

folosite la lustruirea direct în
cavitatea orală a lucrărilor
protetice din metale nobile,
seminobile şi acrilat;
obturaţiilor de amalgam,
suprafeţelor de smalţ după ce
a fost efectuat detartrajul
Paste pentru lustruit; periaj
ACCESORII PENTRU RESTAURĂRILE
CORONARE
Pensule

Aplicatoare adeziv
Depărtătoare obraz
 Mască de protecţie

Ochelari protecţie

 Scut de protecţie
Pensă hârtie de articulaţie inox
Lămpi pentru - sunt utilizate pentru polimerizarea
fotopolimerizare imediată a materialelor dentare
compozite în cabinetul de
Unitate de control; stomatologie

Pistol;

Fibra optică;
Suport;

Filtru protector;

-uşor de manevrat
-Sigură
-ergonomică
CARACTERISTICI:

Design-ul ergonomic permite dirijarea

precisă a luminii,
Canulele pot fi orientate cu 360° pentru a
avea acces în zonele proximale.
Prezenta filtrului şi a conductorului de fibră
optica asigură o polimerizare omogena
 Un semnal sonor calibrat electronic indică
perioadele de funcţionare.
Lămpa Demi pentru fotopolimerizare

- lampă cu un design unic, fără

cablu şi fără fibră optică, LED-
urile sunt situate în vârful lampii
- Bateria asigură un regim de
lucru continuu pt 150 de cicluri a
10 secunde
- Lampa se ţine la încărcat peste
noapte (10 0re)
- Este uşor de manevrat